Gazeta Transilvaniei, iunie 1899 (Anul 62, nr. 119-141)
1899-06-10 / nr. 126
Persecuţiile în Bucovina. ţile mult agitate şi triste străataciî fraţii noştri bucovineni. Par’ă s’a lăsat asupra lor un nor greu îcărcat de urgia adversarilor neamului românesc, par’ca ar voi se ce eslănţuască o furtună, care se smulgă in rădăcină bătrânul stejar al românismului împlântat adânc în pămentul acestei ţărişore. Cel ce stă departe de cele ce petrec aciî în Bucovina, nu poate iicepe cum într’un imperiu, în care gala îndreptăţire a diferitelor naonalităţî este garantată în constiîţiă, cum într’o ţără autonomă unde elementului român îi revine unul atât de însemnat în viaţa pulică de stat — se pot întempla ersecuţiuni atât de vrăşmaşe drepirilor şi libertăţii Românilor. Nu-şî poate esplica omul cum în isce împrejurări, când guvernul cen■al şi-a pus în program împăcarea operelor din imperiu printr’o solu- ţine drăptă a cestiunei limbilor, nici deputații români bucovineni !n camera vienesă fac parte din majoritatea parlamentară, pe care .ipă toate declarările, se razimă gubrnul Thun, cum — 4i°em— poate cu putință în asemeni împrejurări, guvernul provincial bucovinean declare pe totă linia răsboiu naonalităţii, limbei şi egalei îndrep■ţirî a Românilor din Bucovina? Orî ce s’ar face, aşa apar pentru ameni persecuţiunile, ce le pune la fie actualul guvernor al ţării lor, Burguignon, cu scop de a terorisa de a înfrânge puterea şi solidaritea, manifestate în timpul din urmă mod atât de îmbucurător şi cu pta demnitate de cătră partidul iţionar român. Nu este numai o trecetore planare, cânn organul acestui partid, ntra căruia se îndrăptă în primul ud furia guvernorului, susţine cu cărăciune, că el este privit de Romii bucovineni ca omul nefast, ce a venit „se-i desfiinţeze ca nume română“. Este acesta o acusare forte gravă o ridică „Patria“ în contra prelentului ţării, care de un an şi jucate conduce guvernul ei, şi înţepeni forte bine, că fiind privite ia el loviturile, ce guvernorul le a în timpul din urmă una după ,a poporului român, „Patria“ suse cu drept, că între acesta şi br. Burguignon e atât de profund abia, încât punte de apropiere nu mai stă. Situaţia se presentă dar aşa, că vernul central va avea să alegă înguvernor şi simpatia poporului nou, ai căruia representanţî, făd parte din majoritatea parlantară, l’au sprijinit pănă acum. Şi fiindcă totă urgia guvernoui Bucovinei se descarcă acuma ipra organului partidului naţional nou, urmărindu-l prin confiscări, me şi vexaţiuni neîntrerupte, se le, că el a simţit de unde îi poate fi lovitura de morte, care va pune făt uneltirilor şi volniciilor sale. Partidul naţional român şi conducerea lui energică şi consolă este marele ghimpe în ochii guvernorului. El, în trufia sa orbă, ar vrea să pună capăt acţiunei acestui partid, ce-l incomodeaze atât de mult, şi de aceea îşi ia refugiul la tactica vrăşmaşă de învrăjbire şi înegrire. Prin espulsărî şi confiscări vrea să producă anume impresiunea, că partidul naţional român ar fi compus din elemente nereale şi resvretitoare. Par’ că ar fi umblat în școla şoviniştilor maghiari. Der Bourguignonî au mai fost și s’au dus, or poporul român a rămas și va sta în piciore, când nici pomenire nu va mai fi de oblăduirea acestui guvernor pătimaş şi vrăşmaş românismului. Confraţii noştri din Cernăuţi în amărăciunea lor i-au dat desigur o prea mare importanţă, când i-au atribuit rolul de-a desfiinţa pe Românii bucovineni ca naţiune. El se încarcă, ce-i drept, să spargă organisaţiunea partidului naţional român. Dar ce poate face un neputincios? Şi neputincios va fi guvernorul actual al Bucovinei pe calea prăpăstiasă pe care a apucat, pe câtă vreme Românii bucovineni grupaţi în jurul stindardului naţional îşi vor face datoria fără şovăire şi pe deplin. Noi credem dimpotrivă, că machinaţiunile lui Bonguignon vor contribui numai să deştepte şi pe aceia dintre Românii bucovineni, cari pănă acuma nu se purtau cu acel interes pentru causa limbii şi a naţionalităţii lor, ce trebue să însufleţască pe flecare şi pe toţi în unire în vremurile grele de azi, casele din dreapta şi stânga stradei Prundului, începând dela gimnasiu şi pănă la biserică. Elevii dela institutele române de învâţământ, se formară în