Gazeta Transilvaniei, aprilie 1899 (Anul 62, nr. 72-94)

1899-04-01 / nr. 72

Nr. 72.—1899. nte ale timpului. De­ altmintrelea fie­care getător, deşi superior şi antemergător ntimporanilor soi în unei«*' privinţe, este tuşi un copil al timpului seu şi nu poate separat de mediul social în care trăesce se mişcă. Inevitabil este el atins de ra­ţiunile timpului seu, cu deosebire de pre­­nţiile practice, a căror presiune o simt intemporanii sei.1) Sistemul libertăţii naturale, născut din şbuinţele şi direcţia gândirilor secolului al l-lea, a avut pe terenul practic mari suc­ise în unele privinţe. Acestui sistem se tioresce în mare parte producţiunea mare­i maşini, căi ferate, navigaţiunea cu vapor­­e. Aceste lucruri însă au schimbat cu de­­ivîrşire relaţiunile economice şi sociale, rămădind în o parte bogăţii mari, în alta­nsă mare sărăcia, de unde s’a născut un itagonism de clasă şi o miseriă socială nu n’a fost mai ’nainte. Starea acesta a crurilor reclamă reforme şi îmbunătăţiri î teren social, er­ed­inţa sociologică şi nu ouai economică, în starea în care se află , present, puţină lumină, puţină povaţă tie să dea, căci nu e încă în chiar cu na­iva fenomenelor sociale. Pe teren sociologic s’a lucrat mult­ . Compte, H. Spencer, Schäffle, Lipert și ții au adunat mult material și au de­­onstrat, că fenomenele sociale se regulezâ d in legi stabile independent de liberul •bitriu individual. Dar legile descoperite ină acum în aceasta materi­e nu au des­­ilă valoare sciențifică, fiind-că nu stau în gătură unele cu altele, şi o lege funda­­entală a vieţei omenesci, la care să pată reduse, nu s’a descoperit.2) In lipsa unei ast­fel de legi se reduce atul la generalităţi, cari trec peste vieţa sosebită omenescă, cari se potrivesc la el şi ce, dar forte puţin esplică, precum vnt: legea undulaţiunei, a selecţiunei na­­ivale, lupta pentru esistenţă, legea con­­straţiunei revoluţiunei­ şi difusiunei (Spen­­­r) etc. „Ne lipsesce, fiice­i cu drept cu­sut B. Kidd, cunoscinţa principiilor fun­­amentale, pe cari se baseza evoluţiunea loială, ce se petrece înaintea ochilor noş­­■i. Se pare că partea cea mai mare din lunca secolului nostru pe teren sociologic fost pănă acuma esclusiv destructivă. leslie St.­dise de curând, trebue să se vadă, că o sociologie în înţeles scienţific n există, ci în loc de-o sciinţă există nu­­mai o grămadă de observaţiunî vage, em­­irice, cari sunt prea incoherent pentru e­ a servi la conclusiuni stricte logice“.3) Deca e aşa, deci sociologiei îi lipsesc­rincipiile fundamentale şi sciinţa econo­­miei naţionale nu are încă o basă sigură p­roblema cea mai principală, mai urgentă, 31-o dată şi mai grea a acestor sciinţe este,­a să caute acele principii şi să stabilescă aşa cea adevărată, idea sigură fundamen­­tlă a vieţei economice sociale, decă este orba să potă chiarifica pe deplin natura momenelor acestei vieţi. Viaţa economică socială este, după­­um am spus mai sus, numai o lăture a feţei omenesc!, în acesta îşi are basa şi atraga sa fiinţă. (Va turna), manual didactic elaborat în usul preparan­diilor (şcolelor normale), şcolelor comerci­ale şi medii şi al tuturor privaţilor, de Teodor Gonţea, profesor preparandial Edi­­ţiunea II Tom I şi II, legate împreună. Opul conţine peste 400 pag. format mare 8° şi costă 2 fl.