Gazeta Transilvaniei, aprilie 1896 (Anul 59, nr. 73-95)

1896-04-02 / nr. 73

Nr. 73—1896 s mai bună lucrare asupra temei: „Pentru-ce poporul român nu poate concura cu Jidovii, ci între împregiurări egale el trebue să se retragă, să dispară, pănă când Jidovii fac ■atât în privinţa materială, cât şi numerică progrese colosale, cari în sute şi mii de ani pot duce era la subjugarea nostră şi probabil la stîrpirea nostră totală de pe faţa pământului. Forma cea mai uşoră ■d9 a deslega cestiunea aceasta e tragerea unei paralele între poporul român şi popo­rul jidovesc“. — Elaboratele să se înain­teze, cu numele autorului într’un plic sigi­lat, pănă în 1 Iuliu 1896, la adresa: Bine­făcătorului, Sibiiu (Nagyszeben) Fleischer­gasse 89. — Un binifacător. —o— Logodnă. Elî s’a săvîrşit aici în Bra­şov logodna d-lui Dr. Iosif Blaga, profesor gimnasial, cu gentila d-ră Elena T. Stă­­■nescu, fiica marelui comerciant şi distinsu­lui nostru concetăţan, d-l Tache Stănescu. — Adresăm tinerei părechî şi familiilor felicitările noastre cele mai sincere. Transportul cerealelor pe Dunăre. Două companii englese,*Johnson şi Wilson, sunt hotărîte a aduce în s porturile române de pe Dunăre mai multe vase pentru trans­portul cerealelor. Aceste companii au in­trat deja în tratări cu agricultorii români, oferindu-le transportul cerealelor în condi­­ţiuni forte avantagioase din ori-ce port al Dunării la Constanţa sau chiar direct în porturile mari ale europei. —p— Părechea moştenitore română, prin­cipele Ferdinand şi principesa Maria, au plecat Sâmbătă d. a. de la Cotroceni la Co­burg, pentru a asista la căsătoria princi­pesei Victoria, sora cea mai mică a prin­cipesei române moştenitore, cu principele de Hohenlohe. —p— Trecerea prinţului Bulgariei la legea resaritena. „Kreuzzeutung“ din Berlin află din isvor sigur, din Petersurg, că princi­pele Ferdinand al Bulgariei va trece în curând la ortodoxie, în urma stăruinţelor cartei rusesce. Prinţul va petrece 2 săptă­mâni în Petersburg şi va locui în aparta­mentele, pe cari le-a ocupat odinioră moş­tenitorul coronei italiane. —p — Studenții unguri în Bucuresci. Stu­denții unguri de la academia comercială din Alba-Regală (Székes-Fehérvár) au sosit joi în Bucuresci. La gară au fost întîmpinați de colonia maghiară din capitala română. In seara sosirei clubul unguresc, le-a dat un banchet. Alaltăeri studenţii unguri s’au re­întors prin Predeal în Ungaria. — p— Corone eterne. Din incidentul morţii d-lui George Eremia din Săcele, d-l loan G. Eremia a remis subsemnatului Comitet parochial în locul unei coroane peritóare trei noriul, drept coronă neperitóare, contribu­­ţiune la fondul pentru şcolarii români să­raci, înfiinţat în memoria iubiţilor răposaţi. Se chitază acăstă sumă în acest mod şi se arată, că s'a adaus la numitul fond. Braşov, 10 Martie 1896. Comitetul parochial român gr. or. din Cetatea Braşovului.­ ­ Nou abonament ist SÂZ1TA T1AISILVAII1! Cu 1 Aprilie 1896 st. v. a’a «deschis nou abonament la «are invităm pe toți amicii și spri­jinitorii foaiei noastre. Prețul abonamentului» Pentru Austro-Ungaria: 3?e 13.33. aja. ........................................ 12 fi. jpe șase luasă ........................................ ©fi. pe txei 1-V3.33.Î. ........................................ 3£L. Pentru România și străinătate: pe 13.33. a,33. ........................... ©O ixa.33.ci pe șese I13.33.Î............................ 20 . pe txei X13.33.Î ........................... IO „ Abonarea se poate face mai uşor prin mandate poştale. