Gazeta Transilvaniei, septembrie 1896 (Anul 59, nr. 192-215)
1896-09-19 / nr. 206
Muţim AtmmîmnţiBBei, si TipGmSaBmov. piaţa asare Nr. 3C, Scrisori nefTHKoats tn *9 priEiesc. — &Annscript® an aer-Itrimet, IMSERATE 3d primesc la Adminlstraţiuneln Braşov şi la urmatoarele Birouri de &nusolurî: în Tiena: if. Bukes, Heinrich Schalek, Rudolf Mosse, A. Oppenks Nachfolger, jInton Oppenk, J. Bannecer, în Budapesta: A. V. Goldbergerg, Eckstein Bernat; în Bucuresci: Agence Havas, Succrrsale de Roumania; în Hamburg: Karolyi & Liebmann. Preţul litcorţiunilor: o seria garznond pe o colonă 8 cr. şi 30cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifa și învoială.. Reclame pe pagina a 3-a oreria 10 cr. seu 30 bani. Nr. 206. Brașov, Joi 19 Septemvre (1 Octomvre) 1896. ^.^T-CTL ,caseta'‘ iese in flăcare din Aconamente pentru Austro-Ungaria. Pe un an 12 fl.. pe sese loni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de DumineaA 2 fl. pe an. Pentru România si străinătate: Pe un an 40 franci, pe ş6s© luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la toate oficiale poştale din întru şi din afarâ si la doi. proiectori. AN’namffitnl pentru Brasor administration© a, piaţa 'Mare, Târgul Inului Nr. 30etagiu I., pe un an 10 fr., po sbae inni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul In casă. Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. un esompiar ocr. v. a. scu ie bani. Atât abonamentele cât și insertiunile sunt a se plăti înainte. Visita imperătâscă în Bucuresci. (Vela corespondentul nostru special.) Bucurescu, 17 (29) Septemvre. Este într’adevăr extraordinară manifestaţia ce a făcut’o capitala României la sosirea Impăratului Francisc Iosif. Parcă a voit printr’asta să arate şi mai învederat cât de mult scie ea aprecia onoarea ce se face statului român prin visita împărătescă, care involve cea mai strălucită recunoastere a importanţei sale ca factorul cel mai însemnat între statele mici balcanice. In tot drumul de la Verciorova pănă la Bucureştii la toate staţiile, în deosebi însă la gara Craiova primirea din partea popolaţiei ca şi a autorităţilor, a fost cât se poate de strălucită. La Bucuresci, firesce, pompa primirei şi-a ajuns culmea. La gara de Nord se întrunise tot ce aveau Bucurescii mai distins în frunte cu M. S. Regina, cu principii "Moştenitori, cu ducele de Coburg împreună cu strlucitele Lor suite. La 8 ore 80 min. a intrat trenul cu Suveranii în gară, între bubuitul tunurilor şi în sunetul imnului împărătesc. Compania face onorurile şi publicul aclameza pe Suverani cu aclamări entusiaste. împăratul Francisc Iosif coborî mai intâiu din tren, apoi Regele Carol şi suitele. împăratul înainta spre Regina filisabeta şi ii sărută mâna, după aceea salută şi pe princesa Maria a României, sărutându-i mâna; pe Pricipele moştenitor Ferdinand, pe ducele de Coburg îi îmbrăţişa şi -l sărută. împăratul oferi apoi braţul Reginei şi trecu cu dânsa pe dinaintea companiei de onore, înaintând spre salonul de recepţiune. Azi la intrare fu întâmpinat de primarul oraşului Bucureşci, Robescu, salutându-l în numele consiliului comunal în limba francesă cu câteva cuvinte, ca pe „monarchul, care cu atâta zel lucră pentru susţinerea şi înflorirea păcii, atât de necesară popoarelor“. Primarul oferi totodată împăratului pânea şi sarea tradiţională. M. S. împăratul mulţumi, cjicând, că