Gazeta Transilvaniei, februarie 1896 (Anul 59, nr. 24-47)

1896-02-01 / nr. 24

Nr. 24—1836 pere, concerte, escursiuni etc., aşteptând să fie sprijinite şi din partea Românilor, ma­joritatea Caransebeşului. Românii le şi spi­­jinesc, dar până acuma — cu durere con­statăm — încă n'am fost invitaţi la acele petreceri şi în limba nostrâ, limba protocolară la Magistrat, are de ce şi pănă când tot aşa?“ — De 4^° la asta acei Români „generoşi“, cari ţin să susţină şi sprijinescă întreprinderile celor ce desconsideră în ase­menea mod limba şi naţionalitatea lor?..... —p — Pisica Reginei României. ţ zilele a­­cestea a călătorit prin oraşul nostru ma­rele comerciant din Galaţi Marcu Mendl, care se întorcea de la Paris. El aducea cu sine o admirabilă pisică persiană, pe care cum audim, ambasadorul român din Paris a timis-o ca dar Reginei României. —p— Gendi­rni păcăliţi. Vinerea trecută, sara, aveau să fie transportaţi din închi­­soarea din Braşov la tribunalul din Sibiiu , arestanţi, apusaţi cu omor, furt etc., cam­ toţi şase se ţineau de cercul de compe­tenţă al tribunalului din Sibiiu. In Braşov, arestanţii au fost predaţi în samă unui sergent de gendarmi din loc, însoţit de alţi doi gendarmi. Aceştia legară pe ares­­tanţî de mâni cu lanţul, doi câte doi, şi apoi îi porniră la drum. Pe tren arestanţii se purtară foarte liniştit. Pe la 4 ore dimi­­neţa însă, dându-se jos la gara de la Sibiiu, arestanţii profitară de întunecimea nopţii ■şi aşa legaţi cu părechia, cum erau, o luară la fugă trei părechi în trei părţi. Celor trei gendarmi înarmaţi abia li-a suc­ces să prindă pe doi dintre ei, adecă o părechiă, ceilalţi patru au scăpat. Carte oprită. Ministrul de culte un­gar a ordinat ca să fie spuse din toate bi­bliotecile şi institutele de învăţământ din Ungaria partea intitulată „Dejepis Slova­­kov“ (Istoria Slovacilor), pe motiv că „ar conţine neadevăruri şi învăţături contrare statului“. —o­t­arăşi proces pentru „agitaţiune“. Foile din Budapesta spun, că în curând sa va pertracta înaintea curţii cu juraţi de-a­­colo un nou proces de pressă, ce a fost intentat din partea procurorului pentru un articol publicat în fata sârbasca „Zastava“. Articolul se ocupă cu congresul naţionalită­ţilor şi a fost scris de învăţătorul sârb Vladimir Stancov. Procesul, ca de obiceiu, este intentat pe cuvânt de „agitaţiune în contra naţiunei maghiare“. —o — Înmormântarea lui Tom­a Petcu. Ni­se telegrafieză din Bucurescî. Vestitul mi­lionar ardelean — Mocan Săcelean Tom­a Petcu, a fost îngropat erî în Bucurescî în ziua de trei Sfinţi, îngroparea ca la omul cel mai sărac. Se cjice, că a murit fără testament. Boris din Ciuc-Sereda e moşte­­nitoare paralel cu neamurile lui, înainte, nici chiar lucruri cari aparţin sin­gur şi numai persoanei lor“. Pe buzele lui Seni se ivi atunci un ■zimbet batjocoritor, care nu rămase neob­servat de cătră nobili. — „Domnule Doctor“, z­se atun°î stăpânul castelului, „deci voiesci să-mi îm­plinesc­ rugarea, atunci prezi viitorul meu. Decă sortea omului e hotărîtă, atunci sen­tinţa d-tale nicî nu va îmbunătăţi-o şi nici nu­ o va face mai rea, şi eu din parte-mi mă voiu sei orienta, ce să fac“. — „Intre păhare vorbesce uşor omul, şi mâne îi poate pare deja rău; deci îţi re­comand să renunţi la planul d-tale“, îi zise Seni. — „Nu!“ zise domnul de Rosenberg. „Eu am destul curagiu, pentru de-a su­porta ori­ce sentinţă. Deci la lucru, dom­nule Doctor, spune-mi ce am de făcut!