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei** GAZETA TRANSILVANIEI. Esposiţiunea Naţională Elveţiană, din Geneva 1896. La 1 Mai 1896 se va deschide în Geneva o exposiţiune naţională elveţiană, devisată în 47 grupe, şi care va representa tabloul complect al producţiunei şi activi­­tăţei elveţiane, a căreia importanţă merge crescând în fie­care an. Afară de industria propriu crisă ar­tele frumose vor ocupa un loc important, specimenele cele mai importante ale artei antice, şi operele de căpetenie ale şcolei de pictură alpestră, care a făcut renumele patriei elveţiene în lumea întregă, se vor găsi reunite în două secţiuni. In galeria masivelor puse în mişcare prin forţa electrică, vor figura casele cele mai considerabile din Elveţia, acele ale căror opere sunt asociate cu cea mai mare parte a orarelor întreprinderi tehnice exe­cutate în Europa. Esposiţiunea de Electricitate va re­presenta un interes special prin faptul că Elveţia şi Geneva sunt situate intr’un mod admirabil pentru a utiliza prin apli­­caţiuni imediate şi generale descoperirile cele mai recente ale ştiinţei în acest bogat domeniu. O atenţiune specială va fi acordată instrucţiunii, şi educaţiunii pu­blice, care a contribuit atât de mult la desvoltarea prosperităţii morale şi ma­teriale în Cantonele cari se ocupă cu industria. Alături cu instituţiunile care cuprind învăţământul ordinar începând de la şcala de copii pănă la Universitate, grupul şcolelor profesionale, şcolele de artă şi meserii şi de artă industrială, al stabili­mentelor cari pregătesc pentru carierile manuale, pentru comercii şi agricultură, va proba într’o sinteză vie, că Elveţie este în primul rang printre ţerile cari sunt gata la ori­ce sacrificiu pentru a ridica inteligenţa poporului la nivelul trebuinţelor şi aspiraţiunilor moderne. Agricultura elveţiană va presenta o reunire complectă a producţiunilor sale şi mai ales seriile complecte ale celor mai bune tipuri de vite de prăsilă. Întinderea exposiţiunei, cu­ o supra­faţă de 350.000 metri pătraţi, este situată într’o posiţiune minunată, câmpia de Plainpalais, împreună cu terenurile în­vecinate. Acolo se vor ridica principalele clă­diri . Edificiul central reservat belelor arte şi a cărei architectură resumă părţile ori­ginale şi pitoresoi ale vechilor cons­truc­ţiuni elveţiene, hala maşinelor, pavilioanele clubului alpin, pădurilor, fotografiei, poşte­lor şi telegrafului, pressei, concertelor, ho­telurilor, navigaţie­­ii, etc., aquarului, res­taurantele şi berăriile. Intr’un edificiu ridicat prin îngrijirile D-lui Raul Piotet, savantul genevez, al cărui nume este forte cunoscut, va explica în frumoase şi, date conferinţe resultatul, descoperirilor sale asupra aplicaţiunii fri­gului. Două atracţiuni mai cu sem­ă vor solicita curiositatea mulţimei. Parcul de plăcere unde se va putea avea o minimală privelişte şi satul elveţian care va reuni într’un colţ de natură admirabil situat, modelele şi toate genurile de uleiuri ale câror siluete se ridică în diferitele situri a munţilor elveţieni. Pastori îmbrăcaţi în costumul naţional, turme vor însufleţi acest cadru destinat, a conţine în miniatură tabloul vieţei al­pestre. Un drum de fer lung de 2*/2 kilo­metri va apropia diferitele părţi ale acestei vaste exposiţiuni. Exposiţiunea din Geneva aşeziată într’o ţară de-o frumseţe incomparabilă şi de-o ospitalitate proverbială va atrage de sigur pe toţi străinii, doritori de a se instrui şi în acelaş timp de a vede lucruri frumoase. II. a) Menţiuni de onoare Cl. I, Cl. II şi Cl. III. Dacă acestă întreprindere iniţiativă privată va fi încaragiată, pre­miile anului viitor vor fi de­sigur mai mari. III. Mai multe menţiuni de partici­pare cu indicaţiunea Notelor obţinute la Concurs şi de care Note se va ţine seama la Concursul din 15 Mai 1897. IV. Piesele admise la Concurs sunt: Serenade, Romanţe, Marşuri, Balade, Doine, Ilori, Chindii, Brîuri, Serbe şi Valsuri, însă toate să aibă caracterul, pe