­­plus 20 cr. porto . Opul e împărţit în 15 secţiuni, tratând tote ope­raţiunile privitoare la matematică, la arit­metica politică etc. aşa că poate servi ca un bun îndreptar nu numai pentru şcole, ci şi pentru privaţi. * „Revista Ilustrată“, foia anciclope­dică literară lunară. Editor şi redactor răsp.: Ioan Bucin, preot gr. cat. în Şoim­uş p. v. Şieal mare (Nagy Sajó), la a căruia adresă este a se trimite tot ce priveşte re­dacţia şi administraţia — Broşura 4, pen­tru Aprilie, conţine : Episcopul Mihail Pa­vel (portret şi biografie); Solia necunos­cutului, novelă de Amicul necunoscut; Tran­dafiriu­, poesia de Sabin; Soli daci cer gra­­ţie dela Traian (ilustraţii­ne); Din propria ei putere, novelă de George Simu ; Templul din Demsus (cu ilustraţiune) de V.; Cea mai cuminte (poesie) de P. D. Bocea; Cas­telul din Carpaţi (repensiune) de R.; De când, Ori­cât (versuri) de Antoniu Popp; Cum să fotografăm (cu mai multe clişeuri); De când elice mâţa tat­ă­l nostru, legendă pop de la Şard, de Enea P. Bota; Din Al­bumul nostru (portretul şi biografia foto­grafului român Al. Roşu); Din suta lumi­nilor; Ţăranii noştri; Cronică; Diverse; Gîcituri etc. In text se mai află şi alte ilustraţiuni. —Abonamentul anual: pentru Austro-Ungaria 6 fl., pentru România 17 lei. f Mulţămită publicăm­ ­Braşov, 30 Martie v. 1899. Adunarea generală din ăst-an a iniţi­atului „Albina“ din Sibiiu a votat fl. 100 entru fondul şcolarilor bolnavi şi săraci ela şcofele medii şi superioare gr. or. ro­mâne din Braşov, care sumă s’a şi ridicat ela filiala „Albinei“ din Braşov. Direcţiunea şcolelor îşi exprimă cele mai vii mulţămite adunării generale a in­­titutului „Albina“ pentru darul mărinimos. Direcţiunea şcolelor medii române gr ov. Literal iară. In Tipografia diecesană din Arad a apărut: Aritmetica generală şi specială. *) John. K. Ingram o. c. 1890 p. 3. 2) A. Compte o. c. 421. 3) Vedi Benjamin Kidd. Sociale Evolution, raducere germană de C. Pfleiderer 1895. GAZETA TRANSILVANIEI. ULTIME scmi. mmasmmsBsmsmBBSBS. Martea Hasi !.aRCUi­ Catargiu. BirCurescT, 11 Aprilie. Ilustrul bărbat de stat al României, șeful partidului conservator, Lascar Ca­­targiu, a murit subit în urma unui atac de apoplexie aeji la 3 ore d. a. Lascar Catargiu s-a născut la 1823 în Moldova. El a întrat încă forte tînăr în serviciul administrativ şi sub Vodă Sturdza ajunse prefect la Iaşi şi Galaţi. La 1857 a fost membru al divanului ad hoc din Iaşi. După detronarea lui Cuza Vodă, în Fe­bruarie 1866, Lascar Catargiu deveni membru al locotenenței domnesci, er după urcarea pe tron a principelui Carol, în 10 Maiu 1866, forma cel dintâi­­ guvern sub noul principe. Mai târziu se retrase din postul de ministru președinte, er la 1871 ajunse­­rășî a presida un guvern conser­vator, după­ ce i-a fost succes a îndupleca pe principele Carol să renunțe la abdica­rea sa, la care era hotărît în urma tulbu­­rărilor din 11 Martie 1871. După retragerea cabinetului conser­vator în Aprilie 1876, Lascar Catargiu cu colegii săi au fost daţi în judecată de că­­tră camera liberală, dar în Ianuarie 1878 s’a retras acusațiunea. Cadend guvernul Brătianu în 1888, Lascar Catargiu a fost ales president al Ca­merei, er la 29 Martie fu numit din nou ministru preşedinte, s’a retras însă arăși după 7 luni, pentru­ ca în Noemvre 1891 să reia conducerea cabinetului conserva­to­r-ju­nimist, care s’a susţinut pănă la 3 Octom­vre 1895, când a fost chiămat la putere şeful partidului liberal D. Sturdza. Din tomna anului 1895 a continuat activitatea sa politică ca men­bru al Senatului şi ca şef al partidului conservator. Lascar Catargiu s’a bucurat de mare stimă la amici şi la adversari, cu caracter in­tegru şi ca unul din cei mai iluştri şi me­ritaţi patrioţi ai României. Bucurescu, 11 Aprilie, îndată după retragerea ministeriului, miniş­trii demisionari­, împreună cu mai multe persoane marcante din parti­dul guvernamental amic d-lui Sturdza, s’au întrunit la d-1 Stoicescu pentru a redacta şi a subsemna un mani­fest, pe care vor se-l adreseze ierii. Bucurescu, ll Aprilie. Erî după