se bucură a cunoasce acest oraş şi ţara, care i-a făcut o primire atât de frumosă, ce l’a mişcat. împăratul după acesta crecia, că l’a terminat formalitatea, dar Regina îi atrase atenţiunea asupra obiceiului presentării panei şi sării, din care îl invită să guste. Atunci împăratul luă o bucăţică de pane şi după ce o întinse în sare o mânca. După acesta intrară cu toţii în salonul imperial de recepţiune feeric decorat, unde îi aşteptau toate somităţile civile şi militare ale oraşului. Regele Carol presentă aici înaltului ospe pe miniştri şi celelalte notabilităţi. împăratul adresă cuvinte amicabile tuturor domnilor precum şi damelor din înalta societate, cari îi oferiră buchete. Era vesel şi purta uniforma de mareşal austriac cu marele cordon al Stelei României. Principele de coronă luă apoi comanda regimentului său de roşiori şi cortegiul porni în oraş întocmai după programul oficial, ce vi l’am comunicat. Poporaţiunea imensă ce era aşeetată pe ambele laturi ale Bulevardelor aclama entusiastic pe împăratul şi Regele Carol, precum şi pe Regina, care le urma în trăsură. * Intre 6 şi 7 ore sora deja calea Victoriei înota într’o mare de lumini, mai ales lumini de gaz aerian şi electrice. Iluminaţia a fost grandiosă. Splendid au fost luminate clădirile publice, dar cu aceste concurau foarte multe clădiri private. La orele 7 mare plonet de gală la palat, la care pe lângă membrii suitei împăratului şi a Regelui Carol şi pe lângă ministrul plenipotenţiar austriac şi german şi miniştri actuali, au fost învitaţi şi foştii miniştri conservatori. La acest pront M. S. Regele Carol a ridicat un toast în limba francesă, salutând pe împăratul, care a fost totdeauna „o pildă“ pentru mulţi monarchi şi multe state şi mai ales pentru „dânsul“ (Carol). M. S. împăratul a răspuns tot în franţuzesce, arătând, că iar un stat tînăr a făcut atâtea progrese ca România, progrese, cari sânt datorite Regelui Carol. Monarchul bea pentru prosperarea României şi sănătatea Regelui, bunul său amic! * La 9 ore retragere cu torţe, la care au luat parte toate musicale militare din Bucuresci cu lampioane veneţiane. Musicele au cântat imnul austriac, pe care soldaţii l-au acompaniat în cor, cântând „Domne ,vie şi protege“... împăratul privea din balcon, încunjurat de Suveranii României şi de ceilalţi ospeţi. Musica a cântat în fine un purpuru din marşurile austriace, şi apoi retragerea. Astfel s’au terminat festivităţile chilei prime, pe Bulevarde însă lumea imensă a furnicat până târejiu nóaptea. Revista dela Cotroceni. (Raport special al „Gazetei Transilvaniei.“) Bucuresci, 17 Septemvre 1896. Aspectul oraşului. Deşi onorat, splendarea decoraţiunilor nu-şi perde efectul. Stindarde austriace, românesci şi unguresc! fâlfie printre nesfârşitele ghirlande de foi de stejar, ce îmbracă stâlpii. Calea Victoriei o transformată complect într’un mare bazar de esposiţie. Sute de povare atârnă peste balcanele împodobite, şi ferestrele încadrate în verdeaţă sunt înţesate de privitori. Vitrinele magazinelor sunt decorate cu portretul Majestăţii Sale împăratului şi portretele Majestăţilor Lor Regele şi Regina, Prinţul şi Pincesa României. Dintre casele particulare împodobite de remarcat: Hotel Continental, Hotel English, Casa Constantinescu, Casa Fain, Clubul Liberal, Hotel Boulevard etc. O mare de omeni se întinde cât iţi iau ochii, şi