Gazeta Transilvaniei, mai 1896 (Anul 59, nr. 96-119)
1896-05-01 / nr. 96
Nr. 96—1896 SOIRILE BILEI. — 30 Aprilie. Delegații pentru congresul Ligei. Duminecă după amefii s’a făcut în localul Ligei din Bucurescî alegerea delegaților pentru congresul dela 12 și 13 Maifie. S’au presentat două liste: una a comitetului în cap cu d-nii V. A. Urechiă, Delavrancea, Bianu etc., şi alta în frunte cu d-l Ionel Grădişteanu. Lista independentă a d-lui I. Grădişteanu a fost votată cu mare majoritate. Români bravi. Din Lugoş li se depeşază fiarelor budapestane, că în comunele Reşiţa, Oraviţa, Orşova, Chişeteu şi în Caransebeş poporaţiunea română n’a luat parte la lithurgia ținută pentru mileniu. Așa trebuia se facă în tot locul. —p— Pod peste Dunăre la Severin. Se scie, că la Severin se agită de mult timp cestiunea construirei unui pod peste Dunăre, care să unescă linia ferată română, cu linia serbeasca dela Cladova. S’au ținut mai multe întruniri sub preşedinţa fostului senator şi prefect al Mehedinţului d. D. Urdăreanu. Cetăţenii severineni au delegat chiar pe d. Urdăreanu ca să spună chestia acesta Regelui; d. Urdăreanu a avut şi anul trecut o audienţă la Rege. Acum fii arde guvernamentale dau spirea, că guvernul se ocupă cu studierea acestei cestiuni. In Serbia s’a votat deja legea pentru construirea liniei Cladova-Nis-Salonic. Totă cestiunea este să se studieze punctul în care s’ar putea, — mai ușor și cu mai multe avantagii, — construi podul. Severinenii vor, ca el să se construescă drept în faţa Severinului. Cei din Cladova cer, ca el să fie construit cu vreun kilometru mai jos, în dreptul Cladovei. —o — Năvala Anilor asupra Budapestei, piarele şoviniste din Budapesta fac atentă poliţia din „capitala“ Ungariei, că Vinerea trecută a sosit din Viena o shordă“ de Ari, cari voesc să tulbure serbările milenare. Prima producţiune a amintitei horde ar fi fost aceea, când a strigat înaintea pavilonului croat în presenţa monarchului: „Zstvio Kral hrvatska!“ Se tem „milenarii“, şi cum fiice Românul de ce te temi, nu scapi. — p — Pelerinagiu la Călugărenî. Sră după „Timpul“ câteva amănunte asupra pelerinagiului proiectat să se facă la Călugărenî în dimineţa cailei de 2 Maifi. Pentru transportul de la Comana la Călugărenî, societatea organisatoare a aranjat peste o sută de căruţe care vor aştepta publicul, împodobite cu verdeţă, joi dimineţa. Ordinea va fi ţinută de 25 călăreţi. Cu acest prilegiu, o hetacombă de 100 de miei se va jertfi — cu preţuri moderate — pentru îndestularea publicului. Se zice, că şi din Giurgiu se pregăteşte o procesiune importantă pentru Călugărenî. O colonă de peste o sută de velocipedişti, plecând dinBucurescu pe şoseaua naţională, vor întâmpina procesiunea la Crucea de Pătră. O comună fără confesiune. Mai mult ca jumătate din locuitorii reformaţi ai comunei Gyulavár au făcut arătare în scris autorităţii politice, că ei se lapidă de credinţa lor şi nu se alătură la altă confesiune, deci rămân făr’ de lege şi biserică. Frumoase stări în „Ungaria liberă“. —o — Congres de medici în Londra. In luna lui August c. se va ţine la Londra un congres internaţional de dermatologia. Intre vice-preşedinţii acestui congres sunt ,şi doi români, d-nii d-ri Kalendern şi Petri ai-Galaţi. Duelele miniştrilor Seim, că numai de curând ministrul Jósika a avut un duel cu contele Klebersberg, ér Ftjérváry cu deputatul Bernath şi cu filaristul Korbuly. Procuratura supremă va raporta, cum se