Gazeta Transilvaniei, iunie 1896 (Anul 59, nr. 120-143)

1896-06-11 / nr. 128

Redacţiuned. Au fi în­straţii m­ea, ?i Tipografia: Braşov, piaţa mare Nr. 30. Scrisori nefrinoate nu se primesc. — Manuscripte nu se retrimet, INSERATE se primesc la Admi- Ristrsţiune în Braşov şi ia ur­­matoarele Birouri de anunciuri: în Viena: M. Dukes, Heinrich Schalek, Rudolf Masse, A. Oppeliks Nachfolger, Anton Oppelik, J. Danneber; în Budapesta: A. V. Goldbergerg, Eckstein Bernat; în Bucuresci: Agence Havas, Suc­­cursate de Roumanie; în Ham­burg: Károlyi & Liebmann. Preţul Inserţiunilor: o seria garmond pe o coloana 6 or. şi 80cr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Reclame pe pagina a 3-a o seriă 10 or. sau 30 bani. „Sazeta“ iese in flft­ care la Abonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un an 12 fl., pe şese ioni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Dumineci 2 N­. pe an. Pentru Mânia si străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. ligamentul teatru Braşov administraţiunea, piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30 ii etagiu I., pe un an 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul în casă. Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a. sau 15 bani. Atât abonamen­tele cât şi inserţiunile sunt ______a se plăti înainte. Nr. 128. Braşov, Luni-Marte, 11 (23) Iunie 1896. Lege pentru libera persecuţiune. Trebue se revenim astăzji asupra classicului paragraf 169 din proiec­tul de lege privitor la jurisdicţiunea Curiei în afaceri electorale. Este şi pentru noi Românii de-o însemnă­tate deosebită acest paragraf şi, fiind­că în şedinţa de Sâmbătă a dietei noul proiect a fost votat în întregul seu şi după a treia cetire, aşa că după toate probabilităţile în scurt timp va deveni lege, merită să-i cunoascem mai cu de-a mă­runtul. Este vorba de despoiarea unei părţi însemnate a cetăţenilor celor mai de valoare de­ un drept constitu­ţional cardinal al lor, pentru care în schimb li­ se deschide de acum înainte uşa temniţelor şi liberelor persecuţiunî. Cunoscem cuprinsul acelui pa­ragraf. Prin el se ameninţă cu pe­­deapsa grea fie­care preot şi fie­care in­divid, care portă funcţiuni bisericesci, sau care este îndreptăţit a săvîrşi ceremonii bisericesci, dacă în locul destinat pentru ceremonii bisericesci sau în vre-o adunare cu caracter bisericesc a făcut o declara­­ţiune, ce tinde a influinţa resultatul ale­­gerei. Va se ciică prin acest paragraf se ameninţă cu pedeapsa grea (pănă la un an închisore de stat şi 500 fl. amendă) nu numai preotul, ci fie­­care individ, care portă funcţiuni bi­sericesce, sau care este îndreptăţit a sevaşi ceremonii bisericesci. Func­ţiuni bisericesc! însă portă şi can­torii, şi crîsnicii, şi clopotarii, şi cu­ratorii sau eforii bisericesci. Apoi şi membrii aleşi ai congreselor şi si­­noadelor eparchiale s’ar putea înşira aici. Şi fiind­că funcţiunile biseri­cesci sunt funcţiuni de onoare, cari se incredinteaza de obiceiu celor mai aleşi, mai nepătaţi şi mai solifii cre­dincioşi ai cutărei biserici, urmeză de aci, că pedeapsa de mai sus ame­ninţă tocmai pe cei mai de valoare cetăţeni ai statului. Şi pentru cari fapte ale lor îi ameninţă pedeapsa ? — Pentru­ că în­­tr’un loc destinat pentru ceremonii bisericesci, sau în vre-o adunare cu caracter bisericesc a făcut vre-o de­­claraţiune cu tendinţa de-a influinţa resultatul alegerei. Der loc destinat pentru cere­monii bisericesci poate fi nu numai biserica, ci ori­ce clădire, casă pri­vată, pieţa publică, ori chiar şi câm­pul. La Boboteza, la Ispas, la Ro­­salii, de esemplu, în biserica nostra se face ceremonia sânțirei apei la câmp, ori în pieța publică. Apoi „adunări cu caracter bisericesc“ cari sunt? Nunţile, ospeţele, prin cari se serbeza împărtăşirea unei taine sfinte, nu sunt ore şi acestea „adunări cu caracter bisericesc“ ? Cu ocasiunea procesiunilor de la Nicula, ce se fac în criua de Sată Marcă a fie­cărui an, se adună acolo mii de omeni, cari se roga, beu, mănâncă, chefnesc. Cine va ficea că nu sunt şi acestea „adunări cu caracter bisericesc?“ Şi apoi ce este a se înţelege sub „declaraţiune cu tendinţa de-a influinţa resultatul alegerei?