Gazeta Transilvaniei, august 1896 (Anul 59, nr. 169-191)

1896-08-01 / nr. 169

Pag. 2. Conţinutul protestului e basat pe o minciună făurită într’adins şi culminază în tendinţa de­ a denunţa în mod „miserabil. El este destinat nu pentru „intern“, ci pentru piaţa fiarelor germane, unde, du­rere, şi acum îşi află depoşit astfel de pres­­taţiuni ale „conaţionalilor asupriţi“, pia­­rele mai cuminţi se vor convinge însă din însu­şi protestul consistorului săsesc, că toate tânguirile Saşilor ardeleni asupra asu­pritei şi nim­icirei culturei lor, sunt curat numai minciuni (! ? ?), şi toate strigătele lor contra volniciei maghiare şi tendinţelor lor de desnaţionalizare sunt de a­ se reduce la „speculaţiuni“ politice şi de altă natură. La situaţiunea politică. In cercurile politice din Budapesta se vorbeşte cu totă signitatea, că în primile z­ile ale săptămâ­­nei viitore se vor face paşii hotărîtori în cestiunea pactului, ceea ce însă numai, aşa se poate împlini, decă se vor înţelege toate partidele stătătore pe basa pactului din 1867. Tot­odată se asigură, că dela confe­­renţele, pe parl­ea vor ţine în luna aceasta amintitele partide, cu privire la fusiune sau coaliţiune va depinde Axarea alegerilor pe tomna seu pe primăvara viitore. Dealt­­mintrei ea pentru desbaterea tuturor acestor cestiuni s’a convocat pe săptămâna viitore consiliul ministerial ungar. In legătură cu resolvarea acestor probleme se aduce, şi sosirea neaşteptată a contelui Apponyi în Budapesta, precum şi întrevederea baronului Banffy cu conteie Badeni în Viena încă în decursul acestei săptămâni. A intrat frica în ei! Nu putem se trecem cu vede­rea un pasagiu din articolul lui „P. Li­du, scris în cestiunea protestului consistorului săsesc. In pasagiul din urmă adecă al articolului — despre care mai facem şi la alt loc amin­tire în numerul nostru de astăcjî, — organul semi-oficios jidano-ma­­ghiar îşî varsă necasul seu asupra acelor voci de pressă din străină­tate, ca­ din când în când iau în apărare pe naţionalităţile nemaghiare din Ungaria. „Chiar şi astfel de Ziare germane“, cjice „P. L.“, „despre cari s’ar pute presupune, că înţeleg relaţiunile noastre politice, şi mai ales posiţia Ungariei în­ tripla alianţă, din timp în timp folosesc metoda de a­ se ames­teca in afacerile noastre cu naţionalităţile şi de a­ ne prescrie tot felul de recete des­perate pentru sanarea răului. Pretind a­ o face acesta în folosul triplei alianţe, deoare­­ce ele calculeză, că mişcarea naţionalităţilor din statul ungar ar împiedeca ca Unga­ria să servescă cu succes scopurilor triplei alianţe. „Oare s’a lucrat când­va în mod mai nebunesc şi mai pervers sub masca înţe­­lepciunei obiective? Decă pornesce cine­va dela convingerea, că Ungaria numai ca stat puternic şi consolidat îşi poate împlini între marginale monarchiei habsburgice problema sa, ca factor hotărîtor în politica triplei alianţe — atunci ce înţeles are, de a face pe naţionalităţi să credă, că de la atitudinea lor depinde Unele şi răul nu nu­mai al Ungariei, ci şi al triplei alianţe, şi în ultima analiză, binele şi răul lumei eu­ropene ? Poate fi înduplecate naţionalită­ţile prin această procedere de modera­­ţiune ? „Să fie în deplină încredere ori­cine“ încheie organul mamelucului Falk, „că Un­garia — mulţămită liberalităţii (!!) institu­­ţiunilor sale şi dreptăţii bărbaţilor săi con­ducători — îşi va regula şi raportul său cu poporaţiunea sa nemaghiară în înţelesul libertăţii şi dreptăţii, dar în tot caşul făr' de aşi jertfi unitatea naţională şi de stat (!!) Cum va ave de a­ o face acesta, ni­ se com­pete sîngur numai nouă (Palk şi alianţa is­­raelită?