asigură, fiilele acestea ministeriului de justiţie asupra amintitelor duele, pentru ca duelanţii să fie pedepsiţi. Se crede însă, că procesul va fi sistat în urma unei aboliţiuni preînalte. — p — Testamentul baronului Hirsch. Milionarul Hirsch, care murise înainte cu două săptămâni, lăsa după sine un testament, ale cărui puncte principale sunt următorele: Eredă universală numesce el pe soţia sa Clara, baronesă Hirsch-Gereuth, şi dacă acesta ar respinge moştenirea, atunci toată averea lui are să trecă la societatea „Jewish Colonisation“ din Londra. Fiica sa adoptivă Luciana Premelia Hirsch moştenesce un milion de franci. Mai departe moştenesce un milion provincia Moravia, cu capitala Brünn, şi suma acesta este de a se împărţi la diferite societăţi de binefacere, însă aşa, că jumătate din ea să cadă la societăţi israelite şi cealaltă jumătate altor societăţi fără deosebire de confesiune. In fine toate acţiunile societăţii „Jewish Colonisation“ le împarte în patru părţi şi le destinază pentru diferite scopuri jidovescî. ro — Pelagra în România. Pelagra a început să se întindă prin mai multe comune din România cu deosebire prin părţile de sus ale Moldovei şi prin Dobrogea. Serviciul sanitar superior a hotărît să se analiseze porumbul din localităţile pe unde s’a încuibat boia şi în urmă să aviseze la măsurile ce sunt de luat. Falsificatori de bani. Din Abrud se telegrafeaza foilor maghiare, că acolo ar fi descoperit poliţia o bandă de falsificatori de bani. Banda acesta, între cari sunt şi femei forte multe, făuresce bani de câte 20 de filer unguresc şi nemţescl. Poliţia i-a dat pe mâna tribunalului, care a început o strictă cercetare. — — Concertul tînărului artist Hubermann se va da în 16 p. cu concursul musicei orășenesc!, în otelul „Bucurescî“. Detailurî se pot ceti pe placate. GAZETA TRANSILVANIEI. Harta României. Pănă afiî — scrie „Zwa“ din Bucuresci — nu avem nici o hartă a țărei, care să intrunească toate condițiunile cerute. Suntem încă numai cu harta lucrată de statulmajor austriac la 1854. Aceasta hartă nu a mai fost însă de loc modificată de-atunci, astfel, că nu ne mai dă situația esactă a comunelor, drumurilor etc. Nu e nevoie să arătăm noi de ce mare importanță este să avem o hartă exactă a ţărei; acesta o înţelege ori-pe om cult. La noi studiul geografiei, pe de altă parte, este foarte neglijat. Copilul îndată ce ese din clasele primare nu se mai ocupă cu acest studiu şi rămâne astfel numai cu cunoscinţele, pe care le-a căpătat în cursul primar. In ce se reduce acest studiu, în special pentru ţara nostră, când harta pe care o are la dispuse este neesactă şi incomplectă ? De aceea vedem, că noi vorbim în general, cunoascem mult mai puţin şi cu totul inesact ţera nostră. De câţîva ani statul-major al armatei S8 ocupă cu facerea unei hărţi. Aceasta însă se face mai mult din punctul de vedere al intereselor militare. Şi afară de aceasta trebue să mai trecă câţiva ani pănă ce să fie terminată. Aflăm însă cu plăcere, că cunoscutul nostru profesor de geografie, d-l G. T. Buzoianu e pe puntul de a sfârşi o mare hartă a României. Acestă hartă, după cât am putut afla, este lucrată pe scara 1/400.000 şi va fi cu totul complectă. Toate satele şi cătunele, drumurile, munții şi apele cele mai mari, chiar locurile istorice etc. vor fi însemnate cu o sarupulosă exactitate. Harta aceasta va servi nu numai şcolarilor pentru studiul geografiei, doar tuturor. D-l Buzoianu ne va face un