Gazeta Transilvaniei, mai 1899 (Anul 62, nr. 95-118)

1899-05-01 / nr. 95

Alegerea la Arad. Duminecă se va întruni Sino­­ul estra-ordinar electoral al epar­hiei Aradului pentru a-şi alege episcop. Este un drept însemnat, ce vine şi-l esercita representanta diecesei om­ane gr. or a Aradului pe basa Statutului organic. Este însemnat cest drept mai ales pentru rolul cel tiare şi misiunea cea înaltă, ce a­re un Episcop în mijlocul popora­ni nostru, şi este îndoit de însem­­nit în situaţiunea de faţă, când sar­păstorului, care trebue se-şî a- Wve turma sa ca lumina ochilor în ontra tuturor înrîurinţele stricăciose a le timpurilor de tot vitrege şi duş­­mănose prin care trecem, devine cu atât mai gravă. De acesta grea chemare va tre­ji se fiă pe deplin consoiu cel­ ce va fi chiămat se ocupe înalta dem­­nitate de Episcop, dar mai mult vre­me se fiă consoli încă de gravita­­ea actului alegerei aceia, cărora le scumbă datoria faţă cu biserica şi raţiunea lor de-a alege pe cel ce va ite se corespundă mai mult chi­­­nării sale în toate privinţele. Se poate zice dar cu drept cu­rent membrilor Sinodului electoral din Arad: dela votul vostru atârnă, iote pe un şir lung de ani, viitó­­■ea conducere a diecesei voastre; dela votul vostru atârnă, ca în „ vii­tor se domnesc­ în diecesă pace şi ubire între fraţi şi o nobilă emula­­tiune întru înaintarea marilor sco­curi bisericesc! şi culturale-naţionale in sînul ei; dela zelul, hărnicia, pre­­linţa şi devotamentul alesului vos­tru pentru sfânta causă a bisericei 4 a naţiunei va depinde bunăstarea ?i înaintarea întregului nostru popor, din care diecesa Aradului face o parte atât de însemnată. Pentru ca se se producă acest resultat fericit trebue, ca armonia şi buna înţelegere se domnesc, în­tre membrii Sinodului, trebue, ca în momentul solemnei, când vor păşi la urnă, se nu aibă în vedere decât marile interese ale bisericei. Cu mare mâhnire am vecrut cum unii, conduşi de nu seim ce in­terese, au umblat cu tot­ adinsul se turbure pacea şi buna înţelegere în­tre diecesanî tocmai în ajunul actu­lui electoral. In totă discuţiunea de tot pă­timaşă purtată din incidentul acesta de cătră amintita fracţiune, nu s’a tratat nicî-odată de cestiunea, care este mai demn, care dintre fruntaşii clerului român gr. or. este mai apt prin inteligenţa, capacitatea sa de muncă şi prin credinţa şi devotamen­tul seu de-a i­ se încredinţa cârja episcopesca. Intotdeuna am vecrut accentuate numai momente negative, isbucniri de patimi şi de urî faţă cu cei ce au conlucrat cu fostul episcop, actualul Metropolit, la con­ducerea diecesei. După­ ce întreaga diecesă a Ara­dului cu toţi factorii ei a făcut la despărţire fostului episcop o gran­­diosă manifestaţiune de recunoscinţă pentru activitatea sa rodnică de un pătrar de veac, deodată, după de­părtarea lui, s’a început din partea amintită o agitaţiune nebună pentru a transforma votul de recunoscinţă al întregei diecese în hulă şi ocară pentru guvernarea trecută. N’a, fost vorba nicî-odată de ceea­ ce s’a lu­crat bine în cei doue-ciecî şi patru de ani trecuţi, ci toate s’au zugrăvit în colorile cele mai negre fără pic de sfială. Şi aceasta metodă de a agita n’a avut alt scop, decât de a pregăti prin desbinare şi printr’un sistem de calomniare, calea pentru un „candi­dat“, care se putea ridica numai printr’o artificială înegrire a acelor rivali eventuali ai lui, cari abstră­­gând dela alte calităţi, aveau în avantagiul lor nedisputabil consciinţa curată şi liniştită, ca au rămas cre­dincioşi bisericei şi naţiunei în lup­tele primejdioase, ce le-a purtat pănă acuma cu adversarii ei. Pornirile acestea pentru a face propagandă în favorul acelui fruntaş din cler, care prin cunoscuta purtare în gestiunea legilor bisericesc­ poli­tice şi-a atras desaprobarea întregei biserice şi a tuturor Românilor, fiind stigmatizat ca apostat, trebue se în­tâmpine cea mai aspră condamnare prin aceea, că Sinodul electoral se va avânta la acel nivel, care i­ se cuvine, având în vedere nu conside­­raţiuni de interese personale, ci nu­mai şi numai binele bisericei. Sunt destui bărbaţi vrednici şi de valoare în înaltul cler al metro­­poliei române gr. or. Părinţii Sino­dului electoral n’au decât se caute pe cel mai demn şi de încredere, şi armonia şi buna înţelegere va fi dintr’odată deplin restabilită, ca prin minune, spre binele şi fericirea die­cesei şi a neamului nostru. Mai mult