circulaţia pe trotuare este imposibilă. In faţa Palatului, în capul stradei ce duce la legaţiunea imperială, un mare vultur imperial, compus din o mulţime de mici lămpi electrice, diferit colorate, va lumina feeric faţada camerelor reservate puternicului Suveran. La încrucişarea Bulevardului cu Calea Victoriei se ridică între patru coloane gigantice o colosală coroită în zinc, representând corona imperială. Colonele în sunilimarmoră purtă în vârful lor câte un mare vultur aurit. Pe feţele laterale sunt încrustate corone imperiale cu marca F. I. I. De la acesta colone pornesc patru ghirlande de foi de stejar presărate cu rase, în mijlocul cărora se găsesce câte o lampă electrică, şi formeză baldachin cu marea coronă din mijloc. Corona aurită şi perfect imitată în amănunte va fi luminată electric. Ajungem pe Bulevardul Independenţei, pe unde cortegiul va trece cătră Cotroceni. Decorat ca şi restul oraşului, impune prin lărgimea lui şi miile de privitori de pe trotuare şi tribune. Arcuri de triumf se văd din distanţă în distanţă, şi intrarea pe duce la palatul Cotroceni este splendidă. La intrarea in grădină se ridică o colosală fântână, care dominază partea de jos a bulevardului. Cotrocenii. Un vast câmp, unde 35.000 de soldaţi vor defila înaintea Majestăţii Sale împăratului Francisc Iosif I. Armata aseeiată, aşteptă sosirea Suveranilor. Tribunele dispuse în faţa locului, unde Majestăţile lor vor primi defilarea, sunt deja pline de lume. Opt mari tribune pentru public sunt despărţite de o mare tribună-kiosk, destinată corpului diplomatic, miniştrilor, foştilor miniştri, deputaţilor şi senatorilor, magistraţilor etc. Lumea care n’a avut loc în tribune şi care a fost silită să vadă revista din trăsuri şi pe jos, se evaluează la 200.000. Timpul deşi noros, e forte agreabil. Ţinuta trupelor escelentă, animaţia la culme. La 8 ore 15 minute Majestatea Sa împăratul şi Regele Apostolic, Majestăţile Lor Regele şi Regina pornesc din Palatul regal, pentru a merge la Cotroceni. Trăsurile se arangiază astfel: In întâia trăsură ia loc Majestatea Sa împăratul și Majestatea Sa Regele; în a doua trăsură Majestatea Sa Regina cu doamnele de onoare ; în a treia trăsură contele Goluchowski cu d-nul Sturdza; în a patra trăsură Feldzeug-măestru de Beck cu generalul Barozzi; în a cincea trăsură generalul conte Paar, generalul Bolfrass, locotenentul-colonel Pollack şi colonelul Lambrino. Entusiasmul n'are margini. Strigăte de „Să trăiască“, „Hurrah“, „Hoch“ şi ici colo câte un „Éljen“ înăduşit de strigătele Românilor însoţesc pe Suverani în tot drumul lor. împăratul e viu mişcat de atâta simpatia. Salută mereu in drepta şi stânga, comunicându-şi impresiile Regelui, cu care se întreţine în continuu. Nu mai vorbesc de iubita nostră Regină, căreia i se fac ovaţiuni entusiaste. Urmeză trăsurile cu restul suitei. Un escadron de gendarmi, cu prefectul de poliţie deschise cotegiul şi îl închise, mergând numai pănă la poarta parcului dela Cotroceni, de unde se îndrepta spre câmpul revistei. In curtea Palatului dela Cotroceni onorurile militare s’au dat de cătră o cumpănii din regimentul Ilfov Nr. 21. Alteţele lor Regale Principele şi Principesa României primiră pe Majestatea Sa împăratul şi Regele şi pe Majestăţile Lor Regele şi Regina. La orele 9 şi 10 min. Majestatea Sa Regele călare pe un cal murg, şi A. S. R. Prinţul, însoţiţi