Gazeta Transilvaniei, februarie 1899 (Anul 62, nr. 24-46)

1899-02-02 / nr. 24

Nr. 23.—1899, primesce guvern autonom. Apărarea ţării şi susţinerea ordine! se încredinţăză gendar­­meriei şi poliţiei, în care serviciul e obliga­tor. Legea recunoasce şi scutesce în mod egal toate confesiunile religiose. Limba ofi­cială e cea greceasca. Funcţiune publică poate să ocupe ori­care locuitor cretan, aco­modat şi cinstit. Puterea esecutivă o eser­­cită prinţul George cu conlucrarea comilie­­rilor responsabili. Se va compune o cameră de representanţi aleşi de cătră poporaţiune şi din representaţi numiţi de prinţul George, şi camera acesta se va întruni de două ori pe an. In primii doi ani prinţul George va fi autonsate de a introduce legi­le necesare pentru justiţie, administraţie finanţe şi armată şi d­e a lega contracte cu privire la lucrările publice. Prinţul George îşi exercită puterea pe basa unei constituţiuni scrise. SCHULE OTLEI. 1 (1P) Februarie. In onoarea noului episcop Vladimir de Repta. La iniţiativa zelosului comitet al societăţii Doamnelor române din Cernăuţi, elevele internatului român de fetiţe de­­acolo au arangiat ori săptămâna o frumosă serbare în onoarea P. S. Sale noului epis­cop al Rădăuţilor, Vladimir de Repta, din incidentul chierotonirei sale. In semn de recunoscinţă pentru căldurosul sprijin, ce Prea Sânţia Sa a dat Intot-deauna acestui institut, s’a procurat portretul noului epis­cop, care va ave să decoreze sala interna­tului alături cu portretele celor mai mari­­binefăcători ai săi. Desvălirea portretului s’a făcut în amintita cji, fiind de faţă nu­­măroşi domni şi dame din societatea alasă a Cernăuţilor, în frunte cu d-na presidentă a societăţii Doamnelor române, Elena de Popovici n. Logothetti, care in sala frumos decorată cu ghirlande, covore şi steaguri mici trei­ colore, întîmpina la sosire pe noul episcop cu pâne şi cu sare; corul elevelor cânta: „Mulţi ani trăăscă păstorul în cer­cul nostru“. Urma un dialog ocasional ros­tit de două eleve, în decursul căruia s’a tras perdeaua de pe păretele din fundul sa­dei, lăsând să se vadă portretul episcopului. Adânc emoţionat, episcopul mulţămi da­melor, promiţând şi pentru viitor sprijinul său; două ore petrecu în mijlocul fetiţelor, îndemnându-le la studiu şi muncă. In urmă s’a dat o masă bogată şi apoi joc. Petrecerea poporală a tinerilor me­seriaşi români din Şcheia, dată alaltăeri sera în sala de concerte, s’a bucurat de cea mai viuă participare. Am vădut şi mai multe dame şi domni din societatea nostră braşovână, cari n’au pregetat a încuragia cu presenţa lor pe tinerii meseriaşi. Des­pre decurs şi esecutarea programului se va relata mai pe larg în numărul viitor de Duminecă. Baroni cu perciuni. — Distincţiuni retuşate. Ministrul-preşedinte Runffy a îz­­butit să înmulţescă „floarea naţiunei“ încă cu doi baroni: unul se numesce Lanczy Leo, Jidan botezat, deputat dietal din câta mamelucilor guvernamentali şi director al „Băncei comerciale maghiare din Pesta“, iar al doilea este Kornfeld Zsigmond, Jidan­­nebotezat şi director al „Băncei generale ungare“. „Calificaţiunea“, pe basa cărora aceşti „patrioţi“ au fost ridicaţi la rangul de baroni, este — bogăţia! Se asigură, că Banffy a propus Majestăţii Sale în ciilele din urmă şi alte două persoane pentru a le împărtăşi cu înalte distincţiuni. Cancelaria de cabinet a Majestăţii Sale însă a primit asupra persoanelor propuse niste informa­­ţiuni forte tragice, aşa că monarchul nu le-a aflat vrednice de­ a le acorda distincţiunile propuse de Banffy. Se cjice, că palma acesta, dată ministrului-preşedinte unguresc şi gu­vernului său, constitue obiectul unor vii discuţiuni în cercurile politice din Viena şi Budapesta. Prea marea îngreunare a şcolari­lor. Ministrul ing. de culte şi instrucţiune publică a adresat