cât va fi posi­bil, românesc. V. La concursul anual, ce se ţine de Magasinul de editură Z. Dimitrescu din Ca­lea Victoriei 117 Bucuresci, sunt admişi ori­cine fără escepţiune de Naţionalitate sau sex. VI. Composiţiile, ce au obţinut pre­miu sau vre-o Menţiune Onorabilă are-oare, vor rămână proprietatea Magasinului de Editură Z. Dimitrescu, şi autorul bucăţei premiate nu va putea da preptul de Edi­tură nimănui în Europa, sub peaabilităţile prevăzute de lege pentru acesta. VII. Composiţiilor, ce au obţinut nu­mai menţiuni de participare, li­ se vor re­stitui Composiţiile depuse la Concurs, îm­preună cu menţinerea lor. Daca dânşii le vor insprima pe comptul D-lor, atunci sunt rugaţi a trimite Direcţiunei Concur­sului spre conservare 25 exemplare. VIII. Ori­ce composiţii trebuesc adre­sate subsemnatului, însoţita de costul taxei de înscri­ere (Lei 3), plus 55 taxa de co­respondenţă. (Prin mandat sau în mărci poştale scrisare recom.) IX. Composiţiile trimise la concurs vor fi inedite și să nu porte numele autorului (Compositorului) ci un singur moto (pseu­­donomia), care moto va fi scris întocmai pe o envelopă, ce va închide numele com­positorului cu adresa exact scrisă. Acesta spre a nu se sei în public autorii pieselor, ce nu au reușit la concurs. Resultatul con­­cursului se va publica în chiarele din ţară şi străinătate. X. Comisiunea de examinare a com­­posiţiilor va fi compusă din 6—8 persona, cei mai experţi în musica din capitală, a căror nume vor fi publicate în cjiare, în ajunul concursului. Z. Dimitrescu, Proprietarul Magasinului de musică 117 — Calea Victoriei — 117 Bucuresci. Reuniunei române de cântări din Braşov îl mulţămesc în deosebi pentru artisticul concurs, ce ni-a dat, contribuind forte mult la succesul frumos al seratei de Joi. Nu pot să ’heheiu acâstă dare de seamn fără de a’mî aduce aminte şi de onoratul public român din Braşov şi jur, care într’un număr atât de mare a asistat la serată, mulţ­ămind în deosebi stimaţilor Domni preoţi din comunele învecinate, cari ascultând de apelul, ce li-am făcut, s’au presentat cu o mulţime de fruntaşi dela ţară, pentru ca să-şi depună obolul lor pentru o causă a culturii româneşci. Virgil Oniţiu, director gimnas. Premii pentru composiţii musicale. Pentru a încuragia desvoltarea artei musicale în ţara nostră, am să întreprind un concurs anual de composiţii musicale cu premii, după cum urm­ez­: Regulamentul Concursului Anual. De composiţii musicale, ce vor urma regulat a se ţine în fie­care an la 15 Maiu. Primul Concurs se va ţine la 15 Maiu 1896. înscrierile pentru întâiul concurs se încep chiar de acum şi până la 1 Maiu. Premiile constând din următorele: I. Premiul I: O Pianină în valoare de Lei 1.200 din Magasinul nostru; Premiul II: Un Phoenix mare cu mai multe Note de Zinc, şi o Zitheră de Con­­cert; Premiul III: O Zitheră de Concert şi o Chitară. Dare de seamn. Braşov, 30 Martie v. 1896. Subscrisul, în calitate de prim-secre­­tar al societăţii pentru fond de teatru ro­mân, constituind o trupă de diletanţi ro­mâni în Braşov, am arangiat cu binevoi­torul concurs al reuniunii române de cântări din Braşov o serată în 28 Martie v. a., în sala cea mare a nouei redute orăşenesci. S-a representat piesa „Trei doctori de-odată“, comedie, localisată de d-na Virginia A. Vlaicu. După representaţi, corul reuniunei rom. de cântări din Braşov a cântat pie­sele Vin­o în codru, cor mixt, de H. Huber, Hora, de G. Dima şi Cucuie cu pena sură de G. Dima. Serata s’a încheiat cu o pe­­trecere de dans. Cu ocasiunea aceasta s’au încasat : Din vânt­area biletelor de intrare 334 fi. 80 or.; din vânzarea programelor 5 fi. 58 or.; Contribuiri benevole de la d-nii: I. Mandai din Săcele 1 fl., I. Străvoiu, preot în ZârnescI 1 