—R.) de-a precumpăni şi hotărî, şi sfaturi străine nu numai că nu ne pot ajuta nimic, ci numai ne ingreuniza resol­varea problemei; şi asta nu poate să fie in­­tenţiunea acelora, pe cari bucuros i-am nu­măra între prietinii şi alianţii noştri“. Nicî-odată „P. LI . n’a tradat în mod atât de naiv, cât de tare îi dore pe patrioţii maghiari amestecul străinătăţii în cestiunea naţionalită­ţilor nemaghiare din Ungaria; şi nicî­odată n’a făcut — deşi indirect — o mărturisire ca aceea, că con­solidarea şi puterea statului ungar atârnă în prima liniă dela naţiona­lităţile nemaghiare pe cari „P. Lt.“ se rugă se nu le încuragieze pressa din străinătate. Am aflat de lipsă a accentua faptul acesta, pentru ca cetitorii se se convingă, ca conpatrioţii noştri maghiari şi sateliţii lor jidani cu toate că nu mai încâtă de-a striga şi înjura la adresa nostră, amenin­ţând necurmat cu „puterea“ .Or sdrobitoare totuşi se tem şi tremură, că se va întoarce roata şi au să vină şi peste ei odată căile negre şi amare. Primăria neavând fonduri, partea ei de cheltueli va fi suportată de ministerul de interne. Cele mai splendide decoraţii şi iluminaţii se vor face înaintea Castelului Peleş de către însă­şi Casa Regală, micul procedeu de observaţie neînsemnată, care este boia artiștilor de azr. Pentru ca un ampresat de șase-fleci de ani trecuți să nu fie nici de râs, nici de scârbit, trebue să-i aplici ceea ce spunea bătrânul Corneille cu atâtă mândrie despre sine chiar în stan­țele lui dedicate marchisei. Cu toate acestea, eu am unele farmece — Cari sunt destul de încântătore — Ca să nu se sperie (cineva) prea mult — De stricăciunile tim­pului.... Ca să analisezi emoţiuni superiors, trebue să ai curajul să creezi personagii superiors şi adevărate; aci stă totă pute­rea romanului...“ Pe când vorbea aşa, scăpăra în ochii Măiestrului o astfel de siguranţă intelec­tuală, mi­ se părea că samănă aşa de mult cu persoanele superior, pe cari mă îndemna el să le descriu, încât nici prin gând nu-mi trecea să găsesc pretenţiosă teoria acestui quasi-sexagenar, că omul poate să fie iubit la ori­ce verstă! Contrastul era prea tare între noianul de idei în care se mişca ce­lebrul artist şi atmosfera de prăvălie lite­rară, în care eram închis de câte­va luni încoce. Totul sămăna cu întâile mele visuri de tinereţe în omul acesta de talent, ră­mas aşa de viguros, cu toate că scrisese trei-creci de volume, şi a cărui mască îm­bătrânită părea o ilustraţie viuă a frumosei de vise: „De vreme ce trebue să ne usăm, apoi să ne usăm nobil!“ Slăbiciunea lui dovedea rigurositatea lungilor sale lucrări, gura lui fermă dovedea hotărîrea caracte­rului său; fruntea ei brăsdată de creţuri adânci era palidă ca hârtia, pe care scri­sese atâta vreme, şi cu toate acestea fineţa mânilor sale bine îngrijite, eleganţa cum­pătată a portului său, un ore­­care aer de aristocraţia înăscută dovedeau, că virtuţile acestea frumoase profesionale fuseseră păs­trate într’o viaţă întregă de ispite frivole. Ispitele acestea însă nu tulburaseră etipa intelectuală a muncitorului. Și pe lângă toate acestea, marele om era forte blajin, fiind-că după ce vorbi multă vreme cu mine, sfârşi prin a-mul Z’oe: — „Fiind-câ ai venit în Nemours, sper să te văd mai de multe­ ori, și abol n’a­i voi să te las să pleci, înainte de-a te presinta gazdelor mele....“ (Va urma.) GAZETA TRANSILVANIEI. SC3RILE DILEI.