Gazeta Transilvaniei, iunie 1899 (Anul 62, nr. 119-141)

1899-06-10 / nr. 126

Persecuţiile în Bucovina. ţ­ile mult agitate şi triste stră­­at­aciî fraţii noştri bucovineni. Par’­­ă s’a lăsat asupra lor un nor greu îcărcat de urgia adversarilor nea­­mului românesc, par’ca ar voi se ce eslănţuască o furtună, care se smulgă in rădăcină bătrânul stejar al ro­­mânismului împlântat adânc în pă­­mentul acestei ţărişore. Cel ce stă departe de cele ce­­ petrec aciî în Bucovina, nu poate iicepe cum într’un imperiu, în care gala îndreptăţire a diferitelor na­­onalităţî este garantată în consti­­îţiă, cum într’o ţără autonomă u­nde elementului român îi revine un­ul atât de însemnat în viaţa pu­­lică de stat — se pot întempla ersecuţiuni atât de vrăşmaşe drep­­irilor şi libertăţii Românilor. Nu-şî poate esplica omul cum în isce împrejurări, când guvernul cen­­■al şi-a pus în program împăcarea operelor din imperiu printr’o solu- ţine drăptă a cestiunei limbilor, nici deputații români bucovineni !n camera vienesă fac parte din majoritatea parlamentară, pe care .ipă toate declarările, se razimă gu­­brnul Thun, cum — 4i°em— poate cu putință în asemeni împrejurări,­­ guvernul provincial bucovinean­­ declare pe totă linia răsboiu na­­onalităţii, limbei şi egalei îndrep­­■ţirî a Românilor din Bucovina? Orî­ ce s’ar face, aşa apar pentru ameni persecuţiunile, ce le pune la fie actualul guvernor al ţării lor, Burguignon, cu scop de a terorisa de a înfrânge puterea şi solidari­­tea, manifestate în timpul din urmă mod atât de îmbucurător şi cu pta demnitate de cătră partidul iţi­o­nar român. Nu este numai o trecetore plan­are, cânn organul acestui partid, ntra căruia se îndrăptă în primul ud furia guvernorului, susţine cu cărăciune, că el este privit de Ro­mii bucovineni ca omul nefast, ce a venit „se-i desfiinţeze ca nu­me română“. Este acesta o acusare forte gravă o ridică „Patria“ în contra pre­­lentului ţării, care de un an şi ju­cate conduce guvernul ei, şi înţe­peni forte bine, că fiind privite ia el loviturile, ce guvern­or­ul le a­­ în timpul din urmă una după ,a poporului român, „Patria“ sus­­e cu drept, că între acesta şi br. Burguignon e atât de profund abi­­a, încât punte de apropiere nu mai stă. Situaţia se presentă dar aşa, că vernul central va avea să alegă în­­guvernor şi simpatia poporului nou, ai căruia representanţî, fă­­­d parte din majoritatea parla­­ntară, l’au sprijinit pănă acum. Şi fiind­că totă urgia guverno­­ui Bucovinei se descarcă acuma ipra organului partidului naţional nou, urmărindu-l prin confiscări, me şi vexaţiuni neîntrerupte, se le, că el a simţit de unde îi poate fi lovitura de morte, care va pune făt uneltirilor şi volniciilor sale.­­ Partidul naţional român şi con­ducerea lui energică şi consolă este marele ghimpe în ochii guvernoru­lui. El, în trufia sa orbă, ar vrea să pună capăt acţiunei acestui partid, ce-l incomodeaze atât de mult, şi de aceea îşi ia refugiul la tactica vrăş­maşă de învrăjbire şi înegrire. Prin espulsărî şi confiscări vrea să pro­ducă anume impresiunea, că parti­dul naţional român ar fi compus din elemente nereale şi resvretitoare. Par’ că ar fi umblat în școla şoviniş­­tilor maghiari. Der Bourguignonî au mai fost și s’au dus, or poporul român a ră­mas și va sta în piciore, când nici pomenire nu va mai fi de oblădui­rea acestui guvernor pătimaş şi vrăş­maş românismului. Confraţii noştri din Cernăuţi în amărăciunea lor i-au dat de­sigur o prea mare importanţă, când i-au atribuit rolul de-a desfiinţa pe Ro­mânii bucovineni ca naţiune. El se încarcă, ce-i drept, să spargă orga­­nisaţiunea partidului naţional român. Dar ce poate face un neputincios? Şi neputincios va fi guvernorul actual al Bucovinei pe calea prăpăs­­tiasă pe care a apucat, pe câtă vreme Românii bucovineni grupaţi în jurul stindardului naţional îşi vor face da­toria fără şovăire şi pe deplin. Noi credem dimpotrivă, că ma­­chinaţiunile lui Bonguignon vor con­tribui numai să deştepte şi pe aceia dintre Românii bucovineni, cari pănă acuma nu se purtau cu acel interes pentru causa limbii şi a naţionalităţii lor, ce trebue să însufleţască pe fle­­care şi pe toţi în unire în vremurile grele de azi, casele din dreapta şi stânga stradei Prun­dului, începând dela gimnasiu şi pănă la biserică. Elevii dela institutele române de învâţământ, se formară în şir