Gazeta Transilvaniei, septembrie 1896 (Anul 59, nr. 192-215)

1896-09-19 / nr. 206

Muţim AtmmîmnţiBBei, si TipGmSa­Bmov. piaţa asare Nr. 3C, Scrisori nefTHKoats tn *9 priEiesc. — &Annscript® an ae­r-Itrimet, IMSERATE 3d primesc la Admi­­nlstraţiuneln Braşov şi la ur­­matoarele Birouri de &nusolurî: în Tiena: if. Bukes, Heinrich Schalek, Rudolf Mosse, A. Oppen­ks Nachfolger, jInton Oppen­k, J. Bannecer, în Budapesta: A. V. Goldbergerg, Eckstein Bernat; în Bucuresci: Agence Havas, Suc­­crrsale de Roumania; în Ham­burg: Karolyi & Liebmann. Preţul litcorţiunilor: o seria garznond pe o colonă 8 cr. şi 30cr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifa și învoială.. Reclame pe pagina a 3-a o­reria 10 cr. seu 30 bani. Nr. 206. Brașov, Joi 19 Septemvre (1 Octomvre) 1896. ^.^T-CTL ,caseta'‘ iese in flă­care din Aconamente pentru Austro-Ungaria. Pe un an 12 fl.. pe sese loni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Dum­ineaA 2 fl. pe an. Pentru România si străinătate: Pe un an 40 franci, pe ş6s© luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la toate oficiale poştale din întru şi din afarâ si la doi. proiectori. AN’namffitnl pentru Brasor administration© a, piaţa 'Mare, Târgul Inului Nr. 30etagiu I., pe un an 10 fr., po sbae inni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul In casă. Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. un esompiar o­cr. v. a. scu ie bani. Atât abonamen­tele cât și insertiunile sunt a se plăti înainte. Visita imperătâscă în Bucu­resci. (Vela corespondentul nostru special.) Bucurescu, 17 (29) Septemvre. Este într’adevăr extraordinară mani­festaţia ce a făcut’o capitala României la sosirea Impăratului Francisc Iosif. Parcă a voit printr’asta să arate şi mai învederat cât de mult scie ea aprecia onoarea ce se face statului român prin visita împărătescă, care involve cea mai strălucită recunoastere a importanţei sale ca factorul cel mai în­semnat între statele mici balcanice. In tot drumul de la Verciorova pănă la Bucureştii la toate staţiile, în deosebi însă la gara Craiova primirea din partea popo­­laţiei ca şi a autorităţilor, a fost cât se poate de strălucită. La Bucuresci, firesce, pompa primirei şi-a ajuns culmea. La gara de Nord se întrunise tot ce aveau Bucurescii mai distins în frunte cu M. S. Regina, cu principii "Moştenitori, cu ducele de Coburg împreună cu strlucitele Lor suite. La 8 ore 80 min. a intrat trenul cu Suveranii în gară, între bubuitul tunu­rilor şi în sunetul imnului împărătesc. Com­pania face onorurile şi publicul aclameza pe Suverani cu aclamări entusiaste. împăratul Francisc Iosif coborî mai intâiu din tren, apoi Regele Carol şi sui­tele. împăratul înainta spre Regina filisa­­beta şi ii sărută mâna, după aceea salută şi pe princesa Maria a României, sărutân­­du-i mâna; pe Pricipele moştenitor Fer­dinand, pe ducele de Coburg îi îmbrăţişa şi -l sărută. împăratul oferi apoi braţul Reginei şi trecu cu dânsa pe dinaintea companiei de onore, înaintând spre salonul de recepţiune. Azi la intrare fu întâmpinat de primarul oraşului Bucureşci, Robescu, salutându-l în numele consiliului comunal în limba francesă cu câte­va cuvinte, ca pe „monarchul, care cu atâta zel lucră pen­tru susţinerea şi înflorirea păcii, atât de necesară popoarelor“. Primarul oferi tot­odată împăratului pânea şi sarea tradiţio­nală. M. S. împăratul mulţumi, cjicând, că se