adevărat serviciu, prin aceasta hartă și e cu atât mai de lăudat pentru munca ce depune în acestă lucrare, mai ales că este sciut, că asemenea lucrări, la noi, nu renteza mai niciodată, când ele sunt făcute cu cheltuială. Ar fi bine ca d-sa să fie ajutat, prin abonamente, ca să potă tipări cât mai iute aceasta hartă. Toţi cari cunosc pe profesorul de geografie ştiu cu câtă pasiune se ocupă el cu studiul geografiei şi al cartografiei. Ne putem aştepta deci ca lucrarea d-sale să fie nu numai o lucrare folositoare, dar şi o adevărată lucrare de artă. Italienii în Africa. Ultimul eveniment important al luptelor dintre Italieni şi Abisinieni este deblocarea fortului Adigrat. Ar fi însă temerar a susţine, că liberarea celor blocaţi în aceasta fortăriţă s’ar datori succeselor tactice ale armatei italiene. In realitate Italienii nu au avut a susţine nici o luptă seriosă, şi pe tot timpul marşului înainte n’au avut nici o pierdere. In prima linie, succesul Italienilor se poate esplica prin atitudinea prudentă şi reservatâ a vasului Mangasa, care voia să împedece nouă vărsări de sânge în vederea tratărilor pentru încheerea păcii. Trebue să se recunoscă însă da altă parte, că măsurile luate cu mare atenţiune şi înţelepciune de generalul Baldissera au contribuit la acest succes. Eră aceste măsuri: S’a construit o şosea militară dela Adikaje la Senafe. La Adikaje s’au instalat nişte magazii mari de proviaut şi muniţiuni. Senafe şi Adikaje au fost legate cu un telegraf optic, şi Senafe va fi transformat într’un lagăr întărit cu redute. Afară de acesta generalul Baldissera a cerut guvernului să-i trimită furagii, proviant şi catâri şi a construit de-a lungul şoselei Asmara-Senate, fiece cisterne mari, cari se umplu cu apă din canalul Serino din Neapole. La fiecare două săptămâni se espediază câte 1000 de tone din acestă apă de la Neapole la Massalah, pe vaporecisterne speciale. Şi măsurile tactice luate de generalul Baldissera dovedesc, că acesta e un comandant cu esperienţă. El nu s’a mărginit a apăra marşul grosului corpului prin detaşări de coline în flancuri, ci a ocupat cu trupe şi liniile de înaintare şi retragerea, pentru a împedeca ca legăturile sale să fie distruse de bande vagabonde, lectura la o şcolă din Italia. Bursa se dă pe termin de 3 ani. Concursele a se adresa secretarului Academiei pănă în sara de 13 Septemvre 1896. 3) O bursă de 3000 lei pe an şi apele de şcolă şi de drum pentru mergerea în străinătate a unui licenţiat în ştiinţe, eşit din universitatea din Iaşi, ca să-şi completeze studiile la universitatea din Lipsea, având a se specializa în studiul mineralogiei şi petrografiei. Concursele a se adresa d-lui C. Climescu, decan al facultăţii de ştiinţe din Iaşi, pănă în sera de 14 Septemvre 1896. 4) Două burse de câte 100 lei pe lună studenţilor facultăţii de sciinţe şi alte două burse celor dela facultatea de medicină din Iaşi. Cererile a se adresa pănă în sera de 30 Septemvre c. d-lul decan al facultăţii de sciinţe din Iaşi. 5) Două burse de câte 100 lei pe lună pentru studenţi ai şcolei de poduri şi şosele din Bucureşci. Cererile a se adresa secretarului Academiei pănă în 24 Sept. c. Convocare. Mebrii „Reuniunei învăţătorilor gr. cat. din giurul Gherlei“ prin aceste cu tot respectul sunt rugaţi a se presanta la adunarea generală ce se va ţine la 26 şi 27 Maiu st. n. a. c. (a 3-a şi 4-a fii de Rusalii) în comuna Tetiu (Kethel). Dela comitetul centr.al rem. înv. gr. cat. din