fi. 20 or., N. Garoiu, advo­cat în ZârnescI 2 fi. Cu totul 344 fi. 58 or. Totalul cheltuielilor face 231 fi. 20 cr. Resultă deci un venit curat de 113 fi. 38 cr., adecă una sută trei-spre­ ctece florini 38 cr., care întră la Cassa societăţii pentru fond de teatru român. Ţin să-­mi împlinesc cu opasiunea acesta o datorinţă forte plăcută mulţumind pe de o parte Doamnei Virginia A. Vlaicu pentru amabilitatea, cu care ni-a localisat pentru aceasta ocasiune comedia hazlia, ce s’a representat, er pe de altă parte D-nei E. Bogdan, D-relor E. Nastasi, M. Bogdan și D-lor A. Vlaicu, Dr. E. Mețiană, N. Bogdan, A. Strevoiu și I. Savu, cari cu atâta bună-voință au primit rolele din piesa representată şi cu atâta pricepere le-au interpretat. Cu mulţămită trebue să amintesc aci şi pe d-l P. Dan, care n’a hesitat a lua asupra’şi puţin mulţămitorea sarcină de suffer. Pagina 3. Curs die íngrijitóre. In 1 Maiu a. c. st. n. se va deschide la „Asilul de copii gr. cat. din Blasiu“ un curs de 6 săptămâni pentru pregătirea şi prevederea cu diplome de cualificaţiune a acelor candidate, cari doresc, să fie apli­cate ca îngrijitoare (bone, doice) la asilele de vară. Candidatele, cari doresc, să fie primite la acest curs, trebue să se insinue în scris ori verbal pănă în 30 April a. c. şi au să producă următorele documente: 1. Atestat matricular de botez, din care să apară, că au etatea prescrisă (18— 40 ani). 2. Atestat de moralitate dela antistia comunală, indicat şi de parochul confe­siunii, căreia aparţin. 3. Să dovedesca, că sciu cel puţin ceti şi scrie, că vorbesc şi limba maghiară şi că sunt deplin sănătose. Soţiile, văduvele şi orfanele învăţăto­rilor vor fi preferite. Blasiu din şedinţa senatului „Asilului gr. cat. de copii“ ţinută la 6 April 1896. Ioan F. Negruţ, preşedinte. DIVERSE. Umbrele pentru cai. John Pettinger şi Tom Bretsford, membri în reuniunea pentru ocrotirea animalelor din America, au făcut cunoscut celorlalţi membri, că ei au inventat un aparat, cu care se pot scuti caii de raclele fierbinţi ale soarelui şi con­tra plaiei. Aparatul se înţepenesce pe ruda trăsurei şi e provăc­ut cu un mechanism, prin care se poate deschide, or când tim­pul nu repete să fie deschis, atunci apa­ratul rămâne închis. Lebeda ca promovătore a piscicul­turei. O revistă germană publică unele date interesante despre lebedă, ca promo­vătore a pisciculturei. Lebeda promovezi piscicultura prin aceea, că pustieste toate plantele, ce se află în lacuri, atât pe cele, cari plutesc pe suprafaţa apei, cât şi pa cele, cari se află la oare­care adâncime în apă. Literatură. Au mai apărut din „Biblioteca pentru toţi“ , Nr. 47. Volumul al II şi ultimul, din Cântece şi plângeri, cu care se com­­­plectază frumoasa operă poetică a duiosului poet M. Zamfirescu, Nr. 48 şi 49 Modele de discursuri streine, culese de Gh. Ada­­mescu, parte forte necesară deputaţilor şi tuturor celor, cari vor să ţie discursuri în ori­ce ramură; modele admirabile din cei mai mari oratori. Nr. 50. Convorbiri des­pre artă, forte rar la noi, cei care văd o operă de artă la esposiții sau cu alte ocazii, soiu și să o priceapă, sau să o judece. Aceasta carte e așa de bine scrisă încât cel care va ceti va putea înțelege ori-ce tablou sau sculptură. Acastă carte, care face onoare­a Bibliotecei pentru toţi“, este de prima necesitate tuturor. Nr. 51. Din goana vieţii, un nou volum, de marele scriitor V. Vlă­­huţă. Nr. 52. Prietene, de Franşois Coppe, un roman de duiosul autor al frumosei scrieri Poveste tristă, adecă un mărgăritar, care stîrneste cea mai adevărată emoţie in inimile celor cari cetesc. Cu acest prilej anunţăm, că a apărut şi Catalogul com­plet al „Bibliotacei pentru toţi“, care se trimete gratis şi franco după cerere. *

Next