­­ — 81 Iulie. Pregătiri de primire. D-l Lecomte de Nouy cunoscutul architect, care a renovat Mănăstirea de Argeş, — a fost însărcinat din partea M. Sale Regele să întocmesca planul decoraţiunilor şi serbărilor ce se vor face la Sinaia cu ocasia visitei M. Sale împăratului Eranoisc Iosif. Planurile vor fi gata săptămâna aceasta şi se vor da spre execuţie Eforiei Spitalelor Civile, Statului, direcţiunei C. E. R. şi primăriei locale. —p — Un conte Badeni contra Jidanilor. Piarul „Deutsches Volksblatt“ din Viena anunţă, că contele Ludovic Badeni fratele ministrului-preşedinte austriac a edat de curând o broşură, intitulată „Patria robi­lor“. Intr’un loc se curc în amintita broşură următorele: „Unele ţinuturi din Graliţia, cari mai înainte erau locuite de plugari bogaţi, ofer acuma o iconă tristă : teritorii uriaşe, odinioră posesiune a ţăranilor, as­­taf el se află în mâna Jidanilor. Adeseori s’a întâmplat, că Jidanul a luat la sine pe câte-un ţăran bogat, l’a înfundat din ra­chiu şi astfel i-a grăbit moartea, ca apoi, conform contractului încheiat între ei, să trecă moşia ţăranului în manile sale. In astfel de ţinuturi e cu neputinţă, ca să nu fie fiă­cere om de omenie antisemit. Egala îndreptăţire a jidovimei a fost o lovitură de morte pentru poporaţiunea Galiţiei, care de present este în sensul strict al cuvân­tului robul Jidanilor“. Numitul chiar face apoi observarea, că numai unul dintre conţii Badeni vorbeşte astfel, pănă când celalalt (ministrul) aşa grigesce de Jidani ca de lumina ochiului. —o — Căletoria împeratului şi împerătesei Rusiei. Se anunţă din Petersburg „Cor. Pol.“ . Ţarul şi Ţarina vor începe călăto­­ria lor la curţile europene după terminarea eserciţielor de arme în tabăra de la Cras­­noje-Selo la 24 August. Pănă la 1 Noem­­vre aniversarea morţii Ţarului Alexandru III ei vor să se reîntorcă în Rusia. Mai întâi, Ţarul şi Ţarina vor vizita curtea din Viena, apoi vor urma una după alta visi­­tele în Germania, Danemarca, Anglia, Francia şi Hassa. E forte probabil, că în toata călătoria aceasta, afară de visitele din Copenhaga şi Darmstadt, Ţarul va fi înso­ţit de ministrul său de esterne, principele Lobanoff. —p — 1­­1 Benjamin Duryea Woodward, profesor de limbile romanice la universita­tea Columbia din New-York, după cum anunță „Timpul“, va mai sta în România numai săptămâna aceasta. D-sa a fost Vine­rea trecută la Câmpina oaspele savantului profesor B. P. Hajdeu, care l-a mai in­vitat la vila sa şi pe Ziaa de Miercuri (astăziî). D-l Woodward, care vorbeşte aproape toate limbile romanice, a făcut în timp de 3 săptămâni, graţie stăruinţei şi cunoscinţe­­lor sale filologice, progrese forte frumoase în vorbirea şi firea limbei române. Francesii şi Ţarina, ziarul „Figaro“ din Paris a început a colecta bani, din cari să va cumpăra un lagăn de argint, pe care Francesii voiesc al dărui Ţarinei pe seama copilului, căruia ea îi va da în cu­rând naștere. —p — Nou monument la Ploesci. La Plo­­esci au început lucrările pentru ridicarea monumentului comemorativ în onoarea vâ­nătorilor, cari au săvârşit fapte eroice pe câmpiile Bulgariei în răsboiul independen­ţei. Precum se scie, acest monument se ri­dică pe bulevardul Ploescilor la rândul al doilea. O parte din pietrile cari formază piedestalul monumentului­­ şi sosit din Veneţia. In curând vor sosi şi celelalte părţi ale monumentului, care pănă la tomnă va fi gata de aseetat. — o — Serbia — cerşitore. Se scie, că finan­­ţele Serbiei se află într’o stare deplorabilă, totuşi nimeni n’ar fi crecjut, că lucrurile să margă pănă acolo, unde stau de present. Dacá este adevărat ceea­ ce li­ se anunţă din Belgrad ciaurelor maghiare din Budapesta, atunci literanţii de carne pentru armata sârbescá au încetat cu liferarea, deoare­ce nu şi-au primit plata de luni de cjh0) şi astfel de câte­va ejh© ín°óce armata sâr­­béasca nu se nutresce