Gazeta Transilvaniei, iulie 1896 (Anul 59, nr. 144-168)

1896-07-02 / nr. 144

Pag 2._______________________ şi a lumina opinia publică asupra adevă­ratei situaţii în Ungaria a acestor trei na­ţionalităţi, cari au dat întot­deauna cele mai puternice dovedi de simpatia lor pentru Francia. Reuniune publică în 11 Iulie la S­/2 ore în sala Wagram 39, avenue de Wa­gram. Sub preşedinţa d-lui Emil Flour­ens, deputat, vechiu ministru al afacerilor străine. Organizată prin comitetul celor trei naţionalităţi: Români, Şerbi, Ceho-Slovaci. Ordinea faliei. Gestiunea naţionalităţilor în Ungaria. Intrarea liberă şi gratuită. Gestiunea naţionalităţilor în Ungaria a fost pusă la ordinea dnei prin celebrarea serbărilor mileniului unguresc. Stăruinţele interesate ale Maghiarilor Ungariei, având de scop de-o parte a de­natura faptele şi a espune situaţiunea po­litică şi naţională a Ungariei într’o lumină absolut falsă, or de altă parte a înşela Fran­cia asupra adevăratelor lor sentimente faţă cu ea şi de a se înfăţişa ca vrednică de simpatiile generosului popor frances, obligă comitetul celor trei naţionalităţi ale Unga­riei a restabili adevărul, espunând exact si­tuaţiunea etnografică, politică şi naţională a acestei ţări şi lăsându-o în judecata opi­­niunei publice francese. Causa nostră nu se inspiră decât de ideile Revoluţiunei francese, care a proclamat drepturile omului şi a deşteptat idea de naţionalitate. Sperăm, că va afla o bună primire în acestă nobilă ţară a Franciei, al căreia rol, între celelalte naţiuni, a fost tot­deauna de-a representa sentimentele de libertate politică, de justiţie socială şi fra­ternitate romană. Comitetul celor trei natorialităţi invită deci la acesta reuniune publică pe toţi Francesii, cari se intereseaza de causa nostră şi de foarte impor­tanta gestiune a naţionalităţilor în Ungaria. Pentru comitetul celor trei naţionalităţi: Ct. Ocasian, M. I. Spalaikovici, Presidentul comitetului Presidentul comitetului român, serbesc. I.. Seh­midt-Iieaudh­ez, S. I. Crinicî, Presidentul comitetului secretar, ceho-slovac. CRONICA POLITICĂ. —­1 (13) Iulie. Idea unei confederaţiun­i a statelor balcanice se cuice, că cel puţin în parte ar fi deja fapt împlinit. Acestă scrie sensaţio­­nală o aduce „Times“ în numărul său mai nou, asigurând, că confederaţia s’a înche­­iat de­o­cam­dată între Bulgaria, Serbia şi Muntenegru, la cari nu peste mult timp se va alătura şi Grecia. Deşi noii aliaţi, cum se cjice, au declarat, că alianţa lor este de caracter pacinic şi defensiv, scriea acesta însă se vede a fi întâmpinată ca în­ O Biblia a Negrilor. Miturile şi Istoria Tereî Yoruba*). Ascultaţi. Alo, o ! Alo, o! La început Pământul nu exista. Nu erau munţi; nu erau văi; nu erau nisipuri. Ierburile, porumbul, ignamul, ma­­niocul, sorgho, bananierii, palmierii, lă­mâii, toate acestea nu erau încă, şi nu erau aici bestiile cari umblă, nici pasările cari sboră, nici pescii cari înotă și nici omul nu era. Sus, era ceriul. Jos, era apa. *) Ţara Yoruba cuprinde regiunea care se întinde între coasta Sclavilor (Porto- Novo şi Lagos) la miacră-tji, şi Nigerul de mijloc la Nord. Foarte împărţită a­ p între mai multe triburi duşmane, deşi de ori­gine comună, ţara acesta constituia odini­­oră un regat puternic, care avea o influ­enţă preponderentă în partea aceea a Africei. Neînţelegerile intestine, invazia musulmană la nord şi la est, pătrunderea europeană la nord au desorganisat-o înce­tul cu încetul. Printre spectacolele mai curioase, pe cari le-a vădut călătorul J. Hess, care ne­ci nici o fiinţă nu însufleţia ceriul, nu