Gazeta Transilvaniei, iunie 1896 (Anul 59, nr. 120-143)
1896-06-11 / nr. 128
Redacţiuned. Au fi înstraţii mea, ?i Tipografia: Braşov, piaţa mare Nr. 30. Scrisori nefrinoate nu se primesc. — Manuscripte nu se retrimet, INSERATE se primesc la Admi- Ristrsţiune în Braşov şi ia urmatoarele Birouri de anunciuri: în Viena: M. Dukes, Heinrich Schalek, Rudolf Masse, A. Oppeliks Nachfolger, Anton Oppelik, J. Danneber; în Budapesta: A. V. Goldbergerg, Eckstein Bernat; în Bucuresci: Agence Havas, Succursate de Roumanie; în Hamburg: Károlyi & Liebmann. Preţul Inserţiunilor: o seria garmond pe o coloana 6 or. şi 80cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Reclame pe pagina a 3-a o seriă 10 or. sau 30 bani. „Sazeta“ iese in flft care la Abonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un an 12 fl., pe şese ioni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Dumineci 2 N. pe an. Pentru Mânia si străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. ligamentul teatru Braşov administraţiunea, piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30 ii etagiu I., pe un an 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul în casă. Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a. sau 15 bani. Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt ______a se plăti înainte. Nr. 128. Braşov, Luni-Marte, 11 (23) Iunie 1896. Lege pentru libera persecuţiune. Trebue se revenim astăzji asupra classicului paragraf 169 din proiectul de lege privitor la jurisdicţiunea Curiei în afaceri electorale. Este şi pentru noi Românii de-o însemnătate deosebită acest paragraf şi, fiindcă în şedinţa de Sâmbătă a dietei noul proiect a fost votat în întregul seu şi după a treia cetire, aşa că după toate probabilităţile în scurt timp va deveni lege, merită să-i cunoascem mai cu de-a măruntul. Este vorba de despoiarea unei părţi însemnate a cetăţenilor celor mai de valoare de un drept constituţional cardinal al lor, pentru care în schimb li se deschide de acum înainte uşa temniţelor şi liberelor persecuţiunî. Cunoscem cuprinsul acelui paragraf. Prin el se ameninţă cu pedeapsa grea fiecare preot şi fiecare individ, care portă funcţiuni bisericesci, sau care este îndreptăţit a săvîrşi ceremonii bisericesci, dacă în locul destinat pentru ceremonii bisericesci sau în vre-o adunare cu caracter bisericesc a făcut o declaraţiune, ce tinde a influinţa resultatul alegerei. Va se ciică prin acest paragraf se ameninţă cu pedeapsa grea (pănă la un an închisore de stat şi 500 fl. amendă) nu numai preotul, ci fiecare individ, care portă funcţiuni bisericesce, sau care este îndreptăţit a sevaşi ceremonii bisericesci. Funcţiuni bisericesc! însă portă şi cantorii, şi crîsnicii, şi clopotarii, şi curatorii sau eforii bisericesci. Apoi şi membrii aleşi ai congreselor şi sinoadelor eparchiale s’ar putea înşira aici. Şi fiindcă funcţiunile bisericesci sunt funcţiuni de onoare, cari se incredinteaza de obiceiu celor mai aleşi, mai nepătaţi şi mai solifii credincioşi ai cutărei biserici, urmeză de aci, că pedeapsa de mai sus ameninţă tocmai pe cei mai de valoare cetăţeni ai statului. Şi pentru cari fapte ale lor îi ameninţă pedeapsa ? — Pentru că într’un loc destinat pentru ceremonii bisericesci, sau în vre-o adunare cu caracter bisericesc a făcut vre-o declaraţiune cu tendinţa de-a influinţa resultatul alegerei. Der loc destinat pentru ceremonii bisericesci poate fi nu numai biserica, ci orice clădire, casă privată, pieţa publică, ori chiar şi câmpul. La Boboteza, la Ispas, la Rosalii, de esemplu, în biserica nostra se face ceremonia sânțirei apei la câmp, ori în pieța publică. Apoi „adunări cu caracter bisericesc“ cari sunt? Nunţile, ospeţele, prin cari se serbeza împărtăşirea unei taine sfinte, nu sunt ore şi acestea „adunări cu caracter bisericesc“ ? Cu ocasiunea procesiunilor de la Nicula, ce se fac în criua de Sată Marcă a fiecărui an, se adună acolo mii de omeni, cari se roga, beu, mănâncă, chefnesc. Cine va ficea că nu sunt şi acestea „adunări cu caracter bisericesc?“ Şi apoi ce este a se înţelege sub „declaraţiune cu tendinţa de-a influinţa resultatul alegerei?