Gazeta Transilvaniei, martie 1896 (Anul 59, nr. 48-72)
1896-03-01 / nr. 48
Nr. 48—1896. Scrieţi apoi, că noi Maramureşenii suntem în majoritate faţă cu Maghiarii din comitat. Acesta nu este cu totul exact, căci, har Domnului, deja suntem peste 70 mii de suflete (în 1825 am fost 30.000), dar nu suntem în majoritate, deoarece în acest comitat locuesc peste 120 mii Ruteni, şi peste 50 mii Maghiari şi Evrei, şi astfel suntem numai aproape a patra parte a locuitorilor din Comitat.*) Totuşi au fost timpuri bune, când aşa (i când Românii au condus acest comitat, astăzi îl conduc alţii; dar acesta este astfel în totă ţara. Daar pentru aceea antecesorii noştri de pită memorie şi şi noi n’am stat şi nu stăm cu manile în sîn, ci unde numai am putut am cuprins terenul nouă compeţitor. Am avut şi noi parte de lupte şi încă lupte grele, şi greşala nostră este numai, că acele nu le-am făcut cunoscute publicului celui mare, cr unele succese şi fapte vrednice ale nostru publicate şi în foile noastre române aşa se vede s’au dat uitărei, piceţi, că noi nu ne luptăm pe terenul cultural naţional. Acesta o neg. O neg, căci Românii puţini din acest comit au fost cei dintâiu, cari în anul 1861 au înfiinţat: „Asociaţiunea pentru cultura poporului român din Maramureşu. Acesta asociaţiune a susţinut în 10 ani o preparandia naţională română, din care sub direcţiunea vicarului de atunci Mihail Pavel şi a zelosului profesor român din Ardeal Ioan cândva Ruşiţa au eşit peste 100 de decenţi români, atunci când abia în al treilea sat era câte-un docente. Apoi acastă Asociaţiune a zidit un Alumnat, un palat frumos în piaţa Sigetului, care se el valoreză la 70 mii floreni, şi în acela de 10 ani întreţine studenţi miseri români, mai ales dintre fii poporului şi ai docenţilor; şi în aceşti 10 ani a sperat pentru susţinerea elevilor 27 mii floreni. Asociaţiunea nostră în anii trecuţi a fost atacată şi s’a poftit ca să-şî schimbe statutele, şi noi Maramureşeni, în frunte cu zelosul preşedinte şi abregat dietale Petru Mihali, ne-am opus regimului, ne-am luptat în restimp de 5 ani, am fost şi la Pesta şi am protestat şi cu graiu viu, şi am ajuns că a rămas caracterul românesc al institutului, şi s’a pierdut caracterul confesional , însă numai la aparenţă, deoarece în institut se pot primi numai elevi gr. catolici români din Maramureş şi astfel institutul este numai al Românilor grecocatolici din Maramureş. Ore în care comitat s’au adus în timpurile mai nouă atâta jertfă pentru cultura naţională? Noi avem din anul 1883 „Reuniuneadocenţilor greco-catolici români din Maramureş“ cu o averuşcă de 700 florini. Membrii bravi ai acestei reuniuni numai în anii 1890—1895 au altuit prin grădinile poporului român 25 mii de pomi. Aceşti docenţi au făcut o colecţiune despre datinele poporului din Maramureş, au coborât doine, hori, chiuituri etc. din cari o parte s’au premiat de Asociaţiunea din Transilvania cu 96 florini, or cealaltă parte se va da la timpul său sub tipar. In toate comunele noastre române avem şoalele noastre confesionale, şi le susţinem chiar şi în cele 8 comune, în cari statul are şcolile sale frecventate mai ales de Evrei, ba în uneie susţinem şi câte două şcoli. N’avem un comitat în comunele române nici o şcolă comună, deşi s’a intenţionat a se face atari şcole, dar ne-am opus. Şi pot 41 ele, că şcolile nostre române sunt unele dintre şcolile cele mai bune din diecesa Gherlei, acesta a recunoscut’o şi guvernul diecesan. Poporul român din Maramureş a oferit din banii de răscumpărare a regalilor în