amiaeri a fost primit în audienţă de M. S. Regele d-1 Eugeniu States­u. Audienţa a durat peste o oră. Se cjice, că d-l Statescu ar fi declarat Regelui, ca situaţiunea politică de ar f! este a­ se atribui rechi­mării la putere a d-lui D. Sturdza şi că den­sul (Statescu) tot­deauna a fost de pă­rere, că partidul liberal trebue se se retragă dela putere. O concentra­ţi­une liberală e de present imposi­bilă şi un cabinet liberal presidat de alt bărbat politic, decât ele domnul Sturdza, n’ar avea nici o şa­nsă de succes. Asemenea nici o concentra­­ţiune liberală n’ar putea schimba si­tuaţiunea de ţaţă. D-l Eugeniu Sta­tescu se fi repeţit în fine, că densul crede, că partidul liberal trebue se se retragă dela putere, ca se se re­­constitue în oposițiune. Bucurescu, 1­2 Aprilie. După alte serii d-1 Eugeniu Statescu ar fi de­clarat Regelui, că este în stare se formeze un guvern de concentrație liberală, dar cere se i­ se dea mână liberă pentru acesta. Buciuresci, 12 Aprilie. Partida conservatoare imediat după moartea lui L. Catargiu a proclamat ca șef de partid pe președintele Senatului G. Gr. Cantacuzino. E vorba, că d-l Gr. Cantacu­zino, care a fost ch­rămat la palat, va fi însărcinat chiar cu compunerea noului cabinet, la cas când n’ar reuși concentrarea liberală. Demisiunea cabinetului Sturdza. Bucurescî, 11 Aprilie n. Astăfiî după amiaeji ministrul-președinte Di­­mitrie A. Sturdza a remis în manile M. S. Regelui demisiunea întregului ca­binet. Acesta demisiune a fost primită de cătră M. S. Regele. »MV Ii a* S Mi. Imp­­rteasa Germaniei în casa unui maestru. Pilele acestea împărătesă Germaniei a cercetat pe nevasta unui mă­estru merar, care a născut, de-odată trei băeți gemeni. Visita aceasta a produs mare sensațiă în Berlin și foile de acolo aduc multe amănunte asupra ei. Nevasta lăuză este soţia mesajului Stumkowska. In de­curs de 12 ani, de când sunt căsătoriţi, ei au avut 7 fetiţe, dintre cari trei au mu­rit. Provedinţa divină i-a despăgubit însă pentru aceasta perdere, dându-le de­odată trei băeţi gemeni. Vestea despre acest ex­­tra­ordinar dar al Provedinţei a străbă­tut repede în Berlin. Pe când părinţii, în­­grijaţi, se sfătuiau împreună, cum şi în ce să înfăşeze copiii, era că întră la ei un servitor cu nasturi de aur, aducând cu sine un pachet mare. El desfăcu înaintea părin­ţilor pachetul, din care scoase mulţime de scutece, cami de cari mai frumoase pentru copii. El spuse părinților, că frumuarate da­ruri le-a trimis contele Keller, camerarul îm­părătesei. Copiii au fost numai­decât­ înfă­șați în finele şi prețiosele scutece. — A doua cu­ el? Ei bătu cine­va la uşa mesajului, a căruia locuință se află în stagiul al cin­­celea. Două dame elegante, însoţite de un bărbat, intrară în modesta locuinţă a me­sajului, or după ei un servitor, aducând cu sine o cutie plină cu prăjituri şi dulceţuri. Una dintre dame era împărătesa, care însă înaintea celor din casă era necunoscută. Ea privi gemenii şi apoi puse mamei lor mai multe întrebări asupra împrejurărilor ei familiare La întrebarea, dacă soţul ei are de lucru şi dacă nu are vre­o do­rinţă deosebită, femeia lăuză răspunse: Lucru ar fi destul, dar trebue totuşi să trăescă cu multă abnegaţiune, căci sunt mulţi copii la casă. La întrebarea de a doua ea zise, că i-ar place, decă ar avea un pat potrivit pentru copii. — II vei ave acasa, îi fu­se eleganta damă, întinfiându-i tot­odată un frumos dar în bani. Femeia de bu­­curie nu mai voia cum să mulțămască. Când era să se despărțască, a doua dintre damele străine se apropia de femeia săracă și-i dise : Soi cu cine ai vorbit? — Dumnefieule, dar nu va fi fost împerătasa ? Damele zim­­b­ră şi eși­ră. Fu