şir dela gimnasiu pănă în Prund. De-odată apare trăsura Metropolitului. Din ferestrele caselor se aruncă flori înaintea trăsurei. Dinaintea bisericei aştepta o lume imensă. Metropolitul sosi în mijlocul uralelor mulţimei şi întră în biserică. Aici se începu îndată sf. liturgiă celebrată de I. P. S. Sa cu asistenţa următorilor preoţi: archimandritul Dr. I. Puşcariu, asesorii Baiu, Cristea şi Roşea, protopopii I. Petrie şi V. Voina, preotul Saftu, diaconii Prişcu şi Todea, şi clericul Comanescu. In decursul liturgiei Metropolitul a chirotonit întru preot pe clericul din Idipel, M. Todea. Serviciul divin a decurs în biserica Sf. Nicolae cu mare pompă şi într-o ordine frumosă. Cântările le-a esecutat corul bisericesc al studenţilor, condus de profesorul de musică T. Popovici. La sfîrşitul liturgiei I. P. S. S. urcând estrada dinaintea altarului, cu cârja archipăstorescă în mână, a ţinut o predică mai lungă cătră poporul credincios, în care arătând însemnitatea religiosă a sărbătorii Coborîrei Spiritului sânt, a cris! să-i servesce spre deosebită bucurie de-a putèa întră în contact mai strîns cu credincioşii săi de aici prin graiu viu, şi a dat apoi frumoase învăţături şi sfaturi poporului, care asculta cu evlavie. Intre altele l’a sfătuit să cinstescă biserica, acest cel mai tare scut în luptele vieţii, să trăască în armonie şi bună înţelegere, dedându-se la fapte bune şi plăcute lui Dumnezzeu şi oamenilor. Să nu se bucure de deşărtăciunile lumii, ci să caute prin muncă neobosită şi printr’o înţeleptă economisare cu cele agonisite, a-şi îmbunătăţi traiul şi a conlucra pentru întărirea aşezămintelor de cultură, pentru biserică şi şcară, ca să potă susţine cu cinste şi succes concurenţa cu celelalte popoare mai înaintate. Incheiând, a dat tuturor binecuvântarea archierască. — crise I. P. S. Sa — îngrijesce cu scumpătate de sănătatea şi viaţa fiilor săi, de binele şi fericirea lor pământască. Biserica însă e îndoit mamă; ea nu numai grijesce de bunurile noastre pământeşci şi trupeşei, ci şi de bunurile noastre sufletesci, ea portă grija binelui şi fericirii noastre a celor vii şi se grijesce şi după morte de noi, de sufletele celor ce au trecut din viaţă. Cuvintele archereului au mişcat pănă la lacrimi pe toţi. * Luni la 2 ore p. m. a fost mare pronet în sala scelelor, dat de comitetul parochial al bisericei sf. Nicolae în onoarea Metropolitului. Au luat parte la acestă masă vreo 45 de persoane, între cari toţi ospeţii din Sibiiu, cei din suita I. P. S. Sale, ca şi cei ce au asistat la serbări, precum d-l director al „Albinei“ Part. Cosma, Br. Vecerdea etc. Festivităţile din Braşov. Luni, a doua zi de Rusalii. Metropolitul a visitat, cum arătarăm, biserica Sf. Nicolae din Şcheia, precum şi celelalte biserici, de pe Tocile şi din Braşovul-vechitt. La biserica Sf. Nicolae. Conform programului înainte stabilit, I. P. S. Sa avea să slujască sf. liturgiă în biserica Sf. Nicolae din Scheia. Deja de diminaţă o viuă mişcare se pute vedea printre poporul din Scheia. Cu mic cu mare, se găteau toţi să alerge la casa Domnului, ca să vadă şi să asculte pe venerabilul archiereu. Bărbaţi şi femei, bătrâni şi tineri, îmbrăcaţi în vestminte de serbatoare mişunau pe stradele, ce conduc la biserică, or mare parte dintre ei se înşiruiseră de-a lungul stradei Prundului, pe unde avea să treaca Metropolitul mergând la biserică. De sub poalele Tâmpei bubuituri de trese vestiră momentul plecării Metropolitului dela locuinţa casei parochiale din Braşov-Cetate. Comitetul parochial dela biserica Sf. Nicolae a plecat în trăsuri să întâmpine pe archiereui; lor li s’au alăturat încă vreo 15 trăsuri, în care ocupau loc diferiţi parochieni, toţi eşind în calea I. P. S. Sale. Erau orele 8 şi jumătate. Lângă gimnasiul român era ridicat un frumos arc de verduţă cu inscripţiunea „Bine aţî venit!