Gazeta Transilvaniei, august 1899 (Anul 62, nr. 168-192)
1899-08-05 / nr. 171
REIUNCŢIUNEA, Mministraţiiinea şi Tipografia. BRaŞQV, piaţa mare Nr. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimet. INSERATE se primesc la ADMJIBISTRAŢIUKE în Braşov şi la urmatorele Birouri de anunciurî, în Viena; PA. Dukes Nachfürx Augenfeld St Emerich Leaner Heinrich Schalek. Rudolf Mosse. A. Oppoliks Nachf. Anton Oppelik. în Budapesta : A. V. Goldberger, Ekstein Bernat. In Hamburg: Marolyi & Liebmann. PREȚUL INSERȚIUNILOR : o seda garmond pe o coloana G cr. și 30 cr. timbmi pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifă și învoială. RECLAME pe pagina a 3-a o seria 10 or. sau 30 bani. Mr. 171. Braşov, Joi 5 (17) August. ACTUL LIII. „GAZETA“ iese în flacareţi. Anonamente urat în Austro-Ungaria. Pe un an 12 fl., pe sese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Dumineca 2 fl. pe an. Pentru România si străinătate. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braţ« Administraţiunea, Piaţa mare Târgul Inului Nr. 80, etagii I.: Pe un an 10 fr., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă . Pe un al 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr. v. a. sau 15 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Frământările în Francia. Ceea ce se petrece acuî în Francia, este fără îndoală de cea mai mare importanţă, politică generală. Evenimentele, ce se desfăşură la Paris şi Rennes nu mai pot fi taxate de o simplă „sensaţiă“, care precum se ivesce aşa şi dispare, grabnic, fără a lăsa urme adânci şi fără a produce sguduirî. De patru ani şi mai bine republica francesă e frământată şi ţinută pe loc de o nenorocită afacere, care a surescitat la culme patimile unora şi aspiraţiunile altora, care a creat pasiuni şi duşmănii dezastruase şi a sfâşiat societatea francesă, împârţindu-o în doue mari tabere adversare. Cu un cuvânt, a împărechiat şi a înduşmănit pe Frances, între sine la gradul superlativ. Mai mult înse, afacerea Dreyfus a creat în Francia o situaţiune atât de critică şi ameninţatoare, încât contrarietăţile, ce au eşit la ivală din causa ei, fac ca însăşi afacerea se ni se presente acuî numai ca un episod, ca un simbol al dramei, ce se desfăşură în sînul nobilei naţiuni, dramă, ce-ţi face impresia, că pururea înainte mergătorul popor al Franciei se apropie arăşi de una din acele sguduiri şi transformări interiore ale istoriei sale, cari sunt menite a schimba cu totul organismul vieţii de stat, şi a mări încă cu una şirul evoluţiunilor decisive, prin cari a trecut naţiunea francesă în vacul nostru, şi de cari, ca nici un alt popor, a fost atât de bogată. Seim, că înaintea tribunalului militar din Rennes se pertracteză acum pentru a doua oră procesul lui Dreyfus. De-odată cu revizuirea acestui proces s’a deschis din nou seria bănuelilor şi suspiţionărilor. Acestea străbat din sala de pertractare şi se varsă ca un potop în lungul şi latul ţârii. Ele irită, agită şi, în aceste încurcături generale, unii aruncă asupra altora răspunderea vinovăţiei. Partide se ridică în contra partidelor, bărbaţi de stat şi înalţi dignitari ai armatei se acusă şi se învinovăţesc reciproc, or sufletul poporului e vecinic turmentat de valurile colosalei agitaţiuni şi de ispita nesiguranţei, că ce va aduce etina de mâne. Se poate cre o situaţie mai tristă decât acesta? Mai poate cineva se se mire, că nemulţămirea a cuprins şi a străbătut tote păturile poporului frances ? Dar Francia n’a încetat încă de-a avu în sânul seu bărbaţi cu spirit înălţat, cari ridicându-se sus peste nivelul tărbăcelei generale, hrănesc speranţe vii, că onoarea şi numele Franciei vor fi salvate şi că prin însuşi geniul seu bun poporul frances vasei se se smulgă aşa cficând din nămolul, în care l’a cufundat fatalitatea, se va scutura şi se va curaţi de părăsiţii, cari atât de mult l’au infestat. Două elemente puternice îşi dispută acum dreptul la dominaţiune: republicanismul parlamentar de-oparte, şi militarismul, care pare a cuprinde în sine principiul monarchismului, ori cel puţin o formă