Gazeta Transilvaniei, aprilie 1899 (Anul 62, nr. 72-94)
1899-04-01 / nr. 72
Nr. 72.—1899. nte ale timpului. De altmintrelea fiecare getător, deşi superior şi antemergător ntimporanilor soi în unei«*' privinţe, este tuşi un copil al timpului seu şi nu poate separat de mediul social în care trăesce se mişcă. Inevitabil este el atins de raţiunile timpului seu, cu deosebire de prenţiile practice, a căror presiune o simt intemporanii sei.1) Sistemul libertăţii naturale, născut din şbuinţele şi direcţia gândirilor secolului al l-lea, a avut pe terenul practic mari sucise în unele privinţe. Acestui sistem se tioresce în mare parte producţiunea marei maşini, căi ferate, navigaţiunea cu vapore. Aceste lucruri însă au schimbat cu deivîrşire relaţiunile economice şi sociale, rămădind în o parte bogăţii mari, în altansă mare sărăcia, de unde s’a născut un itagonism de clasă şi o miseriă socială nu n’a fost mai ’nainte. Starea acesta a crurilor reclamă reforme şi îmbunătăţiri î teren social, eredinţa sociologică şi nu ouai economică, în starea în care se află , present, puţină lumină, puţină povaţă tie să dea, căci nu e încă în chiar cu naiva fenomenelor sociale. Pe teren sociologic s’a lucrat mult . Compte, H. Spencer, Schäffle, Lipert și ții au adunat mult material și au deonstrat, că fenomenele sociale se regulezâ d in legi stabile independent de liberul •bitriu individual. Dar legile descoperite ină acum în aceasta materie nu au desilă valoare sciențifică, fiind-că nu stau în gătură unele cu altele, şi o lege fundaentală a vieţei omenesci, la care să pată reduse, nu s’a descoperit.2) In lipsa unei astfel de legi se reduce atul la generalităţi, cari trec peste vieţa sosebită omenescă, cari se potrivesc la el şi ce, dar forte puţin esplică, precum vnt: legea undulaţiunei, a selecţiunei naivale, lupta pentru esistenţă, legea constraţiunei revoluţiunei şi difusiunei (Spenr) etc. „Ne lipsesce, fiicei cu drept cusut B. Kidd, cunoscinţa principiilor funamentale, pe cari se baseza evoluţiunea loială, ce se petrece înaintea ochilor noş■i. Se pare că partea cea mai mare din lunca secolului nostru pe teren sociologic fost pănă acuma esclusiv destructivă. leslie St.dise de curând, trebue să se vadă, că o sociologie în înţeles scienţific n există, ci în loc de-o sciinţă există numai o grămadă de observaţiunî vage, emirice, cari sunt prea incoherent pentru e a servi la conclusiuni stricte logice“.3) Deca e aşa, deci sociologiei îi lipsescrincipiile fundamentale şi sciinţa economiei naţionale nu are încă o basă sigură problema cea mai principală, mai urgentă, 31-o dată şi mai grea a acestor sciinţe este,a să caute acele principii şi să stabilescă aşa cea adevărată, idea sigură fundamentlă a vieţei economice sociale, decă este orba să potă chiarifica pe deplin natura momenelor acestei vieţi. Viaţa economică socială este, dupăum am spus mai sus, numai o lăture a feţei omenesc!, în acesta îşi are basa şi atraga sa fiinţă. (Va turna), manual didactic elaborat în usul preparandiilor (şcolelor normale), şcolelor comerciale şi medii şi al tuturor privaţilor, de Teodor Gonţea, profesor preparandial Ediţiunea II Tom I şi II, legate împreună. Opul conţine peste 400 pag. format mare 8° şi costă 2 fl.plus 20 cr. porto . Opul e împărţit în 15 secţiuni, tratând tote operaţiunile privitoare la matematică, la aritmetica politică etc. aşa că poate servi ca un bun îndreptar nu numai pentru şcole, ci şi pentru privaţi. * „Revista Ilustrată“, foia anciclopedică literară lunară. Editor şi redactor răsp.: Ioan Bucin, preot gr. cat. în Şoimuş p. v. Şieal mare (Nagy Sajó), la a căruia adresă