Gazeta Transilvaniei, mai 1896 (Anul 59, nr. 96-119)

1896-05-01 / nr. 96

Nr. 96—1896 SOIRILE BILEI. — 30 Aprilie. Delegații pentru congresul Ligei. Du­minecă după amefii s’a făcut în localul Ligei din Bucurescî alegerea delegaților pentru congresul dela 12 și 13 Maifi­e. S’au presentat două liste: una a comite­tului în cap cu d-nii V. A. Urechiă, Dela­­vrancea, Bianu etc., şi alta în frunte cu d-l Ionel Grădişteanu. Lista independentă a d-lui I. Grădişteanu a fost votată cu mare majoritate. Români bravi. Din Lugoş li­ se de­­peşază fiarelor budapestane, că în comu­nele Reşiţa, Oraviţa, Orşova, Chişeteu şi în Caransebeş poporaţiunea română n’a luat parte la lithurgia ținută pentru mile­niu. Așa trebuia se facă în tot locul. —p— Pod peste Dunăre la Severin. Se scie, că la Severin se agită de mult timp cestiunea construirei unui pod peste Du­năre, care să unescă linia ferată română, cu linia serbeasca dela Cladova. S’au ținut mai multe întruniri sub preşedinţa fostu­lui senator şi prefect al Mehedinţului d. D. Urdăreanu. Cetăţenii severineni au de­legat chiar pe d. Urdăreanu ca să spună chestia acesta Regelui; d. Urdăreanu a avut şi anul trecut o audienţă la Rege. Acum fii arde guvernamentale dau spirea, că guvernul se ocupă cu studierea acestei cestiuni. In Serbia s’a votat deja legea pen­tru construirea liniei Cladova-Nis-Salonic. Totă cestiunea este să se studieze punctul în care s’ar putea, — mai ușor și cu mai multe avantagii, — construi podul. Seve­rinenii vor, ca el să se construescă drept în faţa Severinului. Cei din Cladova cer, ca el să fie construit cu vre­un kilometru mai jos, în dreptul Cladovei. —­o — Năvala Anilor asupra Budapestei, piarele şoviniste din Budapesta fac atentă poliţia din „capitala“ Ungariei, că Vinerea trecută a sosit din Viena o shordă“ de Ari, cari voesc să tulbure serbările mile­nare. Prima producţiune a amintitei horde ar fi fost aceea, când a strigat înaintea pavilonului croat în presenţa monarchului: „Zstvio Kral hrvatska!“ Se tem „milena­rii“, şi cum fiice Românul de ce te temi, nu scapi. — p — Pelerinagiu la Călugărenî. Sră după „Timpul“ câte­va amănunte asupra peleri­­nagiului proiectat să se facă la Călugărenî în dimineţa cailei de 2 Maifi. Pentru trans­portul de la Comana la Călugărenî, socie­tatea organisatoare a aranjat peste o sută de căruţe care vor aştepta publicul, împo­dobite cu verdeţă, joi dimineţa. Ordinea va fi ţinută de 25 călăreţi. Cu acest pri­­legiu, o hetacombă de 100 de miei se va jertfi — cu preţuri moderate — pentru în­destularea publicului. Se zice, că şi din Giurgiu se pregăteşte o procesiune impor­tantă pentru Călugărenî. O colonă de peste o sută de velocipedişti, plecând din­­Bucurescu pe şoseaua naţională, vor în­tâmpina procesiunea la Crucea de Pătră. O comună fără confesiune. Mai mult ca jumătate din locuitorii reformaţi ai co­munei Gyulavár au făcut arătare în scris autorităţii politice, că ei se lapidă de cre­dinţa lor şi nu se alătură la altă confe­siune, deci rămân făr’ de lege şi biserică. Frumoase stări în „Ungaria liberă“. —­o — Congres de medici în Londra. In luna lui August c. se va ţine la Londra un congres internaţional de dermatologia. Intre vice-preşedinţii acestui congres sunt ,şi doi români, d-nii d-ri Kalendern şi Pe­tri ai-Galaţi. Duelele miniştrilor­ Seim, că numai de curând ministrul Jósika a avut un duel cu contele Klebersberg, ér Ftjérváry cu deputatul Bernath şi cu filaristul Korbuly. Procuratura supremă va raporta, cum se asigură, fiilele