“ Astrologul scoase atunci din buzunar o cărticică şi o tăbliţă negra şi provocă pe domnul de Rosenberg să-i spună timpul şi locul nascerei sale. — „Sunt născut în castelul acesta în­­a 23-a di a lunei Iulie din anul 1610, în­tre 10 şi 11 oare diminaţa“, zise domnul casei. — „Acesta e ora, în care soarele în­tră în­ zodia leului“ mormăi astrologul, aşa încât toţi dimprejurul său putură în­ţelege cuvintele sale. Scrise apoi pe tăbliţa negra tot felul de cifre şi semna curiose, şi provoca apoi pe stăpânul castelului să dispună, ca să fie condus la odaia sa, şi aci să fie lăsat neconturbat în calculaţiu­­nile sale. După depărtarea astrologului, fie­care dintre oaspeţi răspira mai liber, de­oare­ce înfăţişarea bărbatului palid în haina sa nea­­gră, care a stat în legături atât de miste­­rioase cu Wallenstein, începu a eseroia o deosebită înfluinţă asupra spiritelor super­­stiţiose. Chiar şi jovialul Hertzan zisea că nu-şi prea face bucuros de lucru cu ast­fel de oameni. Trecuse o oră când de­odată astrolo­gul intra din nou în sala castelului. Intre ospețî se făcu o tăcere adâncă. (Va urma.) GAZETA TRANSILVANIEI Căderea unui meteor. Din Madrid se telegrafieză, că în 10­­. o. pe la 972 ore a căzut acolo un meteor. După raportul Observatoriului meteorologic, meteorul a esplodat la o înălţime de 32 metri, produ­când o lumină intensivă. Esplosiunea a fost urmată de­ o durăitură puternică, care a produs o spaimă generală. Au fost in­­raipite case întregi. Lucrătorii unei fabrice de tutun din Madrid crezend, că e vre-un cutremur de pământ, au năvălit cu toţii afară pe scări, cari din causa mulţimei lu­crătorilor s’au surpat, şi 16 oameni au fost răniţi mai uşor, ci unul de morte. S’au mai întâmplat şi alte nenorociri. Aşa un bărbat tinăr de spaimă a sărit jos dintr’un etagiu. Profesorii şi băeţii au fugit în toate părţile, rănindu-se mai mulţi inşi. Mai mulţi neguţători şi-au închis prăvăliile. S’au aflat bucăţi din meteor, în formă de petru sută, cari erau încă calde. S’a simţit es­­plosia la mai mulţi chilometri depărtare dela Madrid. La palatul ambasadorului Statelor-Unite s’a derimat un părete și mai multe ferestri s’au spart. —■o — Cununia. Mâne, în 1 Febr. v. c. se va cununa în Bucurescu d-ra Aurelia Cor­­descu, amabila fiică a d-lui Daniel R. Cor­­descu, vechiu director al institutului „Lu­mina“ din Bucuresci, cu d-l căpitan Ghe­­orghe Moscu. — Adresăm tinerei părechi şi părinţilor felicitările noastre cele mai sincere ! Tin testament dispărut. Foile din Budapesta, ce ni-au sosit azi, istorisesc următorul cas: La 2 Februarie n. c. a ră­­posat în Viena un proprietar mare din Craiova, cu numele Grigorie Ternoveanu, care în urma unor certe din familie, s’a lăpădat de toţi membrii­­familiei sale şi a început sâ ţină casa cu o văduvă săracă, cu numele Ana Siensesîci născ. Levandovski, careia i-a testat averea lui în valoare de 200.000 franci. Zilele acestea el a fost îmor­­mântat în Viena şi la îmormântare luară parte şi trei fraţi ai răposatului, cu numele George, Alexandru şi Virgil Ternoveanu, din­tre cari cel dintâiu e advocat. Aceştia se daseră pe lângă femeia cu vorbe bune, or femeia încrezându-se în ei, a predat testa­mentul cumnatului său Alexandru, ca să i-1 grijescă şi apoi, în 8 Febr. n. a plecat din Viena spre România, însoţită de toţi trei cumnaţii. In 9 Februarie însă, când tre­nul a ajuns la Budapesta, Alexandru Ter­noveanu s’a dat jos la gară sub cuvânt, că ar ave ceva de vorbit cu un individ anumit, cu care s’a cufundat în conver­­saţie aşa, că la urmă a rămas de tren, el în timp ce fratele său şi cumnata sa au călătorit mai departe. La Czegled însă femeia începu să ţipe şi să facă o larmă mare, aşa că la urmă a întrevenit poliţia şi