Gazeta Transilvaniei, septembrie 1899 (Anul 62, nr. 193-216)

1899-09-01 / nr. 193

Nr. 193—1899 acest favor. Scrisoarea acesta însă e decla­rată falsă de cătră radicali, susțiind, că Angelici nu avea în celula sa nici hârtie, nici creion. SCHULE DELEL 1 — 31 August, v. Academia Română a delegat pe d-1 V. Maniu, membru, ca să asiste la înmor­mântarea marelui propietar Ignătescu, ce se va face afil la Craiova. Decedatul a lăsat întrega sa avere, cu un venit de peste 35.000 de lei, Academiei Române. Aniversarea luărei Griviţei. Sâm­bătă diminaţa s-a celebrat la 10 ore sf. liturghia în biserica metropolitană din Bu-­ curesci, cu ocasiunea aniversărei luărei Griviţei. Serviciului divin i-a precedat un parastas celebrat pentru repausul sufletelor bravilor cărtaţi pe câmpul de onoare. A slujit I. P. S. S. Metropolitul primat Gheor­­ghian, încunjurat de un număros cler. Ma­­jestatea Sa Regele a fost representat de cătră colonelul Georgescu. Au mai asistat autorităţile civile şi militare şi un mare număr de oficeri ai garnisoanei, cari au luat parte la campania victoriosă. După cere­­monia religiosă d-l general Carcaleţianu a trecut în revistă compania de vânători, care făcea serviciul de onoare şi care în urmă a defilat în sunetul musicei înaintea generalilor, a oficerilor şi înaintea nume­­roşilor combatanți dela 1877. Din causa sǎrbatorei naționale toate birourile oficiilor publice au fost închise. Dela menevrele din Austria Se telegrafează din Viena, că Duminecă în 10 Septemvre n. împăratul Francisc Iosif a asitat la manevrele trupelor din corpul al doilea de armată şi a celor din garnisoana dela Viena, care s’au ţinut la Horn. Cu ocasiunea aceasta Majestatea Sa s’a între­ţinut timp îndelungat cu căpitanul D. Vlă­­descu şi cu locotenenţii Chiriacescu şi Mi­haile,sau, din armata română, ataşaţi pe lângă diferitele corpuri de armată ale Austriei. Din Macedonia. Şcola comercială ro­mână, ce s’a înfiinţat la Salonic, se va inau­gura la 15 Septemvre cu o deosebită so­lemnitate. înscrierile în şcolă se vor începe tot atunci şi cursurile se vor deschide cel mult la 20 Septemvre. Au fost nu­miţi: M. Dimpanie, licenţiat al facultăţii de sciinţe naturale din Bucuresci, di­rector al şcolei comerciale. Profesori au fost numiţi d-nii Otto, licenţiat al facultăţii de sciinţe fisice şi chemice din Bucuresci, Periele Papahagi, absolvent al facultăţei de litere din Bucuresci, Diamandi, diplomat al şcofei comerciale. Toţi aceşti tineri sunt originari din Macedonia. Husein Sabedin, absolvent al facultăţii de drept din Bu­curesci şi fost mai mult timp în funcţiunea de dragoman la Bitolia, a fost numit pro­fesor de limba turcă la şcola comercială română din Salonic. Congresul regnicolar al medicilor din Ungaria s’a ţinut Dumineca trecută la Oradea-mare. Au luat parte la congres vre-o 350 de medici. S’au discutat cestiuni, cari privesc îmbunătăţirea situaţiunei ma­teriale a medicilor. S’a discutat asupra unui proiect de statuie privitor la Reuniunea pentru ajutorarea şi pensionarea medicilor. S’a hotărît să se înainteze un memorand gu­vernului şi dietei, cerând, ca cestiunea sa­lubrităţii publice să treca în mâna statului şi să se casseze examenul medical la tri­bunale. Se va cere de la guvern întregirea salarelor medicilor din 160 cercuri, cari sunt cele mai rău salarizate, până la mi­nimul de câte 1000 fl. pe an. E caracte­ristic, că în fruntea reuniunei stau cam tot Jidani şi alţi nemaghiari. Preşedinte e pro­fesorul universitar Ketly, vice-preşedinte Schwartzer, secretar prim Jendrassik, se­cretar Grosz, notar Dieballa, cassar Hooh­­■walt, şi aşa mai departe. Plic pierdut. Serviciul poştal din Sinaia a pierdut — scrie „Adev.