“ Gimnasiul şi celelalte clădiri de şcolă erau frumos decorate cu ghirlande de stejar şi de flori şi împodobite erau asemenea toate le Tocile. De la Sf. Nicolae. I. P. S. Sa s’a dus la biserica cu hramul „Sfintei Treimi“ de pe Tocile. Toate casele româneşci de-a lungul stradei, pe unde a trecut, erau frumos împodobite cu verdeţă. In drum la distanţe mai mici erau ridicate două arcuri de verdeţă. Nicăiri dară poporul credincios n’a alergat în număr atât de mare în calea Metropolitului, ca aici. Curgea poporul spre biserică în cete numărose, fără deosebire de sex și vârstă. Dinaintea bisericii se adunase lume atât de multă, încât abia puteai străbate. Archiereul a sosit în sunetul clopotelor bisericei. La vederea lui multe femei bătrâne gârbovite de sarcina anilor şi mulţi moşnegi cu pletele albe se rugau cu lacrimi în ochi pentru sănătatea şi îndelunga viaţă a archiereului. După intrarea în biserică, I. P. S. Sa, asistat de archimandritul Dr. 11. Puşcariu, de protopopii I. Petrie şi B. Baiulescu şi de parochul bisericei V. Sfetea, a servit un parastas pentru odihna sufletelor ctitorilor şi ajutătorilor răposaţi ai bisericei. După parastas Metropolitul a ţinut poporului o predică frumosă la înţelesul tuturor. A vorbit despre biserică, asămănându-o cu o mamă bună. Mama bună „SAZETA“ iese în floare di. Abonamente pentru Austro-Ungaria: Pe un an 12 fr., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fr. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 francî, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote oficiele poştale din întruşi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braţ. Administraţiimea, Piaţa Craie Târgul Inului Nr. 30, etagii I.: Pe un an 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul în casă : Pe un an 12 fl., pe 6 turii 6 fl., pe trei luni 3 fl. — Un esemplar 5 pr. v. a. sau 15 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. REDACŢIUNEA: Aiciintradinea ? Tipografa. BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimet. INSERATE se primesc la ADMINISTRAŢIUNE în Braşov şi la urmatorele Birouri de snancuri: In Viena: M. Dukes Nacht. Rax. Auganfeld & Emarich Lesner, Heinrich Schalek, Rudolf Mossa. A. Oppeliks Nacht, Anton Oppelik. I In Budapesta : A. V. Goldberiast, Ekstein Bernat. In Hamsburg: Karolyi & Liebmann. PREŢUL INSERŢIUNILOR : o seria garmond pe o coloana 6 cr. şi 30 or. timbru pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifă şi învoială. RECLAME pe pagina a 3-a o seria 10 cr. sau 30 bani. Nr. 126. Braşov, Joi 10 (22) Iunie. 1899. In Braşovul vechiu. După amineji I. P. S. Sa Metropolitul s’a dus la biserica română gr. or. din Braşovul-vechifi. Aici încă ni s’a făcut o primire din cele mai căldurose. Elevii şcolei poporale confesionale au fost puşi în rând dinaintea bisericei. Se adunase aproape întreg poporul nostru din Braşovul-vechifi, ca să întâmpine pe archiereu. Biserica era frumos împodobită cu verduţă şi flori. I. P. S. Sa intrând a făcut vecernia, asistat de protopopul Petric, de parochul bisericei Ios. Maximilian şi de preotul din Stupini loan Maximilian. Cântările le-a esecutat corul mixt al bisericei sub conducerea d-lui profesor de musică T. Popovici. După sf. slujbă archiereul a adresat poporului credincios, care umpluse biserica, o vorbire în termini poporali, în care a combătut luxul şi a stăruit prin frumoase esemple asupra crescerei tinerimei în spirit religios moral. Din Braşovul vechiu I. P. Sa a plecat între urările de „să trăască“ ale poporului şi a venit la locuinţa casei parochiale din cetate, unde în timpul petrecerii sale în oraşul nostru a fost oaspele părintelui protopop B. Baiulescu. Serenada. Serenada de Luni sara a fost mărăţă şi imposantă. Prin ea s-a făcut în mod demn încheierea festivităţilor împreunate cu sfinţirea bisericei din cetate. De timpuriu încă piaţa cea mare era plină de public din toate clasele societăţii braşovene de deosebită naţionalitate. Târgul grâului fu asediat de sute de omeni, or locul dintre şirul caselor şi casa sfatului era atât de plin de lume, încât numai cu anevoiă puteai străbate în dreapta, sau în stânga. Conductul s’a format înaintea gimnasiului român. In mijloc musică orăşenescă, în frunte, pe de laturi şi în urmă cei 200 purtători de lampioane urmaţi de public număros. Pornind de aici, în sunetul musicei, a trecut prin Târgul cailor, prin Târgul florilor şi în ordine frumosă a defilat pănă dinaintea locuinţei Metropolitului din casa parochială. Aici s’a arangiat. Musică a ocupat loc în mijloc, de jur împrejur purtătorii lampioanelor. I. P. S. S a apăru în fereastra și fu întâmpinat de puternice strigări de „se tracsete !“