pe cei doi fraţi i-a deţinut pentru prepusul, că ar fi complici la furarea testamentului. Amândoi fraţii deţinuţi au fost numai­decât trans­portaţi la Budapesta, unde mersese şi fe­meia. Aci fraţii au fost interogaţi, dar fiind­că femeia şi-a revocat acusaţiunea, ei au fost liberaţi. La cererea femeei a fost deţinut numai Alexandru Ternoveanu, care a rămas la Budapesta. Fiind ascultat, acesta a negat, că el ar fi luat în primire testa­mentul, susţiind, că numai nisce scrisori a primit. Femeia s’a provocat la martori, cari au văzut, când Alexandru a luat în primire testamentul şi au şeiut şi ce e sens în testament. Cestiunea încă nu e resolvată. Poliţia continuă cercetările. Persecuţiuni. Moroda, (Corn. Arad) 8 Faur 1896. Onorată Redacţiune! Astăzi procura­tura reg. ung. din Arad a înstiinţat, prin decis pe învăţătorii Petru Costin şi Ştefan Hereţiu, că sunt puşi sub acusaţiune pe basa­l­ilor 70 şi 172 din codicele penal, pentru „agitare la ură contra naţiunii ma­ghiară“. Acesta s’a întâmplat în urma de­nunţării preotului din loc Moise Ghergariu şi a arătărei notarului Ştefan Sele, ambii, — spre ruşinea naţiunei române, — cres­cuţi cu prescură românescă! Vezi bine, acestui act a premers cercetarea fă­cută de judele instructor astă-vară şi perchisiţiunea ţinută cu asistenţa a trei gendarmi în Iulie a. tr. îndată după înro­larea d-lor învăţători la miliţie. Obiectul, ce constitue delictul după cum se 4i°e în decis ar fi cântarea şi îns­­truirea tinerimei la „Hora Ligei“, precum şi o adresă trimisă celor închişi pentru Memorand în Vat şi Seghedin la 7 Mai, anul trecut. Ete, aşa sciu Ungurii să întimpine pe Români în anul mileniului lor! Fiă-le cinstea mileniului lor, precum ie sunt şi faptele! Ghiocelul. Sărmanii avuţi. cum se poate susţinea o casă cu pu­ţine mijloace? întrebarea aceasta se aude de nenumărate ori, şi pentru a­ o resoira, nu trebue multă bătaie de cap, ci trebue introdusă numai o anumită economie cas­nică. Departe trebue să-i sboare mintea ace­luia însă, care-şi face planurile, cum are să-şi susţină casa, când are mai multe mi­­lioane venit anual. Ţera oamenilor bogaţi este Anglia, unde sunt mulţi dintre ei, cari au venit ziluri de câte-o milă sau chiar şi mai multe mii de sterlingi, ba alţii au chiar şi pe oră sute de fiinţî sterlingi, şi pentru sus­ţinerea lor speseza întrâgă suma aceasta sau cea mai mare parte din ea. Englezul şi Americanul cele mai mari sume se speseză pentru arangiarea locuin­ţelor şi pentru biblioteci alese. Sumele pentru mobilarea locuinţelor sunt enorme. Un om de finanţe din Londra a spe­­sat pentru mobilarea unei case peste o ju­mătate de milion funţî sterlingl, şi edifi­carea aceleia a costat tot atâta de mult. 30,000 funţî steri, a costat numai marmora, cu care era împodobită antişambra. O masă a costat 4000 sterlingl, or alta de pe tim­pul lui Ludovic XVI costa 1200 funţî. O masă într’aurită de toaletă a costat 2000 funţî steri. O cocoana avută din America­ sudică cu numele Auchorema din­­Buenos Aires, îşi comanda la Erard în Paris un pian îm­podobit cu cele mai frumose picturi, care a costat 3500 funţî steri.,­ar regina Por­tugaliei se mulţămi cu un pian numai de 3000 funţî. Pentru antichităţi şi obiecte de deco­­raţiune încă se speseză mulţi bani; astfel cumpăra baronul Rothschid un orologiu, care a fost odată a lui Ludovic XVI, re­gele Frandiei, cu suma de 3500 fonţi strl. Pentru lucruri de artă se speseza o sumă încă şi mai mare; astfel contele Du­dley a cumpărat trei vase de porțelan de sâvres cu 10,500 funțî strl. și Henric II un vas mare de câți­va polipari