“ O ast­fel de „declaraţiune“ poate să cu­prindă în sine ori­ce cuvânt, ori­ce trasă, pe care cine­va ar putea s’o zică în glumă, ori în serios în ast­fel de locuri și la astfel de ocasiuni. Totul depinde dela arbitriul jude­cătorului, care poate interpreta orî-ce cuvent în sensu!, care-i convine. Nici n’are lipsă de-altmintrelea de cuvinte, căci după paragraful de mai sus ajunge şi numai consensul, ori intenţiunea de­ a influenţa alegerea. Dar se mai cuprind în para­graful de mai sus şi alte disposi­­ţiuni. La conducturî, ori adunări electorale, de exemplu, este inter­zisă folosirea „obiectelor de stimă religioasă?“ Dar, cum foarte bine a observat unul dintre vorbitorii din cameră, astfel de obiecte sunt şi d­ucele, ce le purta pe piept ar­­chiereii şi alţi dignitari bisericesci, apoi brânele roşii, reverenda etc. Deca s’ar întâmpla, d. es., ca vre­unul dintre preoţii bucovineni, — asupra cărora, cum spune cores­pondentul nostru de mai jos, a că- zut o plată atât de bogată de cruci şi brâne roşii, — se-i aducă păca­tele pe la noi în timpul „conduc­­turilor electorale“, judecătorilor un­guri le stă în liberă voiă de a-i omeni numai decât cu temniţa. Eră o lege, care nu credem se mai aibă părechiă în totă Europa cultă. Prin ea cetăţenii sunt daţi cu mânile legate pe mâna judecă­torilor, cari după arbitriu pot prinde în cursă şi pot să pedepsască pe ori­ce alegător activ. Cu drept cuvânt o foia ungu­­râscă numesce legea acasta legea liberelor persecuţiunî, căci prin ea se dă guvernului puterea de-a pri­goni, așa Zicând, pe cine-i place, or noi Românii suntem între aceia, pe cari guvernele unguresci ne plac mai mult în privința aceasta. FOILETON OL .GAZ TRANS.“ Despre starea Irlandei. Celebrul discurs al lui O'Connel. *) Cestiunea Irlandei este și aZî la or­dinea Z*10i în Anglia, am putea Z’°® în totă Europa puită, ,0401 nu sciu care Z'ar, oare om politic n’a scris ori n’a cugetat asupra ei, mai ales cât timp Gladstone era la putere. Primii locuitori ai Irlandei au fost Colţi. Acestui strat s’au suprapus popore gotice. Naţiunea resultată din aceste ames­tecuri succesive a trăit independentă pănă prin secolul XII. La 1150 regele Dermut, fiind atacat fie pretendenţi la coronă, cere ajutor de la Henre II al Angliei. In acest fapt atât de puţin important la prima ve­dere residu tată nenorocirea Irlandei Mare învăţământ pentru naţiuni , să nu facă nici­odată apel la striâni! Abia trecură câţi­va ani şi papa Adrian IV (1156) dete regatul acesta lui Henric II. Se înţelege, că Irlan­dezii n’au primit să fiă dăruiţi fără voia lor, dar Englezii au năvălit în insula ve­cină şi s’a început răsboiul, Ao°st résboia nu s'a terminat repede. Când învinşi, când învingători, Irlandezii au resistat şi au în­cercat să se scape pănă pe vremea lui Henric VII. Sub Henric VII, Anglia protestantă persecută pe Irlanda catolică, persecuţia devine şi mai grosnică sub Elisabeta. Sub Carol I, încuragiaţi Irlandezii de faptul, că regina era catolică, se văd înşelaţi, şi mai apoi Gulleim de Orange trece în Irlanda şi zdrobesce pe catolici. De atunci începe persecuţia legală a Irlandei. Are parlament, dar se consideră supus celui englez. încercări de a scutura jugul n’au lip­sit nici de atunci încoace, dar n’au adus vre-un folos considerabil naţiunii irlandeze câci mai toţi omenii politici englezi au stă­ruit să menţie situaţiunea inferiorâ a Irlan­dei, acordând numai câte odată mici con­cesiuni de ordin secundar. O asemenea încercare, o mişcare pu­ternică, s’a întâmplat pe la începutul se­colului nostru, și de acesta este legat nu­mele O’Connel, care a fost numit „marele agitator al Irlandei“. Născut la 1775, a studiat mai intâiu în patrie, apoi în Francia. Era să se facă preot, dar caracterul lui nu se potrivea cu o asemenea misiune şi de aceea învăţă dreptul şi îmbrăţişa profesiunea de advo­cat, se stabili la Dublin, unde căpăta în scurt timp mare renume. Devenind posesorul unei averi însem­nate, începu să se ocupe esclusiv cu poli­tica şi să lupte pentru drepturile Irlandei. De la 1812 el deveni sufletul mişcării, se alese deputat în mai multe rânduri în ca­­mera comunelor şi căpăta o popularitate