“ — un plic al legaţiunei austro-ungare, cu desti­naţia pentru consulul din Brăila. Lega­­ţiunea a dat în judecată direcţiunea poş­telor, cerând o mare despăgubire şi cali­ficând faptul, că acel plic a fost sustras de cineva, pentru a se afla conţinutul lui. Di­recţiunea poştelor a luat măsuri pentru descoperirea furtului. D. Perieţeanu, con­trolor al poştelor, a făcut o minuţiosă per­­chiziţiun­e la toţi funcţionarii superiori şi inferiori ai oficiului Sinaia, însă pănă în present nu s’a găsit nimic. Jidovimea unguresca în contra exposiţiei francese. Pressa jidovesca din Ungaria, ne mai soiind cum să-şi verse năcaşul asupra Francesk­or în urma con­damnării lui Dreyfus, a început să agite în contra exposiţiunei dela Paris pe cu­vânt, că în actualele împrejurări din Fran­cia, obiectele espuse ar fi periclitate. Au început să vestască chiar, că mai mulţi dintre aceia, cari voiau să trimită la ex­­posiţiă preţiose cre codii bisericesci şi fa­miliare, şi-au revocat anunţările. Intre aceştia se fi­ce, că s’ar afla şi capitulul rom.-catolic din Strigoniu, care voia să trimită la exposiţiă obiecte de artă în va­­loare de mai multe milioane. Din cercurile armatei române. D-l general Iacob Lahovari, ministru de răs­­boiu, studiază acum împreună cu comitetul inspectorilor generali ai armatei, modifi­­carea codului de justiţie militară. D-1 La­hovari lucreză de asemenea şi la mai multe reforme de introdus în armată. Agitaţii antisemite în Boemia Din Polna (Boemia) se anunţă telegrafic, că agitaţiunile antisemite de acolo cresc, din causa începerei procesului îndreptat în con­tra israelitului Huelsner, acusat că ar fi asasinat un scop ritual pe fata Hruza Bosco, dintr’un oraş vecin. Continuă de asemenea confiscarea broşurilor clericale, în cari se susţine, că e vorba despre un asasinat ri­­tual al evreilor. Antisemiţii string banii necesari pentru cheltuelile părţei civile. Poliţia ia cele mai mari măsuri de precau­­ţiune, de­oare­ce sosesc o mulţime de şefi antisemiţi agitatori. Mulţămită publică. Din Satulung ni­ se trimite cu data 28 August cu urmă-­­ torea mulţămită publică : Subcomitetul Reu­niunei femeilor române din Săcele pentru ajutorarea văduvelor sărace etc. îşi ţine de plăcută datoriă a esprima simţite mul­­ţămite d-lui Grigorie N. Jiţeiu, comerciant în Brăila, pentru ajutorul de 5 fl. dăruit fondului acestei instituţiuni. Pentru sub­comitetul reuniunei femeilor etc.: Romul Vercea, actual. Societatea filarmonică aviseaza, că­mâne 13 Sept. la 8 ore sera se va ţine prima probă în casa de probe (Rosenanger). Membrii de nou intraţi sunt rugaţi, ca con­form § 4 din statute să se anunţe la d-1 director de musică Anton Brandner. Ilusionistul Iosef Bosko a dat asară în 12 Sept. n. o representaţiă în sala de mâncare de la oţel „Pomul verde“. D-1 Bosko va da şi astă sera o representaţiă. Representaţiile sunt însoţite de cântări duette esecutate de surorile Esmeralda. D-l Bosko are ca medium pe d-sora Erna B. D-sa este tot­odată şi un escelent ventrilog şi artist în magie, începutul representaţiei la 8 ore sora. Scrisuri fonciare de 5% Albina se capătă la Filiala „Albina“ Braşov, îndeplinite, declară adunarea generală de deschisă şi