dela gimnasiu pănă în Prund. De-odată apare trăsura Metropolitului. Din ferestrele caselor se aruncă flori îna­intea trăsurei. Dinaintea bisericei aştepta o lume imensă. Metropolitul sosi în mijlocul ura­­lelor mulţimei şi întră în biserică. Aici se începu îndată sf. liturgiă cele­brată de I. P. S. Sa cu asistenţa următorilor preoţi: archimandritul Dr. I. Puşcariu, ase­sorii Baiu, Cristea şi Roşea, protopopii I. Pe­trie şi V. Voina, preotul Saftu, diaconii Prişcu şi Todea, şi clericul Comanescu. In de­cursul liturgiei Metropolitul a chirotonit în­tru preot pe clericul din Idipel, M. Todea. Serviciul divin a decurs în biserica Sf. Nicolae cu mare pompă şi într-o ordine frumosă. Cântările le-a esecutat corul bi­sericesc al studenţilor, condus de profesorul de musică T. Popovici. La sfîrşitul liturgiei I. P. S. S. ur­­când estrada dinaintea altarului, cu cârja archipăstorescă în mână, a ţinut o predică mai lungă cătră poporul credincios, în care arătând însemnitatea religiosă a sărbătorii Coborîrei Spiritului sânt, a cris! să-i ser­­vesce spre deosebită bucurie de-a putèa în­tră în contact mai strîns cu credincioşii săi de aici prin graiu viu, şi a dat apoi frumoase învăţături şi sfaturi poporului, ca­re­ asculta cu evlavie. Intre altele l’a sfă­tuit să cinstescă biserica, acest cel mai tare scut în luptele vieţii, să trăască în armo­­nie şi bună înţelegere, dedându-se la fapte bune şi plăcute lui Dumnezzeu şi oamenilor. Să nu se bucure de deşărtăciunile lumii, ci să caute prin muncă neobosită şi prin­tr’o înţeleptă economisare cu cele agoni­site, a-şi îmbunătăţi traiul şi a conlucra pentru întărirea aşez­ămintelor de cultură, pentru biserică şi şcară, ca să potă susţine cu cinste şi succes concurenţa cu celelalte popoare mai înaintate. Incheiând, a dat tu­turor binecuvântarea archierască. — crise I. P. S. Sa — îngrijesce cu scum­­pătate de sănătatea şi viaţa fiilor săi, de binele şi fericirea lor pământască. Biserica însă e îndoit mamă; ea nu numai grijesce de bunurile noastre pământeşci şi trupeşei, ci şi de bunurile noastre sufletesci, ea portă grija binelui şi fericirii noastre a celor vii şi se grijesce şi după morte de noi, de su­fletele celor ce au trecut din viaţă. Cuvin­tele arc­hereului au mişcat pănă la lacrimi pe toţi. * Luni la 2 ore p. m. a fost mare pronet în sala scelelor, dat de comitetul parochial al bisericei sf. Nicolae în onoarea Metropo­litului. Au luat parte la acestă masă vre­o 45 de persoane, între cari toţi ospeţii din Sibiiu, cei din suita I. P. S. Sale, ca şi cei ce au asistat la serbări, precum d-l di­rector al „Albinei“ Part. Cosma, Br. Ve­­cerdea etc. Festivităţile din Braşov. Luni, a doua zi de Rusalii. Metropoli­tul a visitat, cum arătarăm, biserica Sf. Nicolae din Şcheia, precum şi cele­lalte bi­serici, de pe Tocile şi din Braşovul-vechitt. La biserica Sf. Nicolae. Conform programului înainte stabilit, I. P. S. Sa avea să slujască sf. liturgiă în biserica Sf. Nicolae din Scheia. Deja de diminaţă o viuă mişcare se pute vedea prin­tre poporul din Scheia. Cu mic cu mare, se găteau toţi să alerge la casa Domnului, ca să vadă şi să asculte pe venerabilul ar­­chiereu. Bărbaţi şi femei, bătrâni şi tineri, îmbrăcaţi în vestminte de serbatoare mişu­nau pe stradele, ce conduc la biserică, or mare parte dintre ei se înşiruiseră de-a lun­­gul stradei Prundului, pe unde avea să treaca Metropolitul mergând la biserică. De sub poalele Tâmpei bubuituri de trese vestiră momentul plecării Metropoli­tului dela locuinţa casei parochiale din Braşov-Cetate. Comitetul parochial dela biserica Sf. Nicolae a plecat în trăsuri să întâmpine pe archiereui; lor li­ s’au alăturat încă vre­o 15 trăsuri, în care ocupau loc diferiţi parochieni, toţi eşind în calea I. P. S. Sale. Erau orele 8 şi jumătate. Lângă gim­­nasiul român era ridicat un frumos arc de verduţă cu inscripţiunea „Bine a­ţî venit!