acestea ministeriului de jus­­tiţie asupra amintitelor duele, pentru ca duelanţii să fie pedepsiţi. Se crede însă, că procesul va fi sistat în urma unei abo­­liţiuni preînalte. — p — Testamentul baronului Hirsch. Milio­narul Hirsch, care murise înainte cu două săptămâni, lăsa după sine un testament, ale cărui puncte principale sunt următo­­rele: Eredă universală numesce el pe soţia sa Clara, baronesă Hirsch-Gereuth, şi dacă acesta ar respinge moştenirea, atunci toată averea lui are să trecă la societatea „Je­­wish Colonisation“ din Londra. Fiica sa adoptivă Luciana Premelia Hirsch m­oşte­­nesce un milion de franci. Mai departe moştenesce un milion provincia Moravia, cu capitala Brünn, şi suma acesta este de a­ se împărţi la diferite societăţi de bine­facere, însă aşa, că jumătate din ea să cadă la societăţi israelite şi cealaltă jumătate altor societăţi fără deosebire de confesiune. In fine toate acţiunile societăţii „Jewish Co­lonisation“ le împarte în patru părţi şi le destinază pentru diferite scopuri jidovescî. ro — Pelagra în România. Pelagra a în­ceput să se întindă prin mai multe co­mune din România cu deosebire prin păr­ţile de sus ale Moldovei şi prin Dobrogea. Serviciul sanitar superior a hotărît să se analiseze porumbul din localităţile pe unde s’a încuibat boia şi în urmă să aviseze la măsurile ce sunt de luat. Falsificatori de bani. Din Abrud se telegrafeaza foilor maghiare, că acolo ar fi descoperit poliţia o bandă de falsificatori de bani. Banda acesta, între cari sunt şi femei forte multe, făuresce bani de câte 20 de filer­ unguresc­ şi nemţescl. Poliţia i-a dat pe mâna tribunalului, care a înce­put o strictă cercetare. —­ — Concertul tînărului artist Hubermann se va da în 16 p. cu concursul musicei orășenesc!, în otelul „Bucurescî“. Detailurî se pot ceti pe placate. GAZETA TRANSILVANIEI. Harta României. Pănă afiî — scrie „Zwa“ din Bucu­­resci — nu avem nici o hartă a țărei, care să intrunească toate condițiunile cerute. Sun­tem încă numai cu harta lucrată de statul­­major austriac la 1854. Aceasta hartă nu a mai fost însă de loc modificată de-atunci, astfel, că nu ne mai dă situația esactă a comunelor, drumurilor etc. Nu e nevoie să arătăm noi de ce mare importanță este să avem o hartă exactă a ţărei; acesta o înţelege ori-pe om cult. La noi studiul geografiei, pe de altă parte, este foarte neglijat. Copilul îndată ce ese din clasele primare nu se mai ocupă cu acest studiu şi rămâne astfel numai cu cunoscinţele, pe care le-a căpătat în cur­sul primar. In ce se reduce acest studiu, în spe­cial pentru ţara nostră, când harta pe care o are la dispuse este neesactă şi incom­­plectă ? De aceea vedem, că noi vorbim în general, cunoascem mult mai puţin şi cu totul inesact ţera nostră. De câţî­va ani statul-major al arma­tei S8 ocupă cu facerea unei hărţi. Aceasta însă se face mai mult din punctul de ve­dere al intereselor militare. Şi afară de aceasta trebue să mai trecă câţi­va ani pănă ce să fie terminată. Aflăm însă cu plăcere, că cunoscutul nostru profesor de geografie, d-l G. T. Buzoianu e pe puntul de a sfârşi o mare hartă a României. Acestă hartă, după cât am putut afla, este lucrată pe scara 1/400.000 şi va fi cu totul complectă. Toate satele şi cătunele, drumurile, munții şi apele cele mai mari, chiar locurile istorice etc. vor fi însemnate cu o sarupulosă exac­­titate. Harta aceasta va servi nu numai şco­larilor pentru studiul geografiei, doar tu­turor. D-l Buzoianu ne va face un adevă­rat