directorilor supremi de mare o ordinaţiune, în care se ocupă de prea marea împovărare a elevilor din şcoa­­lele medii. Causa nu o află în aceea, că dacă materialul prescris de învăţământ ar fi prea mult, ci în modul cum se propune, căci — cum­­­ice ordinaţiunea — obiceiul, de-a da şcolarilor lecţiuni, pe cari să le înveţe acasă, nu se poate numi instrucţiune. Profesorul trebue să lucreze temele în classă alături şi împreună cu şcolarii, ast­fel ca temele, ce şcolarii au să le lucreze acasă, să se restrîngă cel mult la consolidarea celor autrite şi învăţate în şcolă, ei întru cât s’ar ivi trebuinţa, şi la deprinderea în scris. Ministrul se pronunţă cu deosebire în contra ocupaţiunilor în căile de Dumineca şi în sărbători. El ordonă profesorilor, ca prin o potrivită întrebuinţare­a timpului de lucru, să se silască a ajunge cel puţin la atât, ca Dumineca şi în sărbători şco­larii să fie scutiţi de-a lucra teme acasă. Un splendid bal în Brăila. La 23 ianuarie v. s-a dat în sala teatrului Rally din Brăila un bal splendid pentru sporirea fondului secţiunei Ligei culturale din lo­calitate. Acest bal a fost aranjat de activul şi energicul preşedinte al secţiu­­nei Ligei din Brăila, d­e avocat Constan­tin Gabrielescu, care se bucură în toate cer­curile societăţii brăilene de multe simpatii. Graţie ostenelei, ce şi-a dat-o d-sa, se speră, că în total va rămâne ca produs net suma de 10.000 lei. Sala Rally a fost splendid şi estetic decorată. Intre altele s’a admi­rat mult marca ţării ridicată în fundul să­lii şi de­ o înălţime de patru metri, deco­rată în draperii tricolore şi purtând in­­scripţiunea „Liga culturală“ cu litere în becuri de electricitate. Balul a fost cu tombolă. Printre damele, cari au dat lu­cruri de preţ tombolei, sunt d-nele: Jean Veron, V. C. Gabrielescu, G. Dimitrescu, Perlea Petcu, d-nele Samfirescu, Maria Lassu, Oltean, Chr. Economu, d rele P. Râmniceanu, Petcu, Pană etc. In decursul petrecerii graţiosele de spre Eufr. Economu şi Poppea, conduse de d-nii Partheni An­toni judecător, şi Gologan, au r­rîns pentru florile, ce le-au vândut prin sală, aproape 800 lei în aur şi în argint. Balul a ţinut pănă la B dimin, în mijlocul celei mai mari animaţii a celei mai alese societăţi române din Brăila. Moartea exploratorului Andrée. Din Krasnojarsk (Siberia), se telegrafeză următorele: O scrisoare sosită aci insciin­­ţază, că nişce Tunguzi au găsit în distric­tul Ienisei o colibă de pânză şi frânghii, semănând cu un balon, trei cadavre ome­nesc­ dintre cari unul cu capul sfărîmat, şi diferite instrumente. Se presupune, că este balonul expediţiei Andrée. Oare să se adeverească acesta scrie despre un ast­fel de sfirşit fioros ? La universitatea din Cernăuţi au fost înscrişi în semestrul intuiu al anului şcolar curent: teologi 47 ordinari şi 1 es­­tra-ordinar, jurişti 255 ord. şi 32 estra­­ordinari, la filosofie 22 ordinari şi 12 es­­tra-ordinari (între cari şi 3 dame), la far­­macie 5. Cu totul 377. Dintre aceştia 288 sunt bucovineni, 19 din Galiţia, 6 din Transilvania şi Ungaria, 3 din România, restul din diferite părţi ale Austriei. După naţionalitate, 204 sunt Germani, 95 Români, 30 Ruteni, 36 Poloni, 1 Maghiar, 3 Cehi, 7 Sârbi, 1 Armean. Trupa română de operă în Chişi­­neu. Din Chişineu (Basarabia) se scrie: Representaţiile trupei române de opere au mult succes. Publicul visiteaza în mare nu­măr toate representaţiile pe cari le gustă mult şi le aplaudă frenetic. Duminecă a fost debutul d-nei Adelina Caiser în opera naţională Cimpoerul. D-na Caiser în duet cu d. Vasiliu au fost mult aplaudaţi. Duetul bisat. D. Vasiliu, în doina cântată din munţi, a fost obiectul unei manifestaţiuni calduroase din partea numărosului public. De asemenea a plăcut forte mult şi a fost bisat dansul naţional în 12 figuri. De la Chişineu