de generalul Barozzi, şeful statului major general al armatei, sosesc în sunetul trompetelor pe câmpul revistei. Cu urale nesfirşite primesc trupele pe Suveran. După ce Majestatea Sa inspecteză trupele, aşteptă sosirea Majestăţii Sale împăratului. La orele 9 şi 20 minute trompetele anunţă venirea împăratului Francisc Iosif. Majestatea Sa împăratul călare, e însoţit de Alteţa Sa Regală Principesa Maria călare, şi de Alteţa Sa Regală Ducele de Saxa-Coburg şi Gotha, de generalii Beck, Paar, Bolfrass, Vlădescu şi de ataşaţii militari străini. Monarchul era urmat de Majestatea Sa Regina în trăsură deschisă cu d-nele de onoare. Doi adjutanţi regali mergeau înainte, or în urmă suita M. Sale împăratului şi ofiţerii din serviciul de onoare al Majestăţei Sale. îndată ce M. Sa împăratul se apropia de câmpul revistei, M. Sa Regele ordona trupelor să dea onorurile militare. Musicile intonară imnul împărătesc şi Regele străbătând în galop câmpul de defilare, înaintază spre împărat și îi înmânezâ raportul trupelor în front. Trupele sunt aseetate în două linii de bătae — în întâia infanteria în colane de batalion — în a doua artileria desfășurată și cavaleria în colane de două escadroane. îndată după trecerea frontului unei brigade, acesta se forma pentru defilare. După trecerea frontului liniei a doua, Majestatea Sa împăratul lua locul drept în faţa mijlocului tribunelor. Trăsura Majestăţei Sale Reginei se puse în dreapta împăratului, care primeşte defilarea comandată de M. Sa Regele Carol. Ordinea defilării v’am trimis’o deja în scrisoarea mea de erl. (S’a publicat — Red.) Defilarea a fost împunătore. Soola militară, vânătorii şi geniul au stors admiraţiunea tuturor, țho tuturor, fiindcă ca martor ocular a’am avut pănă astăcjl ocasiunea a vede atâta însufleţire în publicul privitor. Străinii, şi erau mulţi la număr, tribuna jurnaliştilor, aplaudau mai fără întrerupere scoţând strigăte de admiraţiune. Nici nu mă îndoesc, că raporturile lor vor fi pline de elogii la mica dar perfect disciplinata armată română. Aşa s’a sfârşit acestă admirabilă revistă, care poate da măsura celor competenţi, întru cât s’ar putea basa într’un cas pe forţele noastre. Revista a ţinut 2 ore; după revistă un dejun s’a servit la Palatul dela Cotroceni, or la ora 1 Majestăţile Lor împăratul, Regele şi Regina, Prinţul şi Princesa, Ducele de Saxa-Coburg şi Gotha, împreună cu contele Goluchowsky, ministrul de răsboiu, ministrul plenipotenţiar al României la Viena, generalul Arion, secretarul general al ministerului de răsboiu, şi comisiunea fortificaţiunilor, au plecat cătră Sinaia. In drum vor visita fortul Chitila. Marius. Bineventarea carelor bucurescene. „Timpul“ salută sosirea Monarchului austro-ungar în capitala română, scriind următoirele: Salutăm astăzil în capitala ţărei pe împăratul puternic, pe nobila odraslă a unui neam străvechii şi istoric, care vine să primescă ospitalitatea Regelui nostru şi a ţărei.... ....Considerăm caitele, pe cari ilustrul oaspe al Suveranilor noştri şi al ţării le va petrece pe teritorul României, ca un armistiţiu politic, ocupându-ne de dânsul numai din punctul de vedere general al ţărei. Nu se poate contesta însemnătatea, pe care acestă împărătescă visită o are pentru România. Ea este o afirmare şi maiformală a posiţiunei dobândită de Statul român în concertul Statelor europene.