la viitor decât la pre­sent se se gândască cei­ ce vor ave se-şi dea votul la alegerea de Episcop. Având tote aceste înaintea ochi­lor, suntem siguri, vor da problemei lor grave cea mai bună şi fericită soluţiune şi poporul credincios îi va binecuvânta. Ajutorul de stat şi preoţimea română unită. „Alkotmány“ dela 11 Maiti­e. ia notiţă despre mişcarea, ce s’a pornit în sînul clerului român unit din Archidie­­cesă faţă cu modul în care se împarte aju­torul de stat şi cu oare-care satisfacţia cons­­tată acţiunea acesta. Foaia din cestiune este informată, că I. P. S. Sa metropolitul Dr. V. Mihályi a intervenit personal la guvern, es­­primându-șî îngrijirile, ce le are în privința aceasta. Spune mai departe „Alkotmány“, că pănă acum din partea dieceselor române­­ unite, numai diecesa Gherlei s’a plecat îna- m intea măsurilor guvernului şi arată cum preoțimea română unită protesteaza în Sinoade protopopescî în contra tutoratului solgăbi­­răesc, — apoi sfârșesce­dicând: „Așa se vede, că întreaga preoțimea greco-catolică din Ardeal respinge tutoratul fişpănesc și solgabircesc, deoarece în aceasta ea vede ig­norarea şi umilirea autorităţilor bisericesce, se luptă cu miseria, atunci vedem într’ade­­văr (în mişcarea amintită — Trad.) mani­festarea consciinţei sale. Este mare păcat a amărî pe oameni atât de cinstiţi.“ La gestiunea întregirea salariilor preoţesc!. Pentru complectarea raportului nostru privitor la desbaterile Sino­dului archidiecesan din Sibiiu asu­pra întregirei salariilor preoţescî, amintim, că referentul comisiei or­­ganisătore, d-1­­. de Preda, după ce arătă pe scurt istoricul afacerii, ceti următorul condlus, ce se luase la timpul seu din partea Consistorului în acestă afacere: „Considerând 1) că statul şi aşa e da­tor a da ajutore bisericei şi biserica e în drept a pretinde ajutor, 2) sperând o schim­bare a sistemului şi timpului cu condiţiile lui grele de a(fl, 3) că neprimind, biserica n’ar avea putere a opri pe preoţi a primi fără soirea ei, 4) că numai decretând pri­mirea, se poate obţine, pe lângă anumite condiţii, punerea sumei întregi la disposiţia Consistorului, 5) că împărţirea de actî a ajutorelor nu e nici ea mai bună, dar s’a acceptat de nevoe, 6) că între preoţii noş­tri nu sunt cari se ducă viaţa „imorală“ ori „contrară statului“, 7) că prin primire şi împărţire prin consistor, preoţii se ţin mai strîns de biserică, 8) că neprimind, biserica s ar pune în conflict perpetuu cu statul şi ne-am espune a fi mereu bănuiţi că urmărim tendenţe periculoase statului, 9) că dotaţia de afir a preoţilor e adevărat slabă, 10) că biserica a cerut şi ea repetit ajutor şi nu i s’a dat, 11) că prin nouele legi politice bisericesce, preoţimea a intrat în lipsă şi mai mare, 12) că ajutorul de 24.000 s’a respins şi nu s’a aflat modalita­tea a ne ajuta altfel; 13) că deea statul, contrar promisiei date de ministrul Wlas­­sics, că numai atâta ne vor cere, să ajungă banii la mâna preoțimei, ne va pune con­diţii prin cari să-şi aservească pe preoţi pentru lucruri contrare bisericei sau chiar pentru scopuri politice, preoţimea va avea bărbăţia a-şi conserva independenţa: „propune să se accepteze dotaţiunea dela stat, cu espresa reservă, ca dotaţiunea se fie lichidata in sumă generală pentru mai departe dispunere autorităţii bisericesciti. Comisiunea presentă din parte-i sinodului propunerea: „Să primesc­ întregirea cu reserva pusă de consistor, şi fără alte condiţii din partea guvernului, decât cea amintită de d-l ministru Wlassics în răspunsul său dat la interpelarea în camera magnaţilor“. Apoi dorind din inimă, ca poporul să se uşureze cât s’ar pute mai mult în pri­vinţa contribuirilor pentru cult, s’au mai înfiinţat încă fondul pentru acoperirea con­venţiei episcopesci, fondul pentru acoperi­rea sidoxiei episcopesci, fondul pentru aco­perirea speselor deputaţilor sinodali şi con­­gresuali şi fondul internatului. De­ asemenea şi fundaţiuni din partea unor credincioşi de-ai noştri, pentru sco­puri filantropice şi culturale diecesare încă s’au înfiinţat mai multe dându se în adminis­­traţiunea Consistoriului nostru. Aceste sunt: fundaţiunile Ioan Peţa, Elisabeta Peţa, Tismănariu, Bősz, Baronul Heidte, Trapşa şi Temeş. Despre luptele cele multe, mai ales pe terenul bisericesc şi şcolar, cu ocasiunea întroducerei legilor aşa numite politice bi­­sericescî, a limbii maghiare în scóle, spo­rirea salariilor