serviciu, prin aceasta hartă și e cu atât mai de lăudat pentru munca ce depune în acestă lucrare, mai ales că este sciut, că asemenea lucrări, la noi, nu renteza mai nici­odată, când ele sunt făcute cu chel­tuială. Ar fi bine ca d-sa să fie ajutat, prin abonamente, ca să potă tipări cât mai iute aceasta hartă. Toţi cari cunosc pe profeso­rul de geografie ştiu cu câtă pasiune se ocupă el cu studiul geografiei şi al carto­grafiei. Ne putem aştepta deci ca lucrarea d-sale să fie nu numai o lucrare folositoare, dar şi o adevărată lucrare de artă. Italienii în Africa. Ultimul eveniment important al lup­telor dintre Italieni şi Abisinieni este de­blocarea fortului Adigrat. Ar fi însă temerar a susţine, că liberarea celor blocaţi în aceasta fortăriţă s’ar datori succeselor tac­­tice ale armatei italiene. In realitate Italienii nu au avut a susţine nici o luptă seriosă, şi pe tot tim­pul marşului înainte n’au avut nici o pier­dere. In prima linie, succesul Italienilor se poate esplica prin atitudinea prudentă şi re­­servatâ a vasului Mangasa, care voia să împedece nouă vărsări de sânge în vederea tratărilor pentru încheerea păcii. Trebue să se recunoscă însă da altă parte, că mă­surile luate cu mare atenţiune şi înţelep­ciune de generalul Baldissera au contribuit la acest succes. Eră aceste măsuri: S’a construit o şosea militară dela Adikaje la Senafe. La Adikaje s’au instalat nişte magazii mari de proviaut şi muniţiuni. Senafe şi Adi­kaje au fost legate cu un telegraf optic, şi Senafe va fi transformat într’un lagăr în­tărit cu redute. Afară de acesta generalul Baldissera a cerut guvernului să-i trimită furagii, pro­­viant şi catâri şi a construit de-a lungul şo­selei Asmara-Senate, fiece cisterne mari, cari se umplu cu apă din canalul Serino din Neapole. La fie­care două săptămâni se espediază câte 1000 de tone din acestă apă de la Neapole la Massalah, pe vapore­­cisterne speciale. Şi măsurile tactice luate de generalul Baldissera dovedesc, că acesta e un co­mandant cu esperienţă. El nu s’a mărginit a apăra marşul grosului corpului prin de­taşări de coline în flancuri, ci a ocupat cu trupe şi liniile de înaintare şi retragerea, pentru a împedeca ca legăturile sale să fie distruse de bande vagabonde, lectura la o şcolă din Italia. Bursa se dă pe termin de 3 ani. Concursele a­ se adresa secretarului Academiei pănă în sara de 13 Septemvre 1896. 3) O bursă de 3000 lei pe an şi apele de şcolă şi de drum pentru mergerea în străinătate a unui licenţiat în ştiinţe, eşit din universitatea din Iaşi, ca să-şi com­pleteze studiile la universitatea din Lipsea, având a­ se specializa în studiul mineralo­giei şi petrografiei. Concursele a­ se adresa d-lui C. Climescu, decan al facultăţii de ştiinţe din Iaşi, pănă în sera de 14 Sep­­temvre 1896. 4) Două burse de câte 100 lei pe lună studenţilor facultăţii de sciinţe şi alte două burse celor dela facultatea de medicină din Iaşi. Cererile a se adresa pănă în sera de 30 Septemvre c. d-lul decan al facultăţii de sciinţe din Iaşi. 5) Două burse de câte 100 lei pe lună pentru studenţi ai şcolei de poduri şi şosele din Bucureşci. Cererile a­ se adresa secretarului Academiei pănă în 24 Sept. c. Convocare. Mebrii „Reuniunei învăţătorilor gr. cat. din giurul Gherlei“ prin aceste cu tot res­pectul sunt rugaţi a se presanta la adu­narea generală ce se va ţine la 26 şi 27 Maiu st. n. a. c. (a 3-a şi 4-a fii de Ru­salii) în comuna Tetiu (Kethel). Dela comitetul centr.