bucură a cunoasce acest oraş şi ţara, care i-a făcut o primire atât de frumosă, ce l’a mişcat. împăratul după acesta crecia, că l’a terminat formalitatea, dar Regina îi atrase atenţiunea asupra obiceiului presen­­tării panei şi sării, din care îl invită să guste. Atunci împăratul luă o bucăţică de pane şi după­ ce o întinse în sare o mânca. După acesta intrară cu toţii în salo­nul imperial de recepţiune feeric decorat, unde îi aşteptau toate somităţile civile şi militare ale oraşului. Regele Carol presentă aici înaltului ospe pe miniştri şi celelalte notabilităţi. împăratul adresă cuvinte ami­­cabile tuturor domnilor precum şi damelor din înalta societate, cari îi oferiră buchete. Era vesel şi purta uniforma de mareşal austriac cu marele cordon al Stelei Româ­niei. Principele de coronă luă apoi comanda regimentului său de roşiori şi cortegiul porni în oraş în­tocmai după programul ofi­cial, ce vi­ l’am comunicat. Poporaţiunea imensă ce era aşeetată pe ambele laturi ale Bulevardelor aclama entusiastic pe îm­păratul şi Regele Carol, precum şi pe Re­gina, care le urma în trăsură. * Intre 6 şi 7 ore sora deja calea Vic­toriei înota într’o mare de lumini, mai ales lumini de gaz aerian şi electrice. Ilumi­naţia a fost grandiosă. Splendid au fost luminate clădirile publice, dar cu aceste concurau foarte multe clădiri private. La orele 7 mare plonet de gală la palat, la care pe lângă membrii suitei împăratului şi a Regelui Carol şi pe lângă ministrul ple­nipotenţiar austriac şi german şi miniştri actuali, au fost învitaţi şi foştii miniştri conservatori. La acest pron­t M. S. Regele Carol a ridicat un toast în limba francesă, salutând pe împăratul, care a fost totdeauna „o pildă“ pentru mulţi monarchi şi multe state şi mai ales pentru „dânsul“ (Carol). M. S. împăratul a răspuns tot în franţu­­zesce, arătând, că iar un stat tînăr a făcut atâtea progrese ca România, progrese, cari sânt datorite Regelui Carol. Monarchul bea pentru prosperarea României şi sănă­tatea Regelui, bunul său amic! * La 9 ore retragere cu torţe, la care au luat parte toate musicale militare din Bucuresci cu lampioane veneţiane. Musicele au cântat imnul austriac, pe care soldaţii l-au acompaniat în cor, cântând „Domne ,vie şi protege“... împăratul privea din balcon, încunjurat de Suveranii României şi de ceilalţi ospeţi. Musica a cântat în fine un purpuru din marşurile austriace, şi apoi retragerea. Astfel s’au terminat festivităţile chilei prime, pe Bulevarde însă lumea imensă a furnicat până târejiu nóaptea. Revista dela Cotroceni. (Raport special al „Gazetei Transilvaniei.“) Bucuresci, 17 Septemvre 1896. Aspectul oraşului. Deşi onorat, splendarea decoraţiunilor nu-şi perde efectul. Stindarde austriace, ro­­mânesci şi unguresc! fâlfie printre nesfâr­şitele ghirlande de foi de stejar, ce îm­­bracă stâlpii. Calea Victoriei o transformată complect într’un mare bazar de esposiţie. Sute de povare atârnă peste balcanele îm­podobite, şi ferestrele încadrate în verdeaţă sunt înţesate de privitori. Vitrinele maga­zinelor sunt decorate cu portretul Majes­­tăţii Sale împăratului şi portretele Majes­­tăţilor Lor Regele şi Regina, Prinţul şi Pincesa României. Dintre casele particu­­lare împodobite de remarcat: Hotel Conti­nental, Hotel English, Casa Constantinescu, Casa Fain, Clubul Liberal, Hotel Boule­vard etc. O mare de omeni se întinde cât iţi iau ochii, şi