Gazeta Transilvaniei, august 1896 (Anul 59, nr. 169-191)
1896-08-01 / nr. 169
Pag. 2. Conţinutul protestului e basat pe o minciună făurită într’adins şi culminază în tendinţa de a denunţa în mod „miserabil. El este destinat nu pentru „intern“, ci pentru piaţa fiarelor germane, unde, durere, şi acum îşi află depoşit astfel de prestaţiuni ale „conaţionalilor asupriţi“, piarele mai cuminţi se vor convinge însă din însuşi protestul consistorului săsesc, că toate tânguirile Saşilor ardeleni asupra asupritei şi nimicirei culturei lor, sunt curat numai minciuni (! ? ?), şi toate strigătele lor contra volniciei maghiare şi tendinţelor lor de desnaţionalizare sunt de a se reduce la „speculaţiuni“ politice şi de altă natură. La situaţiunea politică. In cercurile politice din Budapesta se vorbeşte cu totă signitatea, că în primile zile ale săptămânei viitore se vor face paşii hotărîtori în cestiunea pactului, ceea ce însă numai, aşa se poate împlini, decă se vor înţelege toate partidele stătătore pe basa pactului din 1867. Totodată se asigură, că dela conferenţele, pe parlea vor ţine în luna aceasta amintitele partide, cu privire la fusiune sau coaliţiune va depinde Axarea alegerilor pe tomna seu pe primăvara viitore. Dealtmintrei ea pentru desbaterea tuturor acestor cestiuni s’a convocat pe săptămâna viitore consiliul ministerial ungar. In legătură cu resolvarea acestor probleme se aduce, şi sosirea neaşteptată a contelui Apponyi în Budapesta, precum şi întrevederea baronului Banffy cu conteie Badeni în Viena încă în decursul acestei săptămâni. A intrat frica în ei! Nu putem se trecem cu vederea un pasagiu din articolul lui „P. Lidu, scris în cestiunea protestului consistorului săsesc. In pasagiul din urmă adecă al articolului — despre care mai facem şi la alt loc amintire în numerul nostru de astăcjî, — organul semi-oficios jidano-maghiar îşî varsă necasul seu asupra acelor voci de pressă din străinătate, ca din când în când iau în apărare pe naţionalităţile nemaghiare din Ungaria. „Chiar şi astfel de Ziare germane“, cjice „P. L.“, „despre cari s’ar pute presupune, că înţeleg relaţiunile noastre politice, şi mai ales posiţia Ungariei în tripla alianţă, din timp în timp folosesc metoda de a se amesteca in afacerile noastre cu naţionalităţile şi de a ne prescrie tot felul de recete desperate pentru sanarea răului. Pretind a o face acesta în folosul triplei alianţe, deoarece ele calculeză, că mişcarea naţionalităţilor din statul ungar ar împiedeca ca Ungaria să servescă cu succes scopurilor triplei alianţe. „Oare s’a lucrat cândva în mod mai nebunesc şi mai pervers sub masca înţelepciunei obiective? Decă pornesce cineva dela convingerea, că Ungaria numai ca stat puternic şi consolidat îşi poate împlini între marginale monarchiei habsburgice problema sa, ca factor hotărîtor în politica triplei alianţe — atunci ce înţeles are, de a face pe naţionalităţi să credă, că de la atitudinea lor depinde Unele şi răul nu numai al Ungariei, ci şi al triplei alianţe, şi în ultima analiză, binele şi răul lumei europene ? Poate fi înduplecate naţionalităţile prin această procedere de moderaţiune ? „Să fie în deplină încredere oricine“ încheie organul mamelucului Falk, „că Ungaria — mulţămită liberalităţii (!!) instituţiunilor sale şi dreptăţii bărbaţilor săi conducători — îşi va regula şi raportul său cu poporaţiunea sa nemaghiară în înţelesul libertăţii şi dreptăţii, dar în tot caşul făr' de aşi jertfi unitatea naţională şi de stat (!!) Cum va ave de a o face acesta, ni se compete sîngur numai nouă (Palk şi alianţa israelită?