trupa română de opere naţionale va pleca, precum seim, la Odesa. Contractele privitoare la averi ne­­mişcatore. Ministrul unguresc de justiție Erdély a presentat camerei un proiect de lege, în care se dispune, ca de aici înainte ori­ce contract privitor la vânt­are, ori cum­­părare de averi nemișcătore, să se potă în­cheia numai înaintea notarului public. Re­forma aceasta ar ave scopul, să ocrotescă poporul nepriceput contra deselor înşelă­torii, ce se comit pe basă de acte false, căci — o recunosc şi Ungurii — nicăiri în Europa nu se face atâta abus ca acte false, ca în Ungaria, unde ţăranii sunt des­poiaţi în massa de moşii din partea şarla­tanilor jidani. Reforma propusă însă va ave şi un mare inconvenient, căci pentru încheiarea unui contract, pe care adl îl pot face la notarul din comună, vor trebui să alerge pe la notarul public, care locuesce adese­ori în depărtare mare şi căruia de multe­ ori va trebui să i­ se şi plătescă mai bine. Cursuri de economie pentru preo­ţii ruteni. Ministrul de agricultură Dará­nyi a dispus a­ se deschide un curs de patru săptămâni pentru preoţii ruteni recoman­daţi de episcopul din Ungvar, în care li­ se vor da instrucţiuni în diferiţii romi ai a­­griculturei, viticulturei, pomiculturei, api­cul­turei şi lăptăriei. Se vor face şi anumite escursiuni pentru câştigarea cunoştinţelor practice. Preoţii vor fi chiămaţi apoi a-şi purta economia în mod sistematic, aşa ca să fie de model poporului şi să caute a da şi acestuia poveţele necesare în privinţa purtărei unei economii raţionale. Cursul s a deschis deja. El e condus de 5 profe­sori şi e cercetat de 21 preoţi, în parte chiar cărunţi. — Acesta încă e unul din favorurile speciale acordate renegaţilor. Ad­i e lumea lor. GAZETA TRANSILVANIEI. Şedinţă festivă în Blaşiu­. Blaşiu, 12 Febr. n. Piua de „Trei­ Ierarchi“, patroni ai gimnasiului român din Blasiv, a fost ser­bată de societatea de lectură a tinerimei gimnasiale prin o şedinţă festivă. In criua amintită, îndată după finirea sa liturgii, la care a pontificat directorul gimnasiului asistat de membrii corpului profesoral, pu­blicul, în frunte cu Escelenţa Sa Metropo­­litul Mihályi, a mers direct în sala de gim­nastică dela gimnasiu, unde s’a ţinut şe­dinţa. Şedinţa a fost forte cercetată, căci pe lângă publicul din Blaşii­ a mai luat parte şi public dinafară, venit la Blaşiil pentru balul din 11­­. c. Programul şedinţei a fost compus din o disertaţie, declamări, orchestră şi cor vo­cal. In genere, succesul şedinţei a fost forte frumos. Disertantele: Ioan Vancea stud. cl. VIII şi preş. societ. a distras publicul prin o frumosă şi bine lucrată disertaţie despre „Metropolitul Vanceau, al căruia nepot e dânsul. Publicul l’a aplaudat. Declamări au fost în­­ limbi, și anume : în limba latină: „Ad Apollnem“, declamată de Anton Bogdan stud. cl. VIII, care, ab­­stragând dela împrejurarea, că a fost prea iute declamată, a succes deplin ; în limba grecă s’a declamat din Iliada VI: „Hector şi Andromache“ prin Leonida Domide, stud. cl. VIII. Desteritatea şi accentuarea potri­vită a plăcut mult, dovedind tot­odată, că tînârul Domide a pătruns în spiritul poe­­siei; publicul l’a aplaudat des. In limba maghiară a declamat destul de bine Ilie Chindriş stud. cl. VII poesia: „ Cori­olan“ de Tarkanyi Bela; în limba germană a fost declamată cu mult spirit poe­da: „Sängers Fluch"­ de Uhland. Declamatorul Ioan Van­cea stud. cl. VII a dovedit, că posede bine limba germană şi că e bun declamator. Ultima declamaţiune a fost în limba română. A declamat binişor poesia de Gr. M. Alexan­­drescu „Rugăciunea“ tînârul G. Simu stud. cl. VIII. Orchestra a debutat în piesele: Mar­şul din inSomm­ernachts-trauma de Mendel­sohn, „Sinniamis“ cuvertură de Rossini şi „Marşul final“. Corul vocal a cântat poe­­siile: „un pământ“ de