trece la ordinea fiilei. Se desbat statutele şi se primesc din partea adunării generale. Conform prospec­tului, fundatorii şi-au reservat dreptul, că pe primii 3 ani să numască membri în di­recţiune. S’a făcut din partea fundatorilor o listă a membrilor, pe cari i-a presentat adunării generale şi acesta i-a primit cu unanimitate. — Au fost numiţi următorii domni: Mihail Bontescu, Dr. Gavrilă Su­­ciu, Ioan Banciu, B. Popovici, Ştefan Şte­­lariu, George Costa, Teodor Doboi, George Costa, Avram Celegredean. In comitetul de supraveghiere au fost aleşi d-nii: Paul Oltean, Ioan Cornea, Dominic Raţiu, Ge­orge Balaş, N. Stupineanu. Statutele pri­mite de către adunarea generală, se vor înainta tribunalului Com. din Deva spre aprobare. După aprobarea statutelor şi înregis­trarea firmei din partea tribunalului, noul institut îşi va începe activitatea ca l­a Ia­nuarie 1900. Desbaterea întregului obiect pus la ordinea fiilei a decurs în cea mai bună re­gulă, mulţămită înţeleptei conduceri a d-lui preşedinte ad-hoc. Sunt convins, că având institutul ast­fel de bărbaţi în direcţiune, toţi consoli de chiămarea lor, îşi va lua în timpul cel mai scurt un avânt puternic. Doresc înflori­rea lui! P. GAZETA TRANSILVANIEI. Adunarea constituantă a „Har­ţieganei“. Haţeg, 10 Sept. In 31 August a. c. s’a ţinut adunarea generală constituantă pentru înfiinţarea in­stitutului, societate pe acţii „Haţiegana“ în Haţeg, de present asociaţiune de anticipa­­ţiune şi credit, care va trece cu întrega activă şi pasivă la noul institut. Se alege un preşedinte ad-hoc în per­sona d-lui Dr. Gavrilă Buciu, advocat. După ce rostesce un frumos discurs despre bănci şi însemnătatea lor, anunţă că, capitalul social de 100.000 fl. e asigurat şi că toate referinţele impuse de legea comercială sunt Cosivocar­e. Publicul român aparţinător pretoria­­telor Beiuş, Ceica şi Vaşcău, cu acesta se încunoscinţază, că despărţământul Beiuş al „Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român“, îşi va ţine adu­narea generală ei cercuală din acest an în opidul Vaşcău, în biserica gr. or. în fiiua de 17 Septemvre st. n. la 11 ore a. m., după servirea s­tei litergii. Considerând marea importanţă a aces­tei Asociaţiunî pentru poporul român, ne măgulim cu speranţa, că inteligenţa din pretoriatele amintite va conlucra, ca la adu­nare să se presente în număr cât de mare inteligenţă şi popor. Din şedinţa comitetului cercual al des­părţământului Beiusih, 13 August 1899. Direcţiunea despărţ. Mulţămită publică. Satulung, 27 August 1899. In numele comitetului parochial din Satulung, Biserica Sf. Archangel­, esprimă cele mai căldurose mulţămite vrednicului Român din Turcheşul Săcelelor, Nicolae Ju­­gănarul, care în zelul său de a face bine nu şi-a uitat nici de biserica nostră, dă­­ruindu-o cu frumoasa sumă de 200 fl. D-l Jugănarul este bărbatul, pe­­es­­pelază prin virtuţi şi fapte bune. In Săcele nu esistă instituţiune umană, nu esistă şcolă şi biserică, pe care să nu o fi ajutat. D-sa este mângâitorul văduvelor şi al să­racilor. Dumetreu să-l ţie mulţi ani, spre binele şi fericirea nemului românesc. Romul Verzea, preşedinte al comitetului parochial. NECROLOG. D-l Nicolae Mocanu, unul dintre comercianţii noştri fruntaşi din loc, şi soţia sa Elena, au îndurat o grea pierdere prin moartea iubitei lor fiice Mar­gareta, decedată afil noapte în etate de doi ani. înmormântarea se va face poimâne, Joi, la 3 ore p. m. în cimiterul din