circulaţia pe trotuare este imposibilă. In faţa Palatului, în capul stradei ce duce la legaţiunea imperială, un mare vul­tur imperial, compus din o mulţime de mici lămpi electrice, diferit colorate, va lumina feeric faţada camerelor reservate puternicu­lui Suveran. La încrucişarea Bulevardului cu Calea Victoriei se ridică între patru coloane gi­­gantice o colosală coroită în zinc, repre­­sentând corona imperială. Colonele în sunili­­marmoră purtă în vârful lor câte un mare vultur aurit. Pe feţele laterale sunt încrus­tate corone imperiale cu marca F. I. I. De la acesta colone pornesc patru ghirlande de foi de stejar presărate cu rase, în mij­locul cărora se găsesce câte o lampă elec­trică, şi formeză baldachin cu marea co­ronă din mijloc. Corona aurită şi per­fect imitată în amănunte va fi luminată electric. Ajungem pe Bulevardul Independen­­ţei, pe unde cortegiul va trece cătră Co­troceni. Decorat ca şi restul oraşului, im­pune prin lărgimea lui şi miile de privitori de pe trotuare şi tribune. Arcuri de triumf se văd din distanţă în distanţă, şi intrarea pe duce la palatul Cotroceni este splendidă. La intrarea in grădină se ridică o colosală fântână, care dominază partea de jos a bu­levardului. Cotrocenii. Un vast câmp, unde 35.000 de soldaţi vor defila înaintea Majestăţii Sale împăra­tului Francisc Iosif I. Armata aseeiată, aşteptă sosirea Suve­ranilor. Tribunele dispuse în faţa locului, unde Majestăţile lor vor primi defilarea, sunt deja pline de lume. Opt mari tribune pentru public sunt despărţite de­ o mare tribună-kiosk, destinată corpului diplomatic, miniştrilor, foştilor miniştri, deputaţilor şi senatorilor, magistraţilor etc. Lumea care n’a avut loc în tribune şi care a fost silită să vadă revista din tră­suri şi pe jos, se evaluează la 200.000. Timpul deşi noros, e forte agreabil. Ţinuta trupelor escelentă, animaţia la culme. La 8 ore 15 minute Majestatea Sa împăratul şi Regele Apostolic, Majestăţile Lor Regele şi Regina pornesc din Palatul regal, pentru a merge la Cotroceni. Trăsu­rile se arangiază astfel: In întâia trăsură ia loc Majestatea Sa împăratul și Majestatea Sa Regele; în a doua trăsură Majestatea Sa Regina cu doamnele de onoare ; în a treia trăsură con­­tele Goluchowski cu d-nul Sturdza; în a patra trăsură Feldzeug-măestru de Beck cu generalul Barozzi; în a cincea trăsură generalul conte Paar, generalul Bolfrass, locotenentul-colonel Pollack şi colonelul Lambrino. Entusiasmul n'are margini. Strigăte de „Să trăiască“, „Hurrah“, „Hoch“ şi ici colo câte un „Éljen“ înăduşit de strigătele Românilor însoţesc pe Suverani în tot dru­mul lor. împăratul e viu mişcat de atâta sim­patia. Salută mereu in drepta şi stânga, comunicându-şi impresiile Regelui, cu care se întreţine în continuu. Nu mai vorbesc de iubita nostră Re­gină, căreia i­ se fac ovaţiuni entusiaste. Urmeză trăsurile cu restul suitei. Un escadron de gendarmi, cu prefec­tul de poliţie deschise cotegiul şi îl în­chise, mergând numai pănă la poarta parcu­lui dela Cotroceni, de unde se îndrepta spre câmpul revistei. In curtea Palatului dela Cotroceni onorurile militare s’au dat de cătră o cum­pănii din regimentul Ilfov Nr. 21. Alteţele lor Regale Principele şi Prin­cipesa României primiră pe Majestatea Sa împăratul şi Regele şi pe Majestăţile Lor Regele şi Regina. La orele 9 şi 10 min. Majestatea Sa Regele călare pe un cal murg, şi A. S. R. Prinţul, însoţiţi