de guvernare, pe umerii căreia se se ridice mai mult valoarea armatei naţionale. Până acum republica parlamentară a purtat cu succes lupta în contra adversarilor săi. Republica are se mulțămască victoria ei sprijinului partidelor din parlament. Astăci, înse se pare, că actuala formă de guvernament din Francia trece printr’o mare probă. Ea se află la punctul, când va trebui se dea dovedi de soliditatea şi puterea ei de viaţă, şi de va susţine cu succes aceasta probă, şi-a garantat încă pe un lung timp esistenţa. Nu este însă mai puţin adevărat, că puterea celui de al doilea element, a militarismului, cresce şi se sporeşte în Francia vedând cu ochii. Mult a contribuit la acesta chiar afacerea Dreyfus, în decursul căreia s’a putut în diferite rânduri observa, că armata e prea mult geloasa de onoarea ei, decât ca se permită a se arunca o pată fia cât de mică pe numele și reputatiunea sa. Nu trebue mai departe se se scape din vedere nici faptul confirmat prin evenimentele petrecutefilele acestea în Paris, că mai există în Francia şi o puternică partidă recrutată din elementele aşa numiţilor naţionalişti, cari sunt adânc nemulţămiţi cu stările de faţă şi cari tind a da republicei o formă plebiscitară pur democratică. Acestora le vin în ajutor puternic antisemiştii, cari portă cea mai crâncenă campania în parlament, în pressă şi în întruniri publice contra guvernului. Intr’o astfel de gravă şi critică situaţiă, cine are poate să prevadă, unde vor eşi lucrurile în Francia şi ce va mai aduce proximul viitor pentru republică? Treiczecî de anî se împlinesc aciî mâne, de când republica esistă. Acum înse a sosit momentul decisiv în care va trebui se arate, deci organismul ei e destul de puternic pentrua face faţa tuturor periculelor, ce o ameninţă. FOTLETONUL „GAZ. TRANS“. Un mijloc probat. Schiţă holandesă de Ivan Maurik jun. (Urmare.) Uimita îşi ridica femeia ochii şi cfise repede : „De Palen e numele d-tale? Hm, hm , ce curios! Atunci trebue că eşti înrudit cu de Palen din Rotterdam? Inchipuesce-ţi d-ta, azi de-a rândul am umblat eu în casă la ei, căci de mult eram prietină cu Cato de Palen — probabil mătuşa d-ta!e? o fiinţă bună la suflet, numai de nu i ar fi dat prea mult de lucru nervii; câteodată era peste măsură de mămasă şi nervoasa şi aşa s’a cam răcit prietinia între noi,... mai trăesce ea?“ Un mormăit surd şi neînţeles făcu pe vorbitoare să se oprescă un moment. „Nu?... Ah! In adevăr totuşi mi-ar pare rău ; d-ta înţelegi fără îndoială pe de Palen van de Vanhaven?“ Acelaşi mormăit. „Scudoră eşti înrudit cu van Palen van de Baan ? Pe acesta încă îl cunosc forte bine; e un om forte plăcut; nu cumva îl înţelegi pe el ?“ „Nu, eu n’am nici o rudă“. „Nici măcar una?“ „Nu, eu sunt orfan şi acum aşi vrea să mai şi dorm“. „Ah, Domne sfântule, d-ta eşti orfan ? In urma urmelor vei mai fi fost şi prin casa orfanilor? O ce trist! eu totdeauna am compătimit grozav pe orfanii mititei; şi d-ta, ei o duc destul de bine în astfel de institute; dar totuşi li se dă prea multă fasole şi linie de mâncare; mâncările nu sunt cine stie ce nutritoare şi îngraşe numai fără nici un scop. Da, şi apoi alte multele pe lângă ele; tot nu e acolo ca acasă. Da, da! aşa, că mai nu i-ar veni omului să credă, că şi d-ta ai fost un astfel de orfan mititel, d-ta arăţi cu totul altmintrelea, cu mult mai nusciu cum şi apoi__ D-ta mai călătoresci şi pe clasa primă! Na, se vede, că şi-a făcut bunul Dumnezzeu milă cu d-ta. Eu, de esemplu, eu sunt o simplă femeiă din popor şi îmi am venitele mele destul de frumuşele şi nu-’mi lipsesce, mulţam Domnului, nimic, de călătorit însă nu călătoresc, decât pe clasa a treia. Astăzi firesce n’au mai fost vagone de clasa a treia şi aşa a trebuit să-’mi scot bilet de clasa a doua şi, fiindcă a fost ocupată clasa a doua, călătoresc acum şi eu pe clasa primă, înţelegi?... de repede ce se mişcă trenul, nu vegî gara, decât par’că sburând pe dinainte ţi, pănă la Rotterdam avem numai câteva staţiuni; nu e aşa?... Una în Nieuwersuis, acolo se opresc toate trenurile, şi apoi în...