giurul Gherlei. Gherla, 9 Mai 1896. loan Papiu Dionisiu Vaida canonic, preşedinte, prof. secretar. Bursele Adamachi pentru anul şcolar 1896—97. Conform regulamentului de administrare al fondului Adamachi, Academia Română publică condiţiunile pentru ocuparea urmatoarelor burse, la cari pot concura tineri lipsiţi de mijloaae din oricare parte a terilor locuite de Români, recerându-se numai, ca concurenţii să fie fii de părinţi români: 1) O bursă de 400 lei la lună plus cheltuelile de şcolă şi apele de drum pentru mergerea în străinătate a unui inginer eşit cu diplomă din şcola de poduri şi şosele din Bucuresci, pentru a se specializa în ramura electricităţii. Bursierul va urma timp de doi ani cursurile institutului Montefiore din Liege, ol al treilea an va insita şi studia diferitele instalaţiuni şi lucrări electrice în Europa. Concursele a se adresa secretarului Academiei pănă în sera fiilei de 14 Septemvre 1896. 2) O bursă de 3600 lei pe an plus cheltuelile de şcolă şi de drum pentru mergerea în străinătate a unui riner, care să aibă diploma de bacalaureat de la universitatea din Bucurescî pentru a studia archi Pagina 3. SOIRI ULTIME. Sibiiu, 12 Maiu. (Telegr. part. a „Gaz. Trans.) Conferenţa oprită pe motivul, că legea de naţionalităţi recunosce o singură naţiune, deci consfătuire şi organisare după naţionalităţi nu este permisă. Sibiiu, 12 Maiu. (Telegr. partea „Gaz. Trans“.) Primarul oraşului a înmânat astâţii d-lui Dr. Raţiu decisiunea prin care opresce ţinerea conferenţei partidului naţional român convocată pe taiua de 15 Miai, a. c. Fraga, 12 Mai. Cinci sute de studenţi din ţările sud slavice se întruniră erî şi ţinură vorbiri înfocate contra Ungariei, declarând, că vor lucra prin pressa pe unde numai vor putè în contra serbării Mileniului. DIVERSE. Un clopot uriaş. Cu ocasiunea încoronărei Ţarului, ce se va întâmpla în vara aceasta, într’o turnatoare de clopote din Moscva se va turna un clopot în greutate de 24.000 chilograme pentru biserica Tichonov. Clopotul costă 35.000 ruble. O invitare de logodnă caracteristică. Renumitul vânător şi scriitor F. C. Selens, cu câteva săptămâni înainte a trimis amicilor şi cunoscuţilor săi următorea invitare de logodnă: „Frideric C. Selens, care pănă acum a puşcat 68 leopardii, 34 elefanţi, 274 bivoli sălbatici şi alte nenumărate fiară, acum în urmă şi el a părrat jertfă arcului nemilos al lui Amor. El, care a înşelat atâtea animale, pe care le-a junghiat cu pumnalul său, al altor multe li-a despoiat pielea, acum a fost prins însuşi în rodul pus de d-ra Maria Dumbar şi cătuşele căsătoriei au cârtat şi asupra lui“. Cel mai vechiu edificiu de lemn din lume este o biserică din oraşul Burgund din Norvegia, care a fost edificată în suta a 11-a şi a fost mai de multe ori reparată şi pbdusă cu răşină. Lemnul, din care e edificată biserica, este lemn de bradie construită după un stil fantastic, cu nenumărate turnuleţe şi pe din lăuntru e ornată cu figuri tăiate din lemn. In biserică se află un altar, care e din piatră. Serviciu divin în biserica acesta nu se mai face. Literatură. In tipografia „Institutului tipografic“ din Sibiiu a apărut „Monografia economicăculturală a comunei Gurarîului“, scrisă de Ioachmi Muntean, preot în Gura rîului. Format mic şi plăcut, în mărime de 219 pag. Preţul 40 cr. Acestă monografia, scrisă cu multă băgare de semă şi conscienţiositate, poate servi de model celor ce vor să scrie monografiile comunelor lor. *