însufleţia apa. Ori, A Tot-Puternicul Orodumar, Stă­pânul şi Părintele tuturor lucrurilor, — care locuesc a­colo sus, dincolo de nori, foarte departe, prea sus, mai sus decât îşi poate închipui cine­va — ori, Ob­dumar, urîndui-se negreşit, hotărî într’o d* se creeze. Creâ mai întâiu şâpte prinţi încoro­naţi. Pentru hrana şi întreţinerea acestor prinţi creâ pe urmă şâpte bănuţi foarte mari şi le umplu cu akassa*) — şi şâpte povestesc© Biblia Negrilor din ţara Yoruba, mai este şi acesta: Intr’o galeriă a apartamentelor re­gale, lângă musteanţi, cari băteau tambu­rele în surdină, patru poeţi cântau tradi­ţiile naţionale, crearea lumii, naşterea po­porului Yoruba şi istoria regilor lui. Poeţii aceştia erau omeni în vîrstă. Tinerii îi as­cultau, învăţau cântecele lor şi le repetau. Astfel, în ţara asta de Negri, fără altă scriere, decât semnele simbolice zugrăvite pe zidurile templelor, regii, de secole în­tregi, păstrază şi transmit istoria lor. * * * *) Mămăligă care este hrana indigenilor, saci, în cari erau mărgăritare, bani şi stofe — şi o găină — şi douăde oi şi unul de drugi de fier. Mai crea într’o stofă neagră un pa­chet foarte mare, al cărui conţinut nu se putea sei, ce era. Mai crea un lanţ de fier lung**) de care atârna merindele, comorile şi pe cei şepte principi. Pe urmă lăsa lanţul în jos. După­ ce cădu tot lanţul cu povara lui întregă, cei şapte principi, cari tremuraseră de frică în timpul căderii lor în necunoscut, se vădură atârnaţi în gol, între cer şi apă... Şi se înfricoşară şi mai tare. Gîrtiră. Se plânseră. Adecă creaţiu­­nea nu avea alt scop, decât un chin zadar­­nic, decât o legănare în spaţiu! Prinţul, care se găsia la capul de sus al lanţului, mai aproape de cer, spuse A-Tot-Puternicului tînguirile şi rugăciunile tovarăşilor săi. — Obodumar! — strigă el cu glas tare, care speria pe găină aşa de tare, că o făcu să cloucânescă de groză — Obodu­mar! pentru ce ne părăsesci tu astfel ? Tu însă eşti părintele nostru! Baba, te rugăm toţi, ia-ne înapoi lângă tine în cer. Ori mai bine, deci nu vrei să trăim lângă tine, lungeşte mai mult lanţul care ne ţine, pentru ca să găsim un sprijin mai solid decât aerul, în care nu ne putem susţinea, fiind­că nu avem aripi! Ob­dumar audi rugăciunea aceasta. Şi lanţul se lungi. Insă când se opri erăşi, principii fura siliţi să roage încă­ odată pe A-Tot-Puternicul, fiindcă la picioarele lor, acolo unde se mărginea golul, vedeau nu­mai apa. — Ia-ne înapoi lângă tine, strigară toţi, ia-ne înapoi, lângă tine, Olodumar ! Aici e numai aer şi noi nu suntem pasări. Aici e numai apă şi noi nu suntem pesoi. Ce-o să ne facem noi! Olodumar ascultă rugăciunea lor. Olo­dumar nu-şi lua înapoi creatura sa. Nu trase înapoi lanţul în cer. El avea alte planuri. Din culmea locuinţei lui zvîrli o nucă de palm, care pica în apă. Şi numai­decât răsări un palmier mare şi crescu până la **) Am găsit lanţuri de fier simbolice în mai multe temple şi case princiare din ţară. * grijiri din partea amicilor triplei alianţe. Foile unguresci şi dau espresiune acestei îngrijiri, spunând, că pe Unguri îi atinge neplăcut scriea despre o asemenea confe­­deraţie, „care e de colare rusofilă şi tinde la formarea unui mare imperiu slav“. * Mulţi nu erau în clar asupra rapor­turilor dintre „partida poporală“ şi anti­semitism, ba unii considerau partida po­porală a catolicilor ca o partidă curat, anti­semită. In privinţa aceasta „Alkotmány“, organul principal al partidei, dă în numă­rul său de Sâmbătă unele lămuriri. După­ ce în articolul său prim, întitulat „Anti­semi­­tism“, se plânge