favoarea bisericelor şi a şcolelor preste 100,000 florini, oferind şcolelor şi un fond vechiu comitatens de 10,000., care i-ar fi putut împărţi poporul între sine. Poporul nostru a asigurat în diecesa Gherlei mai întâiu plăţile de 300 fl. ale decenţilor. Poporul din Maramureş a oferit 15 mii fl. pentru zidirea bisericei române din Siget, unde în deceniile trecute Rutenii ni-au luat şi parochia şi şi biserica, şi acol le avem pe ambele. Titînd, Vicarul Maramureşului. *) N’a zis nimenea, că aţi fi în majoritate în comitat, ci s’a cjis, că sunteţi în majoritate in raport faţă cu Maghiarii. — Red. (Va urma) GAZETA TRANSILVANIEI Academia Română Sesiunea generală din anul 1896. (Urmare.) 7. S’au continuat cercetările şi decopierile de documente în archivele săsesci din Sibiiu, Braşov şi Bistriţă şi s’au procurat astfel în cursul anului copil de pe 357 documente din anii 1460—1730. Din aceste cercetări, făcute de înşişi archivarii colecţiunilor din numitele oraşe, s’au procurat pănă acum 1394 documente din anii 1358-1736. 8. Ministeriul instrucţiunii publice a făcut la 1 Septemvre întrebare Academiei, dacă ar putea publica în colecţiunea sa documentele istorice adunate de d-l Marin Dumitrescu din archive englese şi francese. Academia s’a grăbit a răspunde Ministeriului, că deşi i-a redus cu 8000 lei subvenţiunea anuală pentru publicaţiuni istorice, totuşi e dispusă a publica acele documente, după ce vor fi primite şi esaminate. Pănă acum însă ele nu au fost comunicate Academiei. 9. Din archivele aşertămintelor bisericesci ortodoxe din Turcia europenă s’au primit în acest an 341 pagine copil de documente. 10. Starea actuală a publicaţiunii Documente privitore la Istoria Românilor este următorea: ...Volume 26; Anull99—1641; Cele tipărite 2177 ; Documente 13285; Adunate de Hurmuzaki 2717 ; Adause de Academie: 10568... Biblioteca. Colecţiunile Academiei a continuat a se îmbogăţi şi a aduce cele mai mari folese studiilor ştiinţifice, şi mai ales celor privitoare la istoria naţională. Strâmterea localului, care de câţiva ani este o împedecare pentru buna instalare şi păstrare a acestor colecţiuni, precum şi pentru înlesnirea folosirii lor, va fi în curând înlăturată pentru timp mai îndelungat. Statul va da pentru acest scop Academiei un nou şi însemnat ajutor. Donaţiuni, legate şi fonduri. Comisiunea financiară, pe care o veţi alege, vă va arăta cu de-amenuntul atât gestiunea financiară a Academiei în anul trecut, cât şi starea fondurilor; or comisiunile speciale, alese în sesiunea trecută şi în special însărcinate cu supraveghiarea Fundaţiunilor Adamachi şi Otteteleşanu, vă vor arăta atât modul cum s’au administrat aceste fundaţiuni în anul trecut, cât şi disposiţiunile ce sunt de luat asupra lor pentru anul următor. In privinţa celor două mari Fundaţiuni Adamachi şi Otteteleşanu, în acesta relaţiune, mă cred totuşi dator a vă aduce la cunoscinţă următorele fapte principale : 1. Regulamentul Fundaţiunii Adamachi, votat la 7 Aprilie 1894, a continuat a fi pus în aplicare, astfel că în acest an Academia acordă 4 burse de câte 100 lei pe lună la următorii studenţi ai Facultăţii de ştiinţe din Iaşi: Elena Caucicov, Dimitrie Cădere, Eduard Christovici şi I. Popovici- Cerchez. 