este a se trimite tot ce priveşte redacţia şi administraţia — Broşura 4, pentru Aprilie, conţine : Episcopul Mihail Pavel (portret şi biografie); Solia necunoscutului, novelă de Amicul necunoscut; Trandafiriu, poesia de Sabin; Soli daci cer graţie dela Traian (ilustraţiine); Din propria ei putere, novelă de George Simu ; Templul din Demsus (cu ilustraţiune) de V.; Cea mai cuminte (poesie) de P. D. Bocea; Castelul din Carpaţi (repensiune) de R.; De când, Oricât (versuri) de Antoniu Popp; Cum să fotografăm (cu mai multe clişeuri); De când elice mâţa tatăl nostru, legendă pop de la Şard, de Enea P. Bota; Din Albumul nostru (portretul şi biografia fotografului român Al. Roşu); Din suta luminilor; Ţăranii noştri; Cronică; Diverse; Gîcituri etc. In text se mai află şi alte ilustraţiuni. —Abonamentul anual: pentru Austro-Ungaria 6 fl., pentru România 17 lei. f Mulţămită publicăm Braşov, 30 Martie v. 1899. Adunarea generală din ăst-an a iniţiatului „Albina“ din Sibiiu a votat fl. 100 entru fondul şcolarilor bolnavi şi săraci ela şcofele medii şi superioare gr. or. române din Braşov, care sumă s’a şi ridicat ela filiala „Albinei“ din Braşov. Direcţiunea şcolelor îşi exprimă cele mai vii mulţămite adunării generale a intitutului „Albina“ pentru darul mărinimos. Direcţiunea şcolelor medii române gr ov. Literal iară. In Tipografia diecesană din Arad a apărut: Aritmetica generală şi specială. *) John. K. Ingram o. c. 1890 p. 3. 2) A. Compte o. c. 421. 3) Vedi Benjamin Kidd. Sociale Evolution, raducere germană de C. Pfleiderer 1895. GAZETA TRANSILVANIEI. ULTIME scmi. mmasmmsBsmsmBBSBS. Martea Hasi !.aRCUi Catargiu. BirCurescT, 11 Aprilie. Ilustrul bărbat de stat al României, șeful partidului conservator, Lascar Catargiu, a murit subit în urma unui atac de apoplexie aeji la 3 ore d. a. Lascar Catargiu s-a născut la 1823 în Moldova. El a întrat încă forte tînăr în serviciul administrativ şi sub Vodă Sturdza ajunse prefect la Iaşi şi Galaţi. La 1857 a fost membru al divanului ad hoc din Iaşi. După detronarea lui Cuza Vodă, în Februarie 1866, Lascar Catargiu deveni membru al locotenenței domnesci, er după urcarea pe tron a principelui Carol, în 10 Maiu 1866, forma cel dintâi guvern sub noul principe. Mai târziu se retrase din postul de ministru președinte, er la 1871 ajunserășî a presida un guvern conservator, după ce i-a fost succes a îndupleca pe principele Carol să renunțe la abdicarea sa, la care era hotărît în urma tulburărilor din 11 Martie 1871. După retragerea cabinetului conservator în Aprilie 1876, Lascar Catargiu cu colegii săi au fost daţi în judecată de cătră camera liberală, dar în Ianuarie 1878 s’a retras acusațiunea. Cadend guvernul Brătianu în 1888, Lascar Catargiu a fost ales president al Camerei, er la 29 Martie fu numit din nou ministru preşedinte, s’a retras însă arăși după 7 luni, pentru ca în Noemvre 1891 să reia conducerea cabinetului conservator-junimist, care s’a susţinut pănă la 3 Octomvre 1895, când a fost chiămat la putere şeful partidului liberal D. Sturdza. Din tomna anului 1895 a continuat activitatea sa politică ca menbru al Senatului şi ca şef al partidului conservator. Lascar Catargiu s’a bucurat de mare stimă la amici şi la adversari, cu caracter integru şi ca unul din cei mai iluştri şi meritaţi patrioţi ai României. Bucurescu, 11 Aprilie, îndată după retragerea ministeriului, miniştrii demisionari, împreună cu mai multe persoane marcante din partidul guvernamental amic d-lui Sturdza, s’au întrunit la d-1 Stoicescu pentru a redacta şi a subsemna un manifest, pe care vor se-l adreseze ierii. Bucurescu, ll Aprilie. Erî după