­al rem­. înv. gr. cat. din giurul Gherlei. Gherla, 9 Mai­ 1896. loan Papiu Dionisiu Vaida canonic, preşedinte, prof. secretar. Bursele Adamachi pentru anul şcolar 1896—97. Conform regulamen­tului de administrare al fondului Adamachi, Academia Română publică condiţiunile pen­tru ocuparea urmatoarelor burse, la cari pot concura tineri lipsiţi de mijloaae din ori­care parte a terilor locuite de Români, rece­­rându-se numai, ca concurenţii să fie fii de părinţi români: 1) O bursă de 400 lei la lună plus cheltuelile de şcolă şi­ apele de drum pen­tru mergerea în străinătate a unui inginer eşit cu diplomă din şcola de poduri şi şo­sele din Bucuresci, pentru a­ se specializa în ramura electricităţii. Bursierul va urma timp de doi ani cursurile institutului Mon­­tefiore din Liege, ol al treilea an va in­sita şi studia diferitele instalaţiuni şi lu­crări electrice în Europa. Concursele a­ se adresa secretarului Academiei pănă în sera fiilei de 14 Septemvre 1896. 2) O bursă de 3600 lei pe an plus cheltuelile de şcolă şi de drum­ pentru mer­gerea în străinătate a unui riner, care să aibă diploma de bacalaureat de la universi­­tat­ea din Bucurescî pentru a studia archi­ Pagina 3. SOIRI ULTIME. Sibiiu, 12 Maiu. (Telegr. part. a „Gaz. Trans.) Conferenţa oprită pe motivul, că legea de naţionalităţi recu­­nosce o singură naţiune, deci consfă­tuire şi organisare după naţionalităţi nu este permisă. Sibiiu, 12 Maiu. (Telegr. parte­a „Gaz. Trans“.) Primarul oraşului a înmânat astâţii d-lui Dr. Raţiu deci­­siunea prin care opresce ţinerea con­­ferenţei partidului naţional român con­vocată pe taiua de 15 M­iai, a. c. Fraga, 12 Mai­. Cinci sute de studenţi d­in ţările sud slavice se întru­niră erî şi ţinură vorbiri înfocate con­­tra Ungariei, declarând, că vor lucra prin pressa pe unde numai vo­r putè în contra serbării Mileniului. DIVERSE. Un clopot uriaş. Cu ocasiunea înco­­ronărei Ţarului, ce se va întâmpla în vara aceasta, într’o turnatoare de clopote din Moscva se va turna un clopot în greutate de 24.000 chilograme pentru biserica Ti­­chonov. Clopotul costă 35.000 ruble. O invitare de logodnă caracteristică. Renumitul vânător şi scriitor F. C. Se­­lens, cu câte­va săptămâni înainte a tri­mis amicilor şi cunoscuţilor săi următorea invitare de logodnă: „Frideric C. Selens, care pănă acum a puşcat 68 leopardii, 34 elefanţi, 274 bivoli sălbatici şi alte nenu­mărate fiară, acum în urmă şi el a părrat jertfă arcului nemilos al lui Amor. El, care a înşelat atâtea animale, pe care le-a junghiat cu pumnalul său, al altor multe li-a despoiat pielea, acum a fost prins în­­su­şi în rod­ul pus de d-ra Maria Dumbar şi cătuşele căsătoriei au cârtat şi asu­pra lui“. Cel mai vechiu edificiu de lemn din lume este o biserică din oraşul Burgund din Norvegia, care a fost edificată în suta a 11-a şi a fost mai de multe ori reparată şi pbdusă cu răşină. Lemnul, din care e edificată biserica, este lemn de brad­­i­e construită după un stil fantastic, cu nenu­mărate turnuleţe şi pe din lăuntru e or­nată cu figuri tăiate din lemn. In biserică se află un altar, care e din piatră. Ser­viciu divin în biserica acesta nu se mai face. Literatură. In tipografia „Institutului tipografic“ din Sibiiu a apărut „Monografia economică­­culturală a comunei Gurarîului“, scrisă de Ioachmi Muntean, preot în Gura rîului. For­mat mic şi plăcut, în mărime de 219 pag. Preţul 40 cr. Acestă monografia, scrisă cu multă băgare de semă şi conscienţiositate, poate servi de model celor ce vor să scrie monografiile comunelor lor. *

Next