—R.) de-a precumpăni şi hotărî, şi sfaturi străine nu numai că nu ne pot ajuta nimic, ci numai ne ingreuniza resolvarea problemei; şi asta nu poate să fie intenţiunea acelora, pe cari bucuros i-am număra între prietinii şi alianţii noştri“. Nicî-odată „P. LI . n’a tradat în mod atât de naiv, cât de tare îi dore pe patrioţii maghiari amestecul străinătăţii în cestiunea naţionalităţilor nemaghiare din Ungaria; şi nicîodată n’a făcut — deşi indirect — o mărturisire ca aceea, că consolidarea şi puterea statului ungar atârnă în prima liniă dela naţionalităţile nemaghiare pe cari „P. Lt.“ se rugă se nu le încuragieze pressa din străinătate. Am aflat de lipsă a accentua faptul acesta, pentru ca cetitorii se se convingă, ca conpatrioţii noştri maghiari şi sateliţii lor jidani cu toate că nu mai încâtă de-a striga şi înjura la adresa nostră, ameninţând necurmat cu „puterea“ .Or sdrobitoare totuşi se tem şi tremură, că se va întoarce roata şi au să vină şi peste ei odată căile negre şi amare. Primăria neavând fonduri, partea ei de cheltueli va fi suportată de ministerul de interne. Cele mai splendide decoraţii şi iluminaţii se vor face înaintea Castelului Peleş de către însăşi Casa Regală, micul procedeu de observaţie neînsemnată, care este boia artiștilor de azr. Pentru ca un ampresat de șase-fleci de ani trecuți să nu fie nici de râs, nici de scârbit, trebue să-i aplici ceea ce spunea bătrânul Corneille cu atâtă mândrie despre sine chiar în stanțele lui dedicate marchisei. Cu toate acestea, eu am unele farmece — Cari sunt destul de încântătore — Ca să nu se sperie (cineva) prea mult — De stricăciunile timpului.... Ca să analisezi emoţiuni superiors, trebue să ai curajul să creezi personagii superiors şi adevărate; aci stă totă puterea romanului...“ Pe când vorbea aşa, scăpăra în ochii Măiestrului o astfel de siguranţă intelectuală, mi se părea că samănă aşa de mult cu persoanele superior, pe cari mă îndemna el să le descriu, încât nici prin gând nu-mi trecea să găsesc pretenţiosă teoria acestui quasi-sexagenar, că omul poate să fie iubit la orice verstă! Contrastul era prea tare între noianul de idei în care se mişca celebrul artist şi atmosfera de prăvălie literară, în care eram închis de câteva luni încoce. Totul sămăna cu întâile mele visuri de tinereţe în omul acesta de talent, rămas aşa de viguros, cu toate că scrisese trei-creci de volume, şi a cărui mască îmbătrânită părea o ilustraţie viuă a frumosei de vise: „De vreme ce trebue să ne usăm, apoi să ne usăm nobil!“ Slăbiciunea lui dovedea rigurositatea lungilor sale lucrări, gura lui fermă dovedea hotărîrea caracterului său; fruntea ei brăsdată de creţuri adânci era palidă ca hârtia, pe care scrisese atâta vreme, şi cu toate acestea fineţa mânilor sale bine îngrijite, eleganţa cumpătată a portului său, un orecare aer de aristocraţia înăscută dovedeau, că virtuţile acestea frumoase profesionale fuseseră păstrate într’o viaţă întregă de ispite frivole. Ispitele acestea însă nu tulburaseră etipa intelectuală a muncitorului. Și pe lângă toate acestea, marele om era forte blajin, fiind-că după ce vorbi multă vreme cu mine, sfârşi prin a-mul Z’oe: — „Fiind-câ ai venit în Nemours, sper să te văd mai de multe ori, și abol n’ai voi să te las să pleci, înainte de-a te presinta gazdelor mele....