cu 3000 funțî. Sume mari se speseaza pe tablouri. Pagina 8 In Londra a fost cumpărat un tablo11 mic de a lui Raphael cu 24,000 strl. Sume enorme se cheltuesc pentru vest­minte, și mai ales damele esceléza în acestă privinţă. O damă, care voesce să fie pri­mită in audienţă la regina Victoria trebue să aibă haină aşa de pompoasă, încât nu­mai dantelele de pe ea să preţuască 30 fiinţî strl. O tinără americană în ziua când a stat înaintea altarului avea un voal, care singur costase 4000 strl. şi nasturii de pe haină preţuiau 20 str. înainte cu câţi­va ani împărătesa Ru­siei, văduvă acum, îşi cumpăra din Paris o haină cu 2000 strl. Broderia era de aur curat, stepa era căptuşită cu samur ru­sesc. Sunt considerabile sumele, pe cari le speseza omenii bogaţi pe flori, apoi pe vin şi ţigări. Un om bogat trebue să-ţî ţină şi cai, cari sunt o marfa forte scumpă. Ducele de Westmister a avut doi cai în preţ de 1800 funţî steri. Susţinerea corăbiilor de plăcere ale singuraticelor persoane private încă costă forte mulţi bani. Astfel yachtul cu vapor a lui Mr. Vanderbilt costă 200.000 strl. şi pe acela totdeauna se aflau 25 de persoane. Decă ne gândim la toate cele spuse, lăsând afară soldul servitorilor, darea, sus­ţinerea casei, voiagiurile şi încă alte multe, atunci mai că nu e de lipsă a întreba, pe ce se cheltuesc banii, şi cum se poate spera un venit atât de mare. Chiar oamenilor ce­lor mai bogaţi, adese­ori le trebue şi mai mult, decât posed. Mulţămită publică. Deşiu, Febr. 1896. (Urmare.) Al. Berinde preot a colectat 7 fl. 76 cr., St. Ilieşiu protop. a colectat 3 fl. 36 cr. I. Rebrean teolog a colectat 4 fl. 60 cr., I. Hăţegan protop. a colectat 4 fl., I. Şian­­dor Ciachi-Gărban a colectat 7 fl., Rom.Roşca Sibiiu 1 fl., I. Nechita adv. Zelau a colectat 4 fl., Florian Ciocan, Cehul Silvaniei a co­lectat 13 fl. Dumitru Condoru 14 fl., I. Chera­­chesiu 2 fl., I. Cosma 8 fl., Teod. Cosma 2 fl., I. Cocioiu 2 fl., Nic. Chişiu 5 fl., G. Cocişiu 3 fl., Nechita Coaciu 5 fl., Hero­­nim Bran 8 fl., I. Dănuţiu 4 fl., P. Duma 5 fl., I. Danciu 4 fl., I. Deşian 1 fl., Gr. Drădean 2 fl., Zah. Drădean 12 fl., Ilie Duma 10 fl., Filip Deac 5 fl., Parasca Apahidean 2 fl., Al. Florisca 11 fl., Vas. Florisca. 17 fl., I. Filip 4 fl., Marcu Filip 9 fl., Mitru Filip 5 fl., P. Falub 7 fl., Ana Farcaşiu 2 fl., Nic. Farcaşiu 4 fl. 50 cl., G. Filip 2 fl., Teodor Filip 4 fl., V. Far­caşiu 1 fl., I. Filip 2 fl., Teod. Filip (Vântu) 2 fl. (Va urma). Ioan Welle. Protopop gr. cat. SCIRI ULTIME. Budapesta, 11 Februarie. Carol Pulszky a fost astăc­i deţinut şi arestat. Sofia, 11 Februarie. Din isvor sigur s’a lăţit schrea, că Sultanul a îndreptat un ferman cătră tote pute­rile mari, în care propune recunos­­cerea principelui Ferdinand. Constantinopol, 1l Februarie. Din nou s’au făcut mai multe arestări. Intre cei arestaţi este şi adjutantul ministrului de resbel. DIVERSE. Un nou mediem merit contra tubarcu­­losei. Din New-York se scrie, că medicul de acolo Dr. Cyrus Edson ar fi aflat un nou metod pentru de-a cura oftica. Me­toda aceasta ar consta dintr’o soluţiune nu­mită aseptolin, compusă din 97 procente apă, cu trei procente phenol şi pilocarpin. Cu acesta soluţie se stropeşte persona atacată de oftică. După „Medical Record“, acest metod, care a fost folosit de 50 de medici, a avut resultatul următor: 23 pa­cienţi au fost însănătoşaţi pe deplin, 68 aproape sănătoşi, la 91 persoane s’a obser­vat o stare mai favorabilă, la trei a fost fără resultat, or un bolnav a murit. Proprietar: Dr. Aurel Hituresiassu» Redactor responsabil: Gregoriu Habaf.

Next