“ O astfel de „declaraţiune“ poate să cuprindă în sine orice cuvânt, orice trasă, pe care cineva ar putea s’o zică în glumă, ori în serios în astfel de locuri și la astfel de ocasiuni. Totul depinde dela arbitriul judecătorului, care poate interpreta orî-ce cuvent în sensu!, care-i convine. Nici n’are lipsă de-altmintrelea de cuvinte, căci după paragraful de mai sus ajunge şi numai consensul, ori intenţiunea de a influenţa alegerea. Dar se mai cuprind în paragraful de mai sus şi alte disposiţiuni. La conducturî, ori adunări electorale, de exemplu, este interzisă folosirea „obiectelor de stimă religioasă?“ Dar, cum foarte bine a observat unul dintre vorbitorii din cameră, astfel de obiecte sunt şi ducele, ce le purta pe piept archiereii şi alţi dignitari bisericesci, apoi brânele roşii, reverenda etc. Deca s’ar întâmpla, d. es., ca vreunul dintre preoţii bucovineni, — asupra cărora, cum spune corespondentul nostru de mai jos, a că- zut o plată atât de bogată de cruci şi brâne roşii, — se-i aducă păcatele pe la noi în timpul „conducturilor electorale“, judecătorilor unguri le stă în liberă voiă de a-i omeni numai decât cu temniţa. Eră o lege, care nu credem se mai aibă părechiă în totă Europa cultă. Prin ea cetăţenii sunt daţi cu mânile legate pe mâna judecătorilor, cari după arbitriu pot prinde în cursă şi pot să pedepsască pe orice alegător activ. Cu drept cuvânt o foia ungurâscă numesce legea acasta legea liberelor persecuţiunî, căci prin ea se dă guvernului puterea de-a prigoni, așa Zicând, pe cine-i place, or noi Românii suntem între aceia, pe cari guvernele unguresci ne plac mai mult în privința aceasta. FOILETON OL .GAZ TRANS.“ Despre starea Irlandei. Celebrul discurs al lui O'Connel. *) Cestiunea Irlandei este și aZî la ordinea Z*10i în Anglia, am putea Z’°® în totă Europa puită, ,0401 nu sciu care Z'ar, oare om politic n’a scris ori n’a cugetat asupra ei, mai ales cât timp Gladstone era la putere. Primii locuitori ai Irlandei au fost Colţi. Acestui strat s’au suprapus popore gotice. Naţiunea resultată din aceste amestecuri succesive a trăit independentă pănă prin secolul XII. La 1150 regele Dermut, fiind atacat fie pretendenţi la coronă, cere ajutor de la Henre II al Angliei. In acest fapt atât de puţin important la prima vedere residu tată nenorocirea Irlandei Mare învăţământ pentru naţiuni , să nu facă niciodată apel la striâni! Abia trecură câţiva ani şi papa Adrian IV (1156) dete regatul acesta lui Henric II. Se înţelege, că Irlandezii n’au primit să fiă dăruiţi fără voia lor, dar Englezii au năvălit în insula vecină şi s’a început răsboiul, Ao°st résboia nu s'a terminat repede. Când învinşi, când învingători, Irlandezii au resistat şi au încercat să se scape pănă pe vremea lui Henric VII. Sub Henric VII, Anglia protestantă persecută pe Irlanda catolică, persecuţia devine şi mai grosnică sub Elisabeta. Sub Carol I, încuragiaţi Irlandezii de faptul, că regina era catolică, se văd înşelaţi, şi mai apoi Gulleim de Orange trece în Irlanda şi zdrobesce pe catolici. De atunci începe persecuţia legală a Irlandei. Are parlament, dar se consideră supus celui englez. încercări de a scutura jugul n’au lipsit nici de atunci încoace, dar n’au adus vre-un folos considerabil naţiunii irlandeze câci mai toţi omenii politici englezi au stăruit să menţie situaţiunea inferiorâ a Irlandei, acordând numai câte odată mici concesiuni de ordin secundar. O asemenea încercare, o mişcare puternică, s’a întâmplat pe la începutul secolului nostru, și de acesta este legat numele O’Connel, care a fost numit „marele agitator al Irlandei“. Născut la 1775, a studiat mai intâiu în patrie, apoi în Francia. Era să se facă preot, dar caracterul lui nu se potrivea cu o asemenea misiune şi de aceea învăţă dreptul şi îmbrăţişa profesiunea de advocat, se stabili la Dublin, unde căpăta în scurt timp mare renume. Devenind posesorul unei averi însemnate, începu să se ocupe esclusiv cu politica şi să lupte pentru drepturile Irlandei. De la 1812 el deveni sufletul mişcării, se alese deputat în mai multe rânduri în camera comunelor şi căpăta o popularitate