“ (Va urma.) GAZETA TRANSILVANIEI. SC3RILE DILEI. — 81 Iulie. Pregătiri de primire. D-l Lecomte de Nouy cunoscutul architect, care a renovat Mănăstirea de Argeş, — a fost însărcinat din partea M. Sale Regele să întocmesca planul decoraţiunilor şi serbărilor ce se vor face la Sinaia cu ocasia visitei M. Sale împăratului Eranoisc Iosif. Planurile vor fi gata săptămâna aceasta şi se vor da spre execuţie Eforiei Spitalelor Civile, Statului, direcţiunei C. E. R. şi primăriei locale. —p — Un conte Badeni contra Jidanilor. Piarul „Deutsches Volksblatt“ din Viena anunţă, că contele Ludovic Badeni fratele ministrului-preşedinte austriac a edat de curând o broşură, intitulată „Patria robilor“. Intr’un loc se curc în amintita broşură următorele: „Unele ţinuturi din Graliţia, cari mai înainte erau locuite de plugari bogaţi, ofer acuma o iconă tristă : teritorii uriaşe, odinioră posesiune a ţăranilor, astaf el se află în mâna Jidanilor. Adeseori s’a întâmplat, că Jidanul a luat la sine pe câte-un ţăran bogat, l’a înfundat din rachiu şi astfel i-a grăbit moartea, ca apoi, conform contractului încheiat între ei, să trecă moşia ţăranului în manile sale. In astfel de ţinuturi e cu neputinţă, ca să nu fie fiăcere om de omenie antisemit. Egala îndreptăţire a jidovimei a fost o lovitură de morte pentru poporaţiunea Galiţiei, care de present este în sensul strict al cuvântului robul Jidanilor“. Numitul chiar face apoi observarea, că numai unul dintre conţii Badeni vorbeşte astfel, pănă când celalalt (ministrul) aşa grigesce de Jidani ca de lumina ochiului. —o — Căletoria împeratului şi împerătesei Rusiei. Se anunţă din Petersburg „Cor. Pol.“ . Ţarul şi Ţarina vor începe călătoria lor la curţile europene după terminarea eserciţielor de arme în tabăra de la Crasnoje-Selo la 24 August. Pănă la 1 Noemvre aniversarea morţii Ţarului Alexandru III ei vor să se reîntorcă în Rusia. Mai întâi, Ţarul şi Ţarina vor vizita curtea din Viena, apoi vor urma una după alta visitele în Germania, Danemarca, Anglia, Francia şi Hassa. E forte probabil, că în toata călătoria aceasta, afară de visitele din Copenhaga şi Darmstadt, Ţarul va fi însoţit de ministrul său de esterne, principele Lobanoff. —p — 11 Benjamin Duryea Woodward, profesor de limbile romanice la universitatea Columbia din New-York, după cum anunță „Timpul“, va mai sta în România numai săptămâna aceasta. D-sa a fost Vinerea trecută la Câmpina oaspele savantului profesor B. P. Hajdeu, care l-a mai invitat la vila sa şi pe Ziaa de Miercuri (astăziî). D-l Woodward, care vorbeşte aproape toate limbile romanice, a făcut în timp de 3 săptămâni, graţie stăruinţei şi cunoscinţelor sale filologice, progrese forte frumoase în vorbirea şi firea limbei române. Francesii şi Ţarina, ziarul „Figaro“ din Paris a început a colecta bani, din cari să va cumpăra un lagăn de argint, pe care Francesii voiesc al dărui Ţarinei pe seama copilului, căruia ea îi va da în curând naștere. —p — Nou monument la Ploesci. La Ploesci au început lucrările pentru ridicarea monumentului comemorativ în onoarea vânătorilor, cari au săvârşit fapte eroice pe câmpiile Bulgariei în răsboiul independenţei. Precum se scie, acest monument se ridică pe bulevardul Ploescilor la rândul al doilea. O parte din pietrile cari formază piedestalul monumentului şi sosit din Veneţia. In curând vor sosi şi celelalte părţi ale monumentului, care pănă la tomnă va fi gata de aseetat. — o — Serbia — cerşitore. Se scie, că finanţele Serbiei se află într’o stare deplorabilă, totuşi nimeni n’ar fi crecjut, că lucrurile să margă pănă acolo, unde stau de present. Dacá este adevărat ceea ce li se anunţă din Belgrad ciaurelor maghiare din Budapesta, atunci literanţii de carne pentru armata sârbescá au încetat cu liferarea, deoarece nu şi-au primit plata de luni de cjh0) şi astfel de câteva ejh© ín°óce armata sârbéasca nu se