în contra Jidanilor, „cari prin protecţiuni au ajuns acolo, ca să te­­roriseze Ungaria oficială“ şi cari „nu cu­nosc armă, seu mijloc, pe care să nu-i aplice în contra partidei poporale“,­­ le dă Jidanilor sfatul, „să-şi schimbe modul de luptă, căci partida poporală, ce-i drept, nu va fi nici­odată antisemită, deoare­ce nici nu poate fi, dar ea poate ave aderenţi, cari nu vor asculta de pacinicii lor conducători şi cari, percrând din vedere scopul său, pentru care luptă, foarte uşor se poate în­tâmpla, ca prin purtarea provocatoare şi obraznică a Jidovinei să-şi pardă răbdarea. Şi atunci poate că nici accentuarea princi­piilor independente nu-i va mai pute mân­tui“, — termină foia catolică, care prin astfel de ameninţări tinde a modera furia Jidanilor. GAZETA TRANSILVANIEI. ________ I Nr. 144—1896. In Italia a isbucnit o nouă crisă mi­nisterială. Crisa a provocat’o proiectul de reformă a armatei. Consiliul ministerial a hotărît, ca desbaterea acestui proiect s’o amâne până la tomnă. Din causa aceasta ministrul de resboiu In­cotti, care era pen­tru desbaterea neamânată a proiectului, a dimisionat. De-odată cu el a dimisionat și ministrul lucrărilor publice, Perazzi. In urma acestor dimisionări, Rudini a pre­­sentat regelui dimisionarea întregului ca­­binet. Regele a primit dimisionarea și a însărcinat tot pe Rudini cu reconstruirea ca­binetului. Se crede, că Rudini va construi acum un cabinet din elemente din opozi­­ție şi în spirit radical. — Proiectul de re­formă al armatei F a propus ministrul de résboia Ripotti, care în urma marelor în­frângeri din Africa și-a propus să reducă contingentul armatei atât pentru timp de pace, cât și de résboiți. El era de princi­piul, că mai bine o armată mai mică şi bine disciplinată, decât una mare şi slab disciplinată, precum este cea actuală. Pla­nul său de reformă însă a întâmpinat mare oposiţiă în parlament, mai ales din partea deputaţilor militari. De aci s’a desvoltat prisa. SC1UILE OILEI. —­1 (13) Iulie. „Internatul din Beiuş al fetelor or­fane de preot din diecesa gr. cat. română a Oradiei mari, împreunat cu şcola civilă“ se va deschide cu începutul anului şcolar viitor. Acest internat încă este unul dintre acele aşedăm­inte culturale ale noastre, a că­ror esistenţă este a se mulţămi rarei şi cunoscutei generosităţi a Prea Sânţiei Sale, mărinimosului Episcop Mihail Ravel de la Oradea-mare. Internatul este menit în pri­mul loc pentru fetiţele orfane de preot din diecesa română gr. cat. a Oradiei-mari. In el vor primi adăpostire gratuită de­ocam­­dată 12 eleve; pe lângă acestea însă vor fi primite şi eleve cu plată, cu taxă anuală de 150 fi. — o sumă relativ forte mode­rată, pentru care elevele vor primi cuarţit şi întreţinere complectă, ba chiar şi uni­formă. Condiţiile amănunţite se văd în con­­cursele, ce le publicăm mai jos şi pe pag. 4 a numărului nostru de astăzi. Flă, ca noul internat împreunat cu şcolă civilă al fraţilor noştri Bihoreni să servescă ca un puternic popular de cultură şi redeşteptare naţională pentru mult incercatul popor ro­mân din acele părţi­ că planul e nerealisabil, înfiinţarea unui stat jidovesc, zise el, a fost posibilă numai înainte de dărîmarea Ierusalimului, dar de atunci şi în viitor crearea unui stat jido­vesc de sine stătător, este absurditate, de­­oarece astădi Jidanii numai pe spatele Creş­tinilor se pot susţină. Ei de ei la nici un cas nu s’ar putea ferici, deoare­ce unul e mai mare „Kókler“ decât celalalt. — Ce mai umblă Jidanii ? Aştepte încă câţi­va ani şi Ungaria va fi stat naţional al lor... —­ — Silviu Rezei nu