4 burse de câte 100 lei pe lună următorilor studenţi ai Facultăţii de medicină din Iaşi: Marta Trancu, Nicolae Lupu, Maria Anastasescu şi Aspasia Macarovici; 2 burse de câte 100 lei pe lună la următorii elevi ai şcrlei de poduri şi şosele din Bucuresci: Ioan Moţoiu şi David Kosei; 1 bursă de 250 lei pe lună d-lui Ion Simionescu pentru studiul geologiei la Universitatea din Viena; 1 bursă de 300 iei pe lună d-lui Gheorghe Pantazi pentru studiul minelor la Academia de la Freiberg şi 1 bursă de 6800 lei pe an, sporită in urmă la 8660 lei, d-lui inginer Victor Guţu, pentru studiul exploatării petroleului în America-de-Nord şi Caucas. (Va urma.) Coresp. part.a „Gaz. Trans.“ Săcele, Martie 1896. Onor. R°dacţiune! In cjiua de 17 Septemvre 1895 a sosit în comuna Tărlungeni d-1 Gr. Maior, redactor al „Gaz. Trans.“, pentru ca să înduplece poporul de acolo să înfiinţeze agentura proiectată din partea comitetului despărţământului I. (Braşov) al Asociaţiunei transilvane. încercarea delegatului despărţământului Asociaţiunei a şi succes, căci întrunindu-se poporul, în curând s’a compus agentura din patru persoane alese. In fruntea acesteia a fost ales ca preşedinte învăţătorul Nicolae Comşa, care a luat asupră-şi angagjamentul moral şi scripturistic, ca la o fiia numită, după ce se va fi ţinut din partea paroohului un cuvânt cătră popor în biserică, să umble prin comună împreună cu ceilalţi membri din agentură şi să adune taxele de membri ai Asociaţiunei, înduplecând a se inscrie între membrii binefăcători totă suflarea română, cu taxa limitată de 1—10 oi. Poporul adunat promise unanim şi cu bucurie a plăti aceste taxe, din cari, după esplicările date de d-l delegat, avea să se aşetja la timpul oportun şi în Tărlungeni o bibliotecă poporală ambulantă, a căreia lipsă este atât de simţită. încă de timpuriu s’a adresat din partea parochului respectivei comune un apel cătră poporul său, în care îl îndemnă, ca să contribue bucuros dinarul în fondul Asociaţiunei, căci îi va fi încrăpit răsplătit. Poporul s’a entusiasmat de grabă ’şi cu mare dor ar fi aşteptat să pună d-l învăţător Comşa în lucrare colecta. In zadar i-a fost însă totă aşteptarea, căci d sa nici pănă acil, când ar trebui să se colecteze taxele pro 1896, n’a voit să-şi facă datoria scumpă, la care s’a angagiat. La întrunirea despărţământului dela Braşov al Asociaţiunei, ce a avut loc în Feldioara, şi-au dat referatele toate agenturile despărţământului despre eventualele colecte întreprinse prin comunele lor. învăţătorul Comşa din Tărlungeni însă a escelat cu absenţa, deşi se scie positiv, că a incassat privatim vre-o 5 fi, pe seama fondului Asociaţiunei, pe cari nu cred să-i fi înaintat nici pănă afl Un. Comitet din Braşov. Precum se vede, încrederea comitetului despărţământului nostru a cădut, aşadar, în nisce mâni nenorocite, în mânile învăţătorului Comşa, care pe sub mână îşi scusă neîmplinirea scumpei sala datorii cătră Asociaţiune cu acea afirmare naivă şi ridiculă, că parochul din Tărlungeni l’ar denunţa inspectorului reg. de scule în caşul, când ar colecta bani pentru Asociaţiune! Să nu scie ore d-sa, că aici se trateză de un lucru cunoscut, admis şi recunoscut chiar de regim, ba a fost chiar lăudat maifiin0 trecute de organe ale regimului? Cum mai poate doar d-sa să vorbeasc de „denunţări“, căci acestea nu pot ave loc faţă de lucrurile legale şi cunoscute ? ! La totă întâmplarea, un comitet din Braşov va face bine să ia notă despre acestea. Veritas. Tot cu acestă ocasiune s’au făcut pentru biblioteca societăţii urmatore de donaţiunî în cărţi: 1) „Familia“ I. Popescu: a) „Istoria critică“ de B. P. Hajdeu v. I. b) „Opere complete“ de Miron Costin v. II. 2) Redacţiunea „Tribuna“, „Gestiunea Românilor“ de Eugen Brote; 3) D-1 loan Rusu Şirianu: a) „Un an de luptă“ de A. Vlăhuţă v. I. b) „Dan“ roman de A. Vlăhuţă v. I. 4) D-1 Gabil Hango: Világtörténelem de Huszár Károly. Pentru toate aceste oferte benevole in favorul societăţii „Andreiu Şaguna“ primescu p. t. contribuenţi marinimoşi şi pe acesta cale adânc simţitele noastre mulţumite. Comitetul arangiator. Mulţămită publică. Sibiiu, 20 Febr. v. 1896. (Fine). Ulterior au mai incurs oferte dela: P. S. S. Nic. Popea, episcopul Caransebeşului 5 fl., I. de Lemenyi adv. în Braşov 4 fl., L. Simonescu, secretar metrop. 