amiaeri a fost primit în audienţă de M. S. Regele d-1 Eugeniu Statesu. Audienţa a durat peste o oră. Se cjice, că d-l Statescu ar fi declarat Regelui, ca situaţiunea politică de ar f! este a se atribui rechimării la putere a d-lui D. Sturdza şi că densul (Statescu) totdeauna a fost de părere, că partidul liberal trebue se se retragă dela putere. O concentraţiune liberală e de present imposibilă şi un cabinet liberal presidat de alt bărbat politic, decât ele domnul Sturdza, n’ar avea nici o şansă de succes. Asemenea nici o concentraţiune liberală n’ar putea schimba situaţiunea de ţaţă. D-l Eugeniu Statescu se fi repeţit în fine, că densul crede, că partidul liberal trebue se se retragă dela putere, ca se se reconstitue în oposițiune. Bucurescu, 12 Aprilie. După alte serii d-1 Eugeniu Statescu ar fi declarat Regelui, că este în stare se formeze un guvern de concentrație liberală, dar cere se i se dea mână liberă pentru acesta. Buciuresci, 12 Aprilie. Partida conservatoare imediat după moartea lui L. Catargiu a proclamat ca șef de partid pe președintele Senatului G. Gr. Cantacuzino. E vorba, că d-l Gr. Cantacuzino, care a fost chrămat la palat, va fi însărcinat chiar cu compunerea noului cabinet, la cas când n’ar reuși concentrarea liberală. Demisiunea cabinetului Sturdza. Bucurescî, 11 Aprilie n. Astăfiî după amiaeji ministrul-președinte Dimitrie A. Sturdza a remis în manile M. S. Regelui demisiunea întregului cabinet. Acesta demisiune a fost primită de cătră M. S. Regele. »MV Ii a* S Mi. Imprteasa Germaniei în casa unui maestru. Pilele acestea împărătesă Germaniei a cercetat pe nevasta unui măestru merar, care a născut, de-odată trei băeți gemeni. Visita aceasta a produs mare sensațiă în Berlin și foile de acolo aduc multe amănunte asupra ei. Nevasta lăuză este soţia mesajului Stumkowska. In decurs de 12 ani, de când sunt căsătoriţi, ei au avut 7 fetiţe, dintre cari trei au murit. Provedinţa divină i-a despăgubit însă pentru aceasta perdere, dându-le deodată trei băeţi gemeni. Vestea despre acest extraordinar dar al Provedinţei a străbătut repede în Berlin. Pe când părinţii, îngrijaţi, se sfătuiau împreună, cum şi în ce să înfăşeze copiii, era că întră la ei un servitor cu nasturi de aur, aducând cu sine un pachet mare. El desfăcu înaintea părinţilor pachetul, din care scoase mulţime de scutece, cami de cari mai frumoase pentru copii. El spuse părinților, că frumuarate daruri le-a trimis contele Keller, camerarul împărătesei. Copiii au fost numaidecât înfășați în finele şi prețiosele scutece. — A doua cu el? Ei bătu cineva la uşa mesajului, a căruia locuință se află în stagiul al cincelea. Două dame elegante, însoţite de un bărbat, intrară în modesta locuinţă a mesajului, or după ei un servitor, aducând cu sine o cutie plină cu prăjituri şi dulceţuri. Una dintre dame era împărătesa, care însă înaintea celor din casă era necunoscută. Ea privi gemenii şi apoi puse mamei lor mai multe întrebări asupra împrejurărilor ei familiare La întrebarea, dacă soţul ei are de lucru şi dacă nu are vreo dorinţă deosebită, femeia lăuză răspunse: Lucru ar fi destul, dar trebue totuşi să trăescă cu multă abnegaţiune, căci sunt mulţi copii la casă. La întrebarea de a doua ea zise, că i-ar place, decă ar avea un pat potrivit pentru copii. — II vei ave acasa, îi fuse eleganta damă, întinfiându-i totodată un frumos dar în bani. Femeia de bucurie nu mai voia cum să mulțămască. Când era să se despărțască, a doua dintre damele străine se apropia de femeia săracă și-i dise : Soi cu cine ai vorbit? — Dumnefieule, dar nu va fi fost împerătasa ? Damele zimbră şi eșiră. Fu