mai e deputat. O fată germană scrie, că faimosul deputat dietal Silviu Rezei, canonic gr. cat, în Ora­­dea-mare, şi-a depus mandatul de deputat. In cercul Ceioni, representat până acum de el, se va face în August alegere nouă. Causa demisionărei se d­ce, că nu e de natură politică, ci personală. Vorba e adecă, că pentru serviciile, ce el le-a adus ca de­putat guvernului, a căruia credinciosa slugă a fost întotdeauna, va fi numit acum inspec­tor unguresc de scdie. După o altă solie, ce o primeeee „Egyetértés“, Rezei e şi numit deja inspector de scdie şi în locul lui va păşi ca candidat de deputat, tot cu pro­gram guvernamental, vicarul Goldiş de la Oradea-mare. —p — Stat Jidovesc. Jidanul Dr. Teodor Seral din Viena este preocupat de idea în­­fiinţărei unui stat jidovesc de sine stătă­tor. Herzl acum călătoresce prin Anglia, ca să-şi câştige aderenţi. Intr’o adunare ţi­nută zilele trecute în localitatea societăţii „Macoabous“, din Londra, el a rostit o vorbire înflăcărată, apelând la toţi „fraţii săi din Anglia, ca să se alăture principiilor sale. Jupânul Herzl între altele desea că şi sultanul e pentru înfiinţarea unui stat ji­dovesc şi că pănă acum ideile lui au fost primite cu mare însufleţire de toţi jidanii din Europa. După vorbirea lui Herzl, două „celebrităţi“ jidovesc­ din Anglia au decla­rat că vor sprijini idea lui Herzl şi vor lucra din răsputeri pentru lăţirea ei. Herzl însă a întimpinat şi o mare oposiţie, mai ales din partea rabinului Adler, care diseu­da . Eliberarea prisonerilor italieni. După soirile sosite din Vatican, regele Menelik, la cererea Papei, va libera jumătate dintre prisoneri, fără a pretinde vre-o despăgu­bire, pentru cealaltă jumătate a prisoneri­lor nu pretinde, decât 10 milioane taleri de ai Măriei Teresie, ca despăgubire pentru spesele de întreţinere pănă acum. —p — Târguri în Şinca vech­iă. Ministrul ung. de comerciu a permis să se ţină în comuna Şinca vechiă din comitatul Făgă­raşului câte două târguri în fie-care an, anume în dilele de 29 Aprilie şi 24 Oc­­tomvre st. n. târguri de vite, or în 80 Aprilie şi 25 Octomvre dile de târg. Un turn dârîmat. Mare nenorocire s’a întâmplat zilele acestea în comuna Hirip din comitatul Satmarului. Turnul bisericei gr. cat., ce se edifică acum, s’a dărîmat şi a îngropat sub ruine mai mulţi lucrători, bărbaţi şi femei. Patru dintre ei au fost scoşi morţi de sub ruine, or 14 greu răniţi. Judecătoria din Sătmar a început cercetare. —p— Coleni. După solrile sosite din Cairo, între trupele egiptene staţionate lângă As­suan s’au ivit 16 îmbolnăviri de coleră, dintre cari 10 s’au terminat cu morte. In­tre trupele englese din Vandihalia s’au ivit două caşuri de coleră. Şcolele române din Braşov. Sâmbăta trecută, în doua S-lor Apos­toli Petru şi Pavel, s’a făcut la şcolele ro­mâne medii din loc încheiarea solemnă a anului şcolar, împărţindu-se premiile şi ce­­tindu se clasifioaţiunil® elevilor şcolari. Sala festivă a gimnasiului era înde­­suită de public, bărbaţi şi dame, fiind de faţă aproape toţi fruntaşii societăţii române din loc, cum şi un număr frumos de oas­­peţi veniţi din depărtare. Serbarea s’a în­ceput printr’o cântare esecutată de corul studenţilor sub conducerea d-lui profesor P. Dima, după care d-l director gimnasial Virgil Oniţiu arăta însămnătatea de ei prin­tr’o vorbire adresată publicului şi tineri­­mei şcolare. Deorece anul acesta s’a făcut al 30-lea esamen de maturitate la gimna­­siul nostru, d-sa află potrivită opasiunea, de-a face o reprivire asupra trecutului aces­tor soale, accentuând mai ales entusiasmul.

Next