nutresce decât singur cu pâne. —p— Nr. 169—1896 Calea ferată Pitești-Curtea-de-Argeș. E vorba, ce M. Sa împăratul Francisc Iosif în trecerea sa dela Vârciorova la Bucuresci, să se opreascâ, cu M. Sa Regele Carol, timp de trei ore la Curtea-de-Argeș. In scopul acesta se lucrază cu multă activitate la terminarea căii ferate în construcţiune Piteşti-Curtea-de-Argeş, care, se speră că va pute fi predată pirulaţiunii cel mai tânjiu pănă în 15 Septemvre. Grindină mare. Din Cluşiu se scrie, că Dumineca trecută, în 9 August n. c., o grindină grozavă a nimicit total hotarele comunelor de pe Câmpia: Lumperd, Bratfalia, Archiud şi Sânt-Mihaiu. Grindina a fost de mărimea ouălor de găină şi a căcut în cantitate mare, aşa că n’a rămas întreg un singur coperiş dela oase, ba unele clădiri au fost şi dărîmate. Pagubele sunt forte mare. —p— Noii delegaţi din Macedonia. Trei profesori dela liceul român din Bitolia, anume d-nii C. Cosmescu, Christ. Otto şi I. Arginteanu, au sosit în Bucuresci ca delegaţi a vr’o 70 de învăţători români din Macedonia, pentru a se plânge la Ministerul de instrucţie, că de vr’o opt luni nu şi-au primit lefurile. —p— Apele Prutului au scăcjut aşa de mult chilele din urmă din causa secetei, încât navigaţia e aproape imposibilă. Totă partea de Nord a Moldovei sufere de secetă. Petrecere de vară. Inteliginţa română din Iclodul-mare şi jur invită la petrecerea de vară, ce se va arangia în localitatea „băilor de la Chireu“ (lângă Gherla) la 27 Aug. n. p. în favorul bisericei gr. cat. din Iclodul-mare. Preţul întrărei de personă 1 fl. începutul la 7 ore sera. In timpul pausei se vor esecuta jocurile naţionale „Căluşerul“ şi „Bătuta“.Suprasolvirile se primesc cu mulţămită şi să vor curta pe cale ziaristică. Comitetul arangiator. —o — Concert. Musica orăşenescă va concerta mâne sera, joi, la „Pomul verde“. Inceputul la 72 ore. Intrarea 30 or. — o— Ospeţii, cari vin la Braşov, pot afla cele mai bune, mai curate şi mai higienice odăi la Villa Kertsch, aflătore pe promenada cea mare a oraşului, în nemijlocită apropiare de gara tramvaiului, aşa că nici nu mai trebue birje. Odăi multe şi pe ales, clădite în stil modern şi elegant mobilate, cu aşternut nou, mobile nouă, serviciu promt, or bacşişuri nu se dau. In grădină restaurant şi musică mai în fiecare Zi- Se pot închiria odăi şi apartamente întregi cu luna, cu săptămâna şi cu Ziuă costând după plac de la 1 fl. pănă la 4 fl. la Zi- Tulburările în Macedonia şi pe insula Creta. Despre măsurile luate pentru suprimarea insurecţiunei în Macedonia splrile oficiese turcesci aduc raporturi forte favorabile pentru Turcia. Acesta spune că în Zilele din urmă au avut mai multe lupte sângerose trupele turcesol cu 5—6 bande grecesce, cari au năvălit în Macedonia. Tot contingentul trupelor turcesce se compune din 8 batalioane de infanteriă şi din 4 escadroane de cavaleriă, cari străbat totă partea de mesă-Zi a provinciei. Intre 3 şi 6 August insurgenţii au suferit, pe 700, mai multe dezastre însemnate şi vre-o 40 de insurgenţi au fost ucişi. Turcii, spun, că în aceste lupte ar fi căzut peste 400 de insurgenţi, intre cari şi doi conducători de ai lor. La ordinul ministrului de răsboiu se formeaza în vilajetele de la tralonichi, Monastir şi Cossovo 6 batalioane de gendarmerie din câte o milă de ameul. Aceste batalioane se crede, că vor fi formate pănă la 20 i. c. şi vor fi întrebuinţate la graniţele grecesci şi bulgare, ci mai ales la cele bulgare, de unde se semnaleză nouă mişcări. In genere se va da o atenţiune deosebită graniţei bulgare. La 31 Iulie o bandă bulgară a în