învăţătorescî, — lupte des­­tul de grele pănă şi prin Casa magnaţilor, nu mai amintesc mai de­ aproape, fiind ele prea bine cunoscute din cele scrise de pănă acum. Chiar şi în present avem un obiect destul de greu de pertractat, completarea venitelor preoţescî, la a căreia bună şi temeinică resolvare nu se poate din des­tul recomanda o seriositate cât mai matură. Și în urma tuturor acestora, ca un corolar la cele expuse pănă aci, notez spre bucuria generală, că pe lângă toate eroga­­țiunile cele mari, ajungând deja budgetul anual cifra de 35.000 fl., averea întreaga a diecesei în acești 10 ani deja s’a duplicat. Eră, domnilor deputați, în lineamente mai generali, resultatele activității noastre oficiale de 10 ani. Ele nu se pot ascunde, căci stau negru pe alb, se văd cu ochii în toate direcțiunile lor. Prin urmare, se poate crice, că nici noi nu am dormit, ci am muncit cât s’a putut și cât ne-au ertat îm­prejurările cele grele şi critice, în cari trăim şi în cari s’a aflat şi se află biserica nostră. Şi eu, domnilor deputaţi, nu zie, că eu le-am făcut acestea, ci noi, noi cu toţii împreună, în dragoste şi bună înţelegere frăţescă, fie­care în poziţia şi sfera sa de activitate, sub conducerea episcopului, căci acesta este caracterul constituţionalismului celui adevărat, de care ne bucurăm acel în biserica nostră. Bine să ne însemnăm deci, domnilor deputaţi, că condiţiunea esenţială a tuturor lucrurilor bune e dragostea şi buna înţele­gere, fără de care chiar şi constituţiona­lismul cel mai bun nu folosesce nimic, ci mai mult strică. Numai în chipul acesta ni-a fost şi nouă cu putinţă, a produce cele ce le vedem astăzi, în fiinţă în die­cesa nostră. . Şi tocmai pentru aceea, pen­­tru­ ca să arăt adecă puterea covârşitore a dragostei şi bunei înţelegeri, m’am vădut îndemnat a mă lăsa mai pe larg în expu­nerea resultatelor activităţii noastre din pe­riodul acesta de 10 ani. Să sperăm dar, domnilor, că şi în viitor vom urma cu ajutorul lui Dumnezzeu tot ast­fel, fiind călăuziţi de steaua dra­gostei şi bunei înţelegeri în acţiunile noas­tre; că va domni pacea între noi, şi că va contribui fie­care în felul său şi după puterile sale la prosperarea şi viitorul bi­­sericii noastre naţionale, spre mărirea lui Dumnezzeu şi fericirea clerului şi poporului bisericii noastre diecesane, ceea-ce şi doresc din adâncul inimii mele. Pe lângă care declar sesiunea presentă a sinodului nostru diecesan deschisă. Discursul de deschidere a Sinodului eparch­ial din Caransebeş, rostit de P. S. S. episcopul Nicolae Popea. — Fine. — Mai încolo, tot în acest period de 10 ani s’au înfiinţat mai multe­ fonduri la epis­copia nostră. Aşa mai intuiu, avându-se în vedere asigurarea preoţilor bătrâni şi neputincioşi, încă de timpuriu s’a înfiinţat fondul de pensiune pentru preoţimea eparchială; era mai târziu, tot din aceste motive, fondul de pensiune pentru funcţionarii consisto­­­­riali şi profesorii institutului die­resan­teo­ precum nici nu poate vedea altceva. Deci luăm în considerare, că partea cea mai mare a preoţimei greco-catolice din Ardeal logic şi pedagogic, „CAZETA“ iese îi încarc di. Abonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un an 12 fr­, pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fr. N-rii de Dumineca 2 fr. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote ofi­­ciele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Brasiv Administrating ea, Piaţa n. art Târgul Inului Nr. 30, etagii I.: Pe un an 10 fl., pe şist luni 5 fl­, pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr. v. a. sau 15 bani. — Atât abo­namentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. REDACŢIUNEA* Mu­straţiun­ea şi Tipografia. BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Scrisori nefrancate nu o primesc. Manuscripte nu se retrimet. INSERATE se primesc la AD­­MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la urmatoarele Birouri de anunciuri: In Viena: M. Dukea Nachf­­lex Augenfeld . Ernerich Lesner. Isfinrioh Schalek. Rudolf Mosse.­i. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. ^Budapesta: A.V. Goldbek­­­er, Ekstein Bernat. In Ham­­burg.­ Mard­yl k Ülbmann. PREȚUL INSERTIUNILOR : o se­fia garmond pe o coloana 6 or. si 30 or. timbru pentru o pu­blicare. — Publicări mai dese după tarifă și învoială. RECLAME pe pagina a 3-a o seria 10 or. seu 30 bani. Brașov, Sâmbătă 1 (13) Marti. 1899. Nr. 95.

Next