de generalul Barozzi, şeful statului major general al armatei, sosesc în sunetul trompetelor pe câmpul revistei. Cu urale nesfirşite primesc trupele pe Su­veran. După ce Majestatea Sa inspecteză trupele, aşteptă sosirea Majestăţii Sale îm­păratului. La orele 9 şi 20 minute trompetele anunţă venirea împăratului Francisc Iosif. Majestatea Sa împăratul călare, e însoţit de Alteţa Sa Regală Principesa Maria că­lare, şi de Alteţa Sa Regală Ducele de Saxa-Coburg şi Gotha, de generalii Beck, Paar, Bolfrass, Vlădescu şi de ataşaţii mili­tari străini. Monarchul era urmat de Majes­tatea Sa Regina în trăsură deschisă cu d-nele de onoare. Doi adjutanţi regali mergeau înainte, or în urmă suita M. Sale împăratului şi ofiţerii din serviciul de onoare al Majestă­­ţei Sale. îndată ce M. Sa împăratul se apropia de câmpul revistei, M. Sa Regele ordona trupelor să dea onorurile militare. Musicile intonară imnul împărătesc şi Regele stră­bătând în galop câmpul de defilare, înain­­tază spre împărat și îi înmânezâ raportul trupelor în front. Trupele sunt aseetate în două linii de bătae — în întâia infanteria în colane de batalion — în a doua artileria desfășurată și cavaleria în colane de două escadroane. îndată după trecerea frontului unei brigade, acesta se forma pentru defilare. După trecerea frontului liniei a doua, Majestatea Sa împăratul lua locul drept în faţa mijlocului tribunelor. Trăsura Majestă­­ţei Sale Reginei se puse în dreapta împă­ratului, care primeşte defilarea comandată de M. Sa Regele Carol. Ordinea defilării v’am trimis’o deja în scrisoarea mea de erl. (S’a publicat — Red.) Defilarea a fost împunătore. Soola militară, vânătorii şi geniul au stors admi­­raţiunea tuturor, țho tuturor, fiindcă ca martor ocular a’am avut pănă astăcjl oca­­siunea a vede atâta însufleţire în publicul privitor. Străinii, şi erau mulţi la număr, tribuna jurnaliştilor, aplaudau mai fără în­trerupere scoţând strigăte de admiraţiune. Nici nu mă îndoesc, că raporturile lor vor fi pline de elogii la mica dar perfect dis­ciplinata armată română. Aşa s’a sfârşit acestă admirabilă re­vistă, care poate da măsura celor compe­tenţi, întru cât s’ar putea basa într’un cas pe forţele noastre. Revista a ţinut 2 ore; după revistă un dejun s’a servit la Palatul dela Cotro­ceni, or la ora 1 Majestăţile Lor împăra­tul, Regele şi Regina, Prinţul şi Princesa, Ducele de Saxa-Coburg şi Gotha, împreună cu contele Goluchowsky, ministrul de răs­­boiu, ministrul plenipotenţiar al României la Viena, generalul Arion, secretarul gene­ral al ministerului de răsboiu, şi comisiunea fortificaţiunilor, au plecat cătră Sinaia. In drum vor visita fortul Chitila. Marius. Bineventarea carelor bucurescene. „Timpul“ salută sosirea Monar­­chului austro-ungar în capitala ro­mână, scriind următoirele: Salutăm astăzil în capitala ţărei pe împăratul puternic, pe nobila odraslă a unui neam străvechii­ şi istoric, care vine să primescă ospitalitatea Regelui nostru şi a ţărei.... ....Considerăm caitele, pe cari ilustrul oaspe al Suveranilor noştri şi al ţării le va petrece pe teritorul României, ca un armis­tiţiu politic, ocupându-ne de dânsul numai din punctul de vedere general al ţărei. Nu se poate contesta însemnătatea, pe care acestă împărătescă visită o are pentru România. Ea este o afirmare şi mai­­formală a­­ posiţiunei dobândită de Statul român în concertul Statelor europene.

Next