împărătesa, contele Keller şi soţia acestuia. Pielea Negrilor. Intr’un timp mulți susţ neau, că pielea negra e forte nefavora­bilă pentru Negrii, cari locuesc in ţările tropice atât de căldurose. Acesta o conchi­­deau din împrejurarea, că coloarea negră peste tot atrage mai mult asupra sa rafiei© soarelui, decât coloarea albă. Din causa asta vara sunt foarte nepractice şi incomode hai­nele negre; tot din acest motiv s’a intro­dus în modă şi purtarea ghetelor galben© Acum însă fisiologul parhian Guillaume susţine, că pielea neagra este un adevărat dar hmm­eficesc pentru Negrii. Este ade­vărat că ea concentreaza în mare măsură asupra sa rafiele solare, dar tocmai aceasta face, ca epiderma să se îngroşe, să se facă nesensibilă şi să devină adevărată manta de apărare, făcând acelaşi serviciu corpului, pe care-l face părul şi barba. La asta se mai adauge, că Negrii exaleză din cor­pul lor f­orte multă materia unsuri­tă, cr unsarea are însuşirea de-a da forte repede afară căldura. De aci provine, că purcelul de mare, uns cu unsore şi aşedat la rafiei© soarelui, se prăpădesc© curând, căci îngheţă în adevăratul înţeles al cuvântului. De aci vine şi faptul, că Negrii suportă relativ uşor căldura cea ar fi stare. Cu cât căldura este mai mare, cu atât Negrii asudă mai tare, dând din corp mai multă materie unsurosă şi astfel se stabilesce un echili­bru permanent între cele doue inrîurioţ© contrare. Originea cuvântului „chibiţ“. Cu­vântul „chibiţ“ jocă un rol însemnat în­­ mba părtaşilor, deşi puţini dintre ei vor fi, cari să spi?, de unde derivă acest cu­vânt. A chibiţa însemna a fura timpul de goba, privind cu pasiune la cei ce jocă cărţi, er persona, care „chibiţeză“ se nu­­mesce „chibiţ“. Cuvântul a fost folosit mai întâi­ de marele romanţier german Hack­­länder, dar el nu l’a folosit în sensul, în care se folosesce afil din partea părtaşilor. In 1849, pe timpul expediţiunei în Italia, el figura ca raportor al filarului „Allge­meine Zeitung“. Odată a avut un conflict cu un sub- oficer şi caşul l’a comunicat­­ha­rului, numind pe sub-oficeri „chibiţ“. Ofi­­cerii n’au găsit într’asta nimic ofensator­ Numirea a luat’o dela următorea împre­jurarea: Un suboficer avea un câne cu nu­mele „Chibiţ“. Numele cânelui a trecut şi asupra stăpânului său, pe care toţi îl nu­meau „Chibiţ“. Roman­cierul a generalizat apoi aceasta numire, dându-o tuturor sub­­oficerilor. Oficerii reîntorşi din răsboi ei au adus cu ei acesta numire, dându-o celor ce pândesc in jurul cărtaşilor. Aşa­dară „chibiţii“ îşi au numirea acesta de la un căţel. Onoare lor! „Cina milionară“. Cea mai popu­lară personă în New-York este astăfii d-ra Elena Gould, fiica unui milionar, pe care poliţia din New-York a distins-o fiilele acestea cu medalia de aur, deoarece cu oca­­siunea arderei oţelului Windsor, ea a luat parte la lucrările de apărare ale pompieri­lor şi cu espunerea vieţei a mântuit din flă­cări mai mulţi omeni. Pentru bunătatea ei, poporul o numesce „Runa milionară“. E o fecioră de 30 de ani, care cu adevărată pasiune esercită virtutea binefacerei. îna­inte de isbucnirea răsboiului în Cuba, ea a întemeiat în palatul său un spital şi pe ostaşii răniţi îi îngrija ea însa­şi cu multă conscienţiositate. Nu de mult a înfiinţat în New-York o şcolă pentru ingineri, în care scop a întemeiat în secret o fundaţi­­une de o jumătate de milion dolari. Numai târfita s’a adeverit, că întemeietorea este d-ra Elena Gould. Pentru sine însa­şi forte puţin spesază. Inbrâcămintea ei este forte simplă, portă o pălărie chiar şi câte 2 ani. Cea mai mare fericire şi-o găsesce în mo­mentele, când poate să aranjeze câte-o ser­bare de bucurie pentru copii săraci. Pagina 8.

Next