ne maipomenită. Partisanii săi îi făcură o listă civilă pentru ca să se ocupe numai de politică şi să fia scutit de grija traiului ; de aceea adversarii îl numiau „regele cerşitor“. In 1833 se propuse aducerea câtorva îmbunătăţiri pentru Irlanda, dar în acelaşi timp mesagiul regal spunea, intre altele: „Cred că-mi veţi acorda puterile extra-ordinare, ce vor fi necesare pentru a pedepsi pe turburătorii liniştei publice şi a întări unirea între cele două ţări (Anglia și Irlanda), pe cari sunt hotărit a o păstra prin toate mijloacele“. Atunci, la 5 Februarie 1833 (s. n.) rosti discursul ce publicăm (după Trăite de littérature par Lefranc), despre care Michelet a Zis: „Cred, că dela Mirabeau, nu s’a mai auzit în vre-o adunare un discurs superior împrovisaţiunii lui O’Connel.“ Ideile lui O’Connel n’au reuşit, el a murit departe de patrie (în 1847), dar sunt şi asta el la ordinea Zilei în Anglia. Eră discursul lui: Domnilor, Mă împotrivesc acestei adrese: este brutală şi sângerosâ (Rîsete). Rîdeţi, d-lor ? Nu mă mir. Rîsetele acestea sunt pentru mine o adevărată declarație de resboiu făcută Irlandei. V’am spus din nainte, că aceasta adresă va produce multe nenorociri, teamănă cu cea votată în privința Americii, unde v’ați încăpăținat să trimeteți un se- *) Din „Modele de discursuri“, adunate de Gh. Adanescu. Editura librăniei (J Müller din Bucuresci, CRONICA POLITICA. — 10 (22) Iunie. In decursul săptămânei acesteia camera ungară îşi va amâna şedinţele până 7 Septemvre. Amânarea, după cum anunţă, unele Ziare din Budapesta, de astă-dată nu se va face prin rescript autograf preaînalt, ci în urma hotărîrei camerei. In cercurile deputaţilor se vorbesce, că în luna lui Septemvre camera va ţine numai câteva şedinţe şi cătră finea lunei Octomvre vor fi fixate nouele alegeri. * Seim, că între Unguri s’a început o agitaţiune, cu scop de a-şi răsbuna contra Austriacilor pentru manifestațiile lor antimaghiare din 7100 din urmă, începutul l’a făcut Bartha Miklós printr’un articul publicat cjilel© trecute în „Magyarország“, în care, după cum am arătat la timpul său, era conjurată totă suflarea ungurescă, să nu mai cumpere nici un articul comercial din Austria şi să se ferască ca de ciumă, de toate acele prăvălii şi ateliere, în cari se vinde, or morază articule de provenienţă austriacă. Glasul şovinistului a găsit răsunet la soţii săi şovinişti. „Magyarország“ publică în numărul său mai nou vreo 5 scrisori de aderenţă, în cari Bartha e rugat, să continue agitaţiunea şi să facă tot posibilul pentru a inaugura şi sistemiza în direcţiunea aceasta o acţiune, care să pătrundă toate păturile societăţii. Vom vedea, la ce resultat vor ajunge Ungurii şi cu aceste svârcoliri ale lor, al căror scop se vede a fi în prima liniă intimidarea Austriacilor. * Din Petersburg ’i-Se depeşază lui „Extrablatt“ din Viena, că Ţarul Nicolae II. va sosi la Viena în 27 August și va petrece acolo patru Zie- De la Viena Ţarul va pleca direct la Gmunden pentru de-a visita familia regală flannoverană. * După cum se anunţă din Varşovia guvernul rusesc are de gând să introducă măsuri şi mai stricte contra Polonilor. Cercurile rusesci sunt forte supărate din causa atitudinei, pe care a observat-o preoţimea şi pressa polonă faţă cu serbările încoronărei Ţarului şi a manifestaţiunilor simpatice, cu care l-au salutat pe nunciul Agliardi în călătoria sa spre Moscva. • * „ Vossische Zeitung“ anunţă, că o mare putere a declarat guvernului grecesc, că Francia şi Anglia sunt gata de a cere de la Portă restituirea convenţiei de la Haleppa, pentru ca în fine să se liniştescă tulburările în Creta. Guvernul grecesc însă e de părere, că prin numita convenţie ni se asigură prea puţine drepturi Cretensilor şi că minimul pretensiunilor se reduce la deplina autonomie, asemenea ca a Samosului seu a Rumeliei estice, sub garanţia şi inspecţiunea marilor puteri. „De după culisele Ligei culturale“. Sub acest titlu publică „Budapesti Hírlap“ de ieri, 20 iunie a., o corespondenţă datată din Braşov, pe care 70 06, că o primesce de la „corespondentul său particular“- In partea primă a corespondenţei