“ „Aşa, asta-i bună. Mulţam Domnului!... în Nieuversuis!“ repeta pasagerul, care se pare, că a devenit forte nervos la necontenitele și monotonele palavre ale vecinei sale. El a căscat de vre-o câteva ori și se vede, că e cum se cade somnoros; acum însă se îndreptă printr’o scuturătură, fixeaza ager pe vecină-sa și cu un zîmbet batjocoritor o măsura de sus până jos. Apoi începe cu voce repede: „D-ta se vede, că ai o inimă forte bună; imediat se poate observa la d-ta, cât eşti de compătimitore şi bună de inimă; fără îndoială pe d-ta te pătrund adânc durerile bieţilor orfani, nu e aşa?“ Femeia dete încet şi cu demnitate din cap, apoi îl întrebă: „Aşadară nici când n’ai cunoscut tată şi mamă?* „Nicî odată“, îi răspunde vecinul său posomorit şi continuă cu un fel de suspin înecat: „Tatăl meu a murit înainte de nascerea mea şi apoi şi buna mea mamă“. Aici se pare că-’l copleşesce emoţiunea şi-şi duce de vreo câteva ori batista la ochi. „Ce trist! grozav de trist!“ (fice buna femeie, scoţându-şi şi ea batista din buzunar. „Ca copil de trei ani am plecat deja, ca copil pe mare; ce (fiel d-ta la acésta?0 „Pe mare?“ „Da, durere, trebuia să mă duc“. „Ah Domne sfinte!“ „Am fost furat din legăn“. Congresul pentru autonomia catolică va fi convocat, după informaţiunile lui „Magyarország“, pe la finea lui Octomvre, ori începutul lui Noemvre a. c. Conferenţa episcopilor catolici, convocată de primatele, a fost deocamdată amânată, din cauză, că unii dintre episcopii mai bâtrâni se află pe la băi și n’ar vrea să-și întrerupă cura, alții mai tineri n’au putut ruse sa studieze elaboratul comisiunei de 27, ce li s’a trimis spre studiare. Din Bucovina. Cetim în „Patria“ dela 1 (13) August, număr, care de altfel a fost confiscat. Cortina a căcut! Ceea ce la început s’a svonit numai, ceea ce în fine am demascat noi în public pe basa unor indicii absolut autentice şi adevărate — este astăcfi fapt împlinit. Ingerenţa absolut ilegală şi de tot suspectă a consulului rusesc Pant- choulidzew în afacerile interne ale ducatului nostru, ţinuta prevenitoare a bar, Bourguignon faţă de pretensiunea representantului Rusiei în afacerea espulsării Dr.lui Branisce şi, în fine, esecutarea promptă a ordinului lansat prin clica Würfel-Wiedmann-Kochanowschi — stau astăzi în totă nuditatea lor demascate. Avem la mână două fapte absolut autentice și neconfiscabile, cari aruncă o lumină de tot ciudată asupra administrației politice, care domineză în țara aceasta bătută de Dumnezeu. Primul fapt se referă la un act hectografat, emis cătră toate capitanatele din țară de primarul capitalei pentru curentarea d-lui Dr. V. Branisce. Faptul acesta — ce-i drept, nu ne prea miră, din contră el caracteriseza de minune era Würfel. Totuşi trebue însă să-i dăm niţică importanţă, fiind-că e prea hazliu modul, cum caută să emuleze d-nii Widmann şi baronitul primar Kochanowski în străduinţa lor, pentru a mulţumi pe deplin pe d-l Würfel. Curentarea d-lui Dr. V. Branisce s’a pus la cale prin magistratul orăşenesc din loc, şi anume prin o notă datată din 5 August Nr. 44171, în urma căreia este pusă întreaga gendarmerie şi poliţia a ţării în pictore, pentru a descoperi pe Dr. Branisce. Pentru a da însă pinteni jandarmilor în căutarea după cel curentat, a adaus baronitul primar în nota lansată următorele cuvinte semnificative : „Da das hohe Landesregierungspresidium auf die schleunigste Durchführung der Angelegenheit dringt, wird um möglichstrasche Erledigung gebetern. Aceste cuvinte s’au furișat sigur numai în urma unui hiperzel în actul de curentare, căci numai şireţi n’au fost d-nii din magistrat, când s’au demascat în un mod atât de prost. Nouă ne pare acesta trasă, ca un fulger, care aruncă o lumină, deşi subită, dar destul de clară asupra întregei situaţiuni. Dar să fim mai bine înţeleşi! Magistratul orăşenesc în calitatea sa de prima instanţă are dreptul — în cas că nu-şi află o ocupaţiune mai bună — se purcede în contra d-lui Dr. Branisce. D-l Dr. Branisce, care priveşte cu cea mai mare linişte şi cu aceeaşi siguranţă la espulsarea sa, are