împărătesa, contele Keller şi soţia acestuia. Pielea Negrilor. Intr’un timp mulți susţ neau, că pielea negra e forte nefavorabilă pentru Negrii, cari locuesc in ţările tropice atât de căldurose. Acesta o conchideau din împrejurarea, că coloarea negră peste tot atrage mai mult asupra sa rafiei© soarelui, decât coloarea albă. Din causa asta vara sunt foarte nepractice şi incomode hainele negre; tot din acest motiv s’a introdus în modă şi purtarea ghetelor galben© Acum însă fisiologul parhian Guillaume susţine, că pielea neagra este un adevărat dar hmmeficesc pentru Negrii. Este adevărat că ea concentreaza în mare măsură asupra sa rafiele solare, dar tocmai aceasta face, ca epiderma să se îngroşe, să se facă nesensibilă şi să devină adevărată manta de apărare, făcând acelaşi serviciu corpului, pe care-l face părul şi barba. La asta se mai adauge, că Negrii exaleză din corpul lor forte multă materia unsurită, cr unsarea are însuşirea de-a da forte repede afară căldura. De aci provine, că purcelul de mare, uns cu unsore şi aşedat la rafiei© soarelui, se prăpădesc© curând, căci îngheţă în adevăratul înţeles al cuvântului. De aci vine şi faptul, că Negrii suportă relativ uşor căldura cea ar fi stare. Cu cât căldura este mai mare, cu atât Negrii asudă mai tare, dând din corp mai multă materie unsurosă şi astfel se stabilesce un echilibru permanent între cele doue inrîurioţ© contrare. Originea cuvântului „chibiţ“. Cuvântul „chibiţ“ jocă un rol însemnat în mba părtaşilor, deşi puţini dintre ei vor fi, cari să spi?, de unde derivă acest cuvânt. A chibiţa însemna a fura timpul de goba, privind cu pasiune la cei ce jocă cărţi, er persona, care „chibiţeză“ se numesce „chibiţ“. Cuvântul a fost folosit mai întâi de marele romanţier german Hackländer, dar el nu l’a folosit în sensul, în care se folosesce afil din partea părtaşilor. In 1849, pe timpul expediţiunei în Italia, el figura ca raportor al filarului „Allgemeine Zeitung“. Odată a avut un conflict cu un sub- oficer şi caşul l’a comunicatharului, numind pe sub-oficeri „chibiţ“. Oficerii n’au găsit într’asta nimic ofensator Numirea a luat’o dela următorea împrejurarea: Un suboficer avea un câne cu numele „Chibiţ“. Numele cânelui a trecut şi asupra stăpânului său, pe care toţi îl numeau „Chibiţ“. Romancierul a generalizat apoi aceasta numire, dându-o tuturor suboficerilor. Oficerii reîntorşi din răsboi ei au adus cu ei acesta numire, dându-o celor ce pândesc in jurul cărtaşilor. Aşadară „chibiţii“ îşi au numirea acesta de la un căţel. Onoare lor! „Cina milionară“. Cea mai populară personă în New-York este astăfii d-ra Elena Gould, fiica unui milionar, pe care poliţia din New-York a distins-o fiilele acestea cu medalia de aur, deoarece cu ocasiunea arderei oţelului Windsor, ea a luat parte la lucrările de apărare ale pompierilor şi cu espunerea vieţei a mântuit din flăcări mai mulţi omeni. Pentru bunătatea ei, poporul o numesce „Runa milionară“. E o fecioră de 30 de ani, care cu adevărată pasiune esercită virtutea binefacerei. înainte de isbucnirea răsboiului în Cuba, ea a întemeiat în palatul său un spital şi pe ostaşii răniţi îi îngrija ea însaşi cu multă conscienţiositate. Nu de mult a înfiinţat în New-York o şcolă pentru ingineri, în care scop a întemeiat în secret o fundaţiune de o jumătate de milion dolari. Numai târfita s’a adeverit, că întemeietorea este d-ra Elena Gould. Pentru sine însaşi forte puţin spesază. Inbrâcămintea ei este forte simplă, portă o pălărie chiar şi câte 2 ani. Cea mai mare fericire şi-o găsesce în momentele, când poate să aranjeze câte-o serbare de bucurie pentru copii săraci. Pagina 8.