ne mai­pomenită. Partisanii săi îi făcură o listă civilă pentru ca să se ocupe numai de politică şi să fia scutit de grija traiu­lui ; de aceea adversarii îl numiau „regele cerşitor“. In 1833 se propuse aducerea câtor­va îmbunătăţiri pentru Irlanda, dar în acelaşi timp mesagiul regal spunea, intre altele: „Cred că-mi veţi acorda puterile extra-or­­dinare, ce vor fi necesare pentru a pedepsi pe turburătorii liniştei publice şi a întări unirea între cele două ţări (Anglia și Ir­landa), pe cari sunt hotărit a o păstra prin toate mijloacele“. Atunci, la 5 Februarie 1833 (s. n.) rosti discursul ce publicăm (după Trăite de littérature par Lefranc), despre care Mi­chelet a Zis: „Cred, că dela Mirabeau, nu s’a mai auzit în vre-o adunare un discurs superior împrovisaţiunii lui­ O’Connel.“ Ideile lui O’Connel n’au reuşit, el a murit departe de patrie (în 1847), dar sunt şi asta el la ordinea Zilei în Anglia. Eră discursul lui: Domnilor, Mă împotrivesc acestei adrese: este brutală şi sângerosâ (Rîsete). Rîdeţi, d-lor ? Nu mă mir. Rîsetele acestea sunt pentru mine o adevărată declarație de resboiu fă­cută Irlandei. V’am spus din nainte, că aceasta adresă va produce multe nenorociri, teamănă cu cea votată în privința Americii, unde v’ați încăpăținat să trimeteți un se- *) Din „Modele de discursuri“, adunate de Gh. Adanescu. Editura librăniei (J Müller din Bucuresci, CRONICA POLITICA. — 10 (22) Iunie. In decursul săptămânei acesteia ca­mera ungară îşi va amâna şedinţele până 7 Septemvre. Amânarea, după cum anun­ţă, unele Ziare din Budapesta, de astă-dată nu se va face prin rescript autograf prea­­înalt, ci în urma hotărîrei camerei. In cer­curile deputaţilor se vorbesce, că în luna lui Septemvre camera va ţine numai câ­­te­va şedinţe şi cătră finea lunei Octomvre vor fi fixate nouele alegeri. * Seim, că între Unguri s’a început o agitaţiune, cu scop de a-şi răsbuna contra Austriacilor pentru manifestațiile lor anti­­magh­iare din 7100 din urmă, începutul l’a făcut Bartha Miklós printr’un articul publicat cjilel© trecute în „Magyarország“, în care, după cum am arătat la timpul său, era conjurată totă suflarea ungurescă, să nu mai cumpere nici un articul comercial din Austria şi să se ferască ca de ciumă, de toate acele prăvălii şi ateliere, în cari se vinde, or­ m­orază articule de provenienţă austriacă. Glasul şovinistului a găsit răsu­net la soţii săi şovinişti. „Magyarország“ publică în numărul său mai nou vre­o 5 scrisori de aderenţă, în cari Bartha e ru­gat, să continue agitaţiunea şi să facă tot posibilul pentru a inaugura şi sistemiza în direcţiunea aceasta o acţiune, care să pă­trundă toate păturile societăţii. Vom vedea, la ce resultat vor ajunge Ungurii şi cu aceste svârcoliri ale lor, al căror scop se vede a fi în prima liniă intimidarea Aus­triacilor. * Din Petersburg ’i-Se depeşază lui „Extrablatt“ din Viena, că Ţarul Nicolae II. va sosi la Viena în 27 August și va petrece acolo patru Zie- De la Viena Ţa­rul va pleca direct la Gmunden pentru de-a visita familia regală flannoverană. * După cum se anunţă din Varşovia guvernul rusesc are de gând să introducă măsuri şi mai stricte contra Polonilor. Cercurile rusesci sunt forte supărate din causa atitudinei, pe care a observat-o preo­­ţim­ea şi pressa polonă faţă cu serbările încoronărei Ţarului şi a manifestaţiunilor simpatice, cu care l-au salutat pe nunciul Agliardi în călătoria sa spre Moscva. • * „ Vossische Zeitung“ anunţă, că o mare putere a declarat guvernului grecesc, că Francia şi Anglia sunt gata de­ a cere de la Portă restituirea convenţiei de la Ha­­leppa, pentru ca în fine să se liniştescă tul­­burările în Creta. Guvernul grecesc însă e de părere, că prin numita convenţie ni­ se asigură prea puţine drepturi Cretensilor şi că minimul pretensiunilor se reduce la deplina autonomie, asemenea ca a Samosu­­lui seu a Rumeliei estice, sub garanţia şi inspecţiunea marilor puteri. „De după culisele Ligei culturale“. Sub acest titlu publică „Budapesti Hírlap“ de ieri, 20 iunie a., o corespon­denţă datată din Braşov, pe care 70 06, că o primesce de la „corespondentul său parti­cular“- In partea primă a corespondenţei

Next