“ G­imnasiul şi celelalte clădiri de şcolă erau frumos decorate cu ghirlande de stejar şi de flori şi împodobite erau asemenea toate­ le Tocile. De la Sf. Nicolae. I. P. S. Sa s’a dus la biserica cu hramul „Sfintei Treimi“ de pe Tocile. Toate casele româneşci de-a lun­­gul stradei, pe unde a trecut, erau frumos împodobite cu verdeţă. In drum la distanţe mai mici erau ridicate două arcuri de verdeţă. Nicăiri dară poporul credincios n’a alergat în număr atât de mare în calea Me­­tropolitului, ca aici. Curgea poporul spre biserică în cete numărose, fără deosebire de sex și vârstă. Dinaintea bisericii se adu­­­­nase lume atât de multă, încât abia puteai străbate. Archiereul a sosit în sunetul clopote­lor bisericei. La vederea lui multe femei bătrâne gârbovite de sarcina anilor şi mulţi moşnegi cu pletele albe se rugau cu lacrimi în ochi pentru sănătatea şi înde­lunga viaţă a archiereului. După intrarea în biserică, I. P. S. Sa, asistat de archimandritul Dr. 11. Puşcariu, de protopopii I. Petrie şi B. Baiulescu şi de parochul bisericei V. Sfetea, a servit un parastas pentru odihna sufletelor ctitorilor şi ajutătorilor răposaţi ai bisericei. După parastas Metropolitul a ţinut poporului o predică frumosă la înţelesul tuturor. A vorbit despre biserică, asămă­­nându-o cu o mamă bună. Mama bună „SAZETA“ iese în floare di. Abonamente pentru Austro-Ungaria: Pe un an 12 fr., pe şase luni 6 f­l., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fr. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 francî, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote ofi­­ciele poştale din întru­şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braţ. Administraţiimea, Piaţa Craie Târgul Inului Nr. 30, etagii I.: Pe un an 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul în casă : Pe un an 12 fl., pe 6 turii 6 fl., pe trei luni 3 fl. — Un esemplar 5 pr. v. a. sau 15 bani. — Atât abo­namentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. REDACŢIUNEA: Aiciin­trad­in­ea ?­ Tipografa. BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimet. INSERATE se primesc la AD­­MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la urmatorele Birouri de snanc­uri: In Viena: M. Dukes Nacht. Rax. Auganfeld & Emarich Lesner, Heinrich Schalek, Rudolf Mossa. A. Oppeliks Nacht, Anton Oppelik. I In Budape­sta : A. V. Goldber­­iast, Ekstein Bernat. In Ham­­sburg: Karolyi & Liebmann. PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ria garmond pe o coloana 6 cr. şi 30 or. timbru pentru o pu­blicare. — Publicări mai dese după tarifă şi învoială. RECLAME pe pagina a 3-a o seria 10 cr. sau 30 bani. Nr. 126. Braşov, Joi 10 (22) Iunie. 1899. In Braşovul vechiu. După amineji I. P. S. Sa Metropolitul s’a dus la biserica română gr. or. din Bra­­şovul-vechifi. Aici încă ni­ s’a făcut o pri­mire din cele mai căldurose. Elevii şcolei poporale confesionale au fost puşi în rând dinaintea bisericei. Se adunase aproape în­treg poporul nostru din Braşovul-vechifi, ca să întâmpine pe archiereu. Biserica era frumos împodobită cu verduţă şi flori. I. P. S. Sa intrând a fă­cut vecernia, asistat de protopopul Petric, de parochul bisericei Ios. Maximilian şi de preo­tul din Stupini loan Maximilian. Cântările le-a esecutat corul mixt al bisericei sub con­ducerea d-lui profesor de musică T. Po­­povici. După sf. slujbă archiereul a adresat poporului credincios, care umpluse biserica, o vorbire în termini poporali, în care a combătut luxul şi a stăruit prin frumoase esemple asupra crescerei tinerimei în spirit religios moral. Din Braşovul­ vechiu I. P. Sa a ple­cat între urările de „să trăască“ ale poporu­lui şi a venit la locuinţa casei parochiale din cetate, unde în timpul petrecerii sale în oraşul nostru a fost oaspele părintelui protopop B. Baiulescu. Serenada. Serenada de Luni sara a fost mărăţă şi imposantă. Prin ea s-a făcut în mod demn încheierea festivităţilor împreunate cu sfinţirea bisericei din cetate. De timpuriu încă piaţa cea mare era plină de public din toate clasele societăţii braşovene de deosebită naţionalitate. Târ­gul grâului fu asediat de sute de omeni, or locul dintre şirul caselor şi casa sfatu­lui era atât de plin de lume, încât numai cu anevoiă puteai străbate în dreapta, sau în stânga. Conductul s’a format înaintea gimna­­siului român. In mijloc musică orăşenescă, în frunte, pe de laturi şi în urmă cei 200 purtători de lampioane urmaţi de public nu­­măros. Pornind de aici, în sunetul musicei, a trecut prin Târgul cailor, prin Târgul florilor şi în ordine frumosă a defilat pănă dinaintea locuinţei Metropolitului din casa parochială. Aici s’a arangiat. Musică a ocupat loc în mijloc, de jur împrejur purtătorii lampioanelor. I. P. S. S a apăru în fereastra și fu în­tâmpinat de puternice strigări de „se tracsete !“

Next