Scrob şi „intorcerea acasta, musică de I. Mureşianu. Atât or­chestra, cât şi corul a corăspuns deplin chemării, or publicul a răspuns prin dese Pagina 3, aclamări. Cu deosebire a plăcut cuvertura „ Sem­i amis“, în care orchestra a arătat for­ţele, de cari dispune, precum şi modul de a instrua al d-lui prof. Mureşianu. Intru adevăr, pe an ce merge orchestra devine tot mai instruită, tot mai sigură în eşe­­co­tare. După terminarea programului, Esce­lenţa Sa a ţinut o vorbire lungă, spunând Unele din viaţa Metropolitului Vancea, şi apoi în urmă a adresat tinerimei cuvinte părintesul, îndemnându-o la muncă şi si­linţă, având de model pe cei 1a Trei-lerarchiu. Intre tonurile orchestrei, care cânta „Mar­şul final“, şi între strigările de „să tră­­escă“, Excelenţa Sa părăsi sala urmat de întreg publicul. O mică observare am să fac: la atari ocasiune să se pună mai mare pond pe or­dinea din sală, ca să nu fie în continuu o mişcare, oi în frunte să aibă loc publicul invitat, şi numai după aceea studenţii. — nn acad. — NECROLOG. Nicolau Nestor, notar emerit şi proprietar în Bucerdea vinosă, în urma unui atac de apoplexie a răposat în 9 Febr. n. c. în anul al 77-lea al vieţei şi al 7-lea al văduviei. Pe răposatul îl je­lesc întristaţii fii şi fiice : Maria măritată Mo­­drea, Ciriac, Carolina măr. Ulbrich, Lucreţia măr. Pop, precum şi un număr mare de rudenii. — Fie-i ţărâna uşoră! — Ana Bozintan măr. Christian, soţia d-lui loan Christian paroch în Poceia şi protopop al Letei-marî, după lungi sufe­rinţe a răposat în 9 Febr. n. în anul 68 al vieţii şi 51 al căsătoriei. O jelesce întris­tatul soţ, cudiî, fiicele şi numeroase rudenii i i I V JE K S E. Judecăţi divine la Alalaiezi. In Borneo de Sud se fac între Malaiezi jude­căţi forte curioase, când se întâmplă să lip­­sescă martorii în vre-un proces. La furturi aşa numitul „boadji“ hotăresce, care din doi este vinovatul. „Boadji“ stă într’aceea, că după o mulţime de ceremonii, amândoi delicvenţii primesc câte-o bucată de streang, pe care o aruncă de­ odată în apă. A că­rui bucată de streang s’a cufundat, acela e declarat de vinovat. Tot felul de judecăți divine se țin numai atunci, când soarele este mai sus pe bolta cereasca. In vechime, mai ales la frângerea căsătoriei, se obicinuia proba cu apă. Acesta nu se face între cei doi păcătoşi, ci între representanţii lor. Ei se aruncau în apă, apoi îşi cufundau capul în apă, şi cel care şi-l scotea mai întâi­ pen­tru a lua aer, era declarat vinovat. Lupta cu cocoşi încă era în modă. La proba cu foc, acusatul îşi băga mâna în apă fierbinte, ori şi-o apăsa pe-o platcă de fier fierbinte. Deci rămânea nevătămat, era privit, ca ea fără de vină. Cea mai mare nedreptate era proba prin fugă; celui ce ajungea mai întâiu la ţintă, i­ se da dreptate. Din lumea escentricităţilor. O croni­că parisiană vestesce, că în anul trecut s’au pregătit în Paris toalete şi costume în preţ de un miliard, de croitorii şi modiştii parisi­­eni pentru damele din Paris, Londra, Viena Petersburg şi New York. Calculul l-a făcut şeful firmei Worth şi noi putem să-i credem. Sunt dame bogate, cari plătesc pentru o singură toaletă 30—40,000 de franci şi pe care o îmbracă numai odată. Aşa de esem­­plu, în palatul pomp­os al­­ziarului american „TForid“, s’a dat o serată la care doamna casei a apărut într’o toaletă, care a costat nu mai puţin decât 70,000 de fr. (35,000fr.). Actriţele renumite dela teatre înec speseaza sume mari cu toaletele, însă pe toate le întrec Rusoaicele din societatea înaltă şi miliona­rele americane, care jertfesc la an sute de mii pe altarul croitorilor de dame — pe când mii şi sute de mii nenorociți se luptă cu cea mai crâncenă miseriă, perind de feme şi frig. Proprietar: Dr. Aurel Mureșianu. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.

Next