decât singur cu pâne. —p— Nr. 169—1896 Calea ferată Pitești-Curtea-de-Argeș. E vorba, ce M. Sa împăratul Francisc Io­sif în trecerea sa dela Vârciorova la Bu­­curesci, să se opreascâ, cu M. Sa Regele Carol, timp de trei ore la Curtea-de-Argeș. In scopul acesta se lucrază cu multă acti­­vitate la terminarea căii ferate în construc­­ţiune Piteşti-Curtea-de-Argeş, care, se speră că va pute fi predată pirulaţiunii cel mai tânjiu pănă în 15 Septemvre. Grindină mare. Din Cluşiu se scrie, că Dumineca trecută, în 9 August n. c., o grindină grozavă a nimicit total hotarele comunelor de pe Câmpia: Lumperd, Brat­­falia, Archiud şi Sânt-Mihaiu. Grindina a fost de mărimea ouălor de găină şi a că­­c­ut în cantitate mare, aşa că n’a rămas în­treg un singur coperiş dela oase, ba unele clădiri au fost şi dărîmate. Pagubele sunt forte mare. —p— Noii delegaţi din Macedonia. Trei profesori dela liceul român din Bitolia, anu­me d-nii C. Cosmescu, Christ. Otto şi I. Arginteanu, au sosit în Bucuresci ca de­legaţi a vr’o 70 de învăţători români din Macedonia, pentru a se plânge la Minis­terul de instrucţie, că de vr’o opt luni nu şi-au primit lefurile. —p— Apele Prutului au scăcjut aşa de mult chilele din urmă din causa secetei, încât navigaţia e aproape imposibilă. Totă partea de Nord a Moldovei sufere de secetă. Petrecere de vară. Inteliginţa română din Iclodul-mare şi jur invită la petrecerea de vară, ce se va arangia în localitatea „băilor de la Chireu“ (lângă Gherla) la 27 Aug. n. p. în favorul bisericei gr. cat. din Iclodul-mare. Preţul întrărei de personă 1 fl. începutul la 7 ore sera. In timpul pau­­sei se vor esecuta jocurile naţionale „Călu­­şerul“ şi „Bătuta“.Suprasolvirile se primesc cu mulţămită şi să vor curta pe cale zia­ristică. Comitetul arangiator. —o — Concert. Musica orăşenescă va con­­certa mâne sera, joi, la „Pomul verde“. Inceputul la 7­2 ore. Intrarea 30 or. — o— Ospeţii, cari vin la Braşov, pot afla cele mai bune, mai curate şi mai higie­­nice odăi la Villa Kertsch, aflătore pe promenada cea mare a oraşului, în ne­mijlocită apropiare de gara tramvaiului, aşa că nici nu mai trebue birje. Odăi mul­te şi pe ales, clădite în stil modern şi ele­gant mobilate, cu aşternut nou, mobile nouă, serviciu promt, or bacşişuri nu se dau. In grădină restaurant şi musică mai în fie­care Zi- Se pot închiria odăi şi apar­tamente întregi cu luna, cu săptămâna şi cu Ziuă­ costând după plac de la 1 fl. pănă la 4 fl. la Zi- Tulburările în Macedonia şi pe insula Creta. Despre măsurile luate pentru supri­marea insurecţiunei în Macedonia splrile oficiese turcesci aduc raporturi forte favo­rabile pentru Turcia. Acesta spune că în Zilele din urmă au avut mai multe lupte sângerose trupele turcesol cu 5—6 bande grecesce, cari au năvălit în Macedonia. Tot contingentul trupelor turcesce se compune din 8 batalioane de infanteriă şi din 4 es­­cadroane de cavaleriă, cari străbat totă partea de mesă-Zi a provinciei. Intre 3 şi 6 Au­gust insurgenţii au suferit, pe 7­00, ma­i multe dezastre însemnate şi vre-o 40 de insurgenţi au fost ucişi. Turcii, spun, că în aceste lupte ar fi căzut peste 400 de insurgenţi, intre cari şi doi conducători de ai lor. La ordinul ministrului de răsboiu se formeaza în vila­jetele de la tralonichi, Monastir şi Cossovo 6 batalioane de gendarmerie din câte o milă de ameul. Aceste batalioane se crede, că vor fi formate pănă la 20 i. c. şi vor fi întrebuinţate la graniţele grecesci şi bul­gare, ci mai ales la cele bulgare, de unde se semnaleză nouă mişcări. In genere se va da o atenţiune deosebită graniţei bul­gare. La 31 Iulie o bandă bulgară a în­

Next