2 fl., I. Stoicuţa, preot gr. pr. in Săsciorî 2 fl., D-na Elisabeta Morariu proprietărasa Săsciorî 2 fl., I. Danciu protopresb. 2 fl., N. Măneguţ, protopresbiter 2 fl., V. David, preot în Mogoş-Mămăligani 1 fl. 20 el., N. Florea, preot 1 fl., I. Şandru ases. la sedina orf. în Sighişora 1 fl., I. Is. Tordai, preot în Offenbaia 1 fl., N. Hinţia, învăţător în Sibişel 1 fl., Dimitriu Câmpean, archiv. cons. 1 fl., Is. Henteş, preot gr. or. in Ocna 1 fl., Dr. E. Bau, medic 1 fl., I. Pitica 50 cr. Venit brut: 94 fl. 50 cr.; spese: 37 fl. 56 cr. Venitul curat de 56 fl. 94 cr., s’a adaus la fondul societăţii. Pagina 3 NECROLOG. Subscrişii cu inimă înfrântă de durere anunţă decedarea din viaţă a mult iubitului lor soţ, tată şi frate Justinian M. Grama, comerciant, urmată după un morb greu în etate de 48 ani, la 10 Martie n. 1896 era una din noapte. Scumpele rămăşiţe pământesc! ale neuitatului de-pedat se vor astruca dela casa răpausatului (V. váczi körút 16) Miercuri în II Martie d. a. la 3 ore în cimiterul din Kerepesi ut. Budapesta, 10 Martie 1896. Fiă-i ţărina uşoră! Maria născută Jilek ga soţiă, Maria şi Elena, ca fiice, Alexandru şi Ioan ca fraţi, Ana, Iuliana şi Amalia ca surori. — Adresăm şi din partea nostră cele mai sincere condolenţe întristatei familii. SCIRI ULTIME. BucurescT, 11 Martie. Se efice, că dl Sturdza va schimba atitudinea faţă de cei doi efori din Bitalia. Este vorba chiar’, ca guvernul se le restitue banii, pe careei i au cheltuit cu întreţinerea şcelor române din Macedonia. Bucurescu, 11 Martie. Faima despre apropiata retragere a ministrului-preşedinte şi despre chimarea preşedintelui camerei P. S. Aurelian la palat, nu se confirmă. Bucurescu, 11 Martie. „Voinţa“ anunţă: Incidentul din Belgrad n’a fost provocat de nici un sentiment de animositate în contra Statului nostru, din contră regatul român este în cele mai bune relaţiuni cu Serbia. Preşedintele consiliului de miniştri din Serbia, prefectul poliţiei din Belgrad, au făcut vizită însărcinatului nostru de afaceri şi i-au presintat scusele guvernului şerb pentru excesele comise. In acelaş timp, ei au declarat că, culpabilii au fost arestaţi şi că vor fi pedepsiţi conform legilor. DIVERSE. Cât costă o locomotivă. Prima locomotivă în Europa este cea din Bristol „Challenge“, oara a costat 1250 fonți sterling. In Germania cea dintâiu locomotivă a fost fabricată în Nürnberg-fürth și a costat 32,000 mărci. Astăcji o locomotivă pentru trenurile de persoane costă 20—24,000 fl. Un tren, care constă din o locomotivă, un vagon pentru povară şi opt cupee pentru persoane costă 65 — 70,000 fl. O specialitate austriacă. Pacienţilor de stomac se recomandă prafurile veritabile ale lui Moli ca un medicament deja aprobat şi forte bun, pentru digestiune. Cutie l fi. Se poate căpăta zilnic prin poştă de la farmacistul A. Moll, literant al curţii imp. şi r. din Viena, Tucblauben 9. In farmaciile din provincia se se cera espres preparatele lui Moll prevedute cu subscrierea şi marcă de contravenţie. Proprietar: Dr. Aurel ilfloreşianu. Redactor re SDOSSafil: Gregoriu Straici*.