Gre­­verl. Conductul va pleca dela casele pro­prii (Strada Castelului). — Adresăm con­­dolenţele noastre întristaţilor părinţi! ULTIME SCIRI. Viena, 11 Septemvre Coloman Szell a fost afil în audienţă la Maj. Sa. După amiazii a conferit cu con­tele Thun. Monarchul a invitat la sine pe Dr. Kathrein, preşedintele partidei Pagina 3 poporale catolice şi fost preşedinte al „Reichsrat“-ului. Kathrein a ra­portat Maj. Sale asupra situaţiunei. Se crede, că Kathrein va lua rolul, ce l’a avut la început Chlumecky. Afară de Kathrein mai apare pe prizontul politic și contele Clary loc­țiitorul Stiriei. El a mers, invitat, din Graz la Viena. Viena, 11 Septemvre. Șeful ra­dicalilor germani, Wolf, a finut era o vorbire în Leibnitz fiicând între altele, că Germanii radicali vor îm­piedeca, chiar şi cu preţul vieţii, ale­gerea delegaţiunei. Delegaţiunea nu se va putea alege în parlament, decât retrăgându-se ordonanţele de limbă şi revizuindu-se pactul cu Ungaria. Berlin, 11 Septemvre. „Fataber­­linesă“ scriind despre audientă, ce a avut’o Szeli la monarchul, încep că dela Ungaria se cer jertfe, adecă urcarea cuptei pănă la 34'8°/0-Viena, 11 Septemvre. O depeşă din Petersburg spune, că­­Rarele ru­sesc­, chiar şi cele oficiose, cer de­părtarea lui Milan din Serbia. Londra, 11 Septemvre. Consiliul ministerial e în permanenţă. Se a­­­nunţă din isvor sigur, că textul ulti­­matului pentru Transvaal e gata. Consi­liul ministerial va decide mâne în cestiunea trimeterii ultimatului. Toate păturile poporațiunei sunt grozav de iritate. Nimeni nu mai crede în oco­lirea resboiului. Amsterdam, 11 Septemvre. Scrii sosite aici din Pretoria spun, că ini­micițiile faptice se vor începe în Oc­­tomvre. Bunii speră, se pot­ pune în liniă de luptă 60.000 de oameni bine echipați. P S­­ M Bt S 15. Tolstoi despre casetoria. Scriitorul rus Sergejenko a scris o carte întregă des­pre cum trăesce şi lucrază Tolstoi, şi în acestă carte istorisesce, că în casa lui Tol­stoi fiind odată vorba despre raporturile dintre bărbat şi soţie, mulţi dintre ospeţii presenţi ţineau parte bărbatului, ei pe so­ţie o acusau de toate relele. Tolstoi a as­cultat cu atenţie conservaţia ospeţilor, apoi după un timp oare­ oare a intrat şi el în vorbă, formulându-şi părerea în următoarele : „Dar nu putem noi oare pretinde mult dela nevastă şi avem oare drept s’o înfruntăm, când de regulă noi înşi­ne o dedăm şi o constrîngem la tot felul de minciuni ? Ori nu tocmai aceea preţuim mai mult în fe­­meie, ce se referă la sexul ei, şi nu toc­mai pentru acesta o luăm de nevastă? Şi apoi voim să ne fie prietenă. Acesta e o minciună! Prietin îmi caut tot­deauna între bărbaţi, şi femeia nu poate nici când să su­­plinescă acestă prietenie. Astfel fiind deci, de ce să minţim nevestei şi s’o facem a crede, că ea ne este cel mai bun prietin?“ — „Ce ar trebui dară să facem, ca să susţinem pacea casnică?“, a întrebat unul dintre ospeţi. — „Bărbatul trebue să ia asupră-şi întregă povara situaţiei create de el însu­şi şi trebue să fie iertător,­­ a răspuns Tol­stoi. Căci prin faptul, că am luat de ne­vastă o femeie oare­care, în anumit înţeles ne-am făcut surori pe toate celelalte femei din lume. In acesta se cuprinde adâncul înţeles al căsătoriei“. Apoi a povestit, cum el a cunoscut o părechiă de însurăţei, care mulţi ani au trăit ca fratele cu sora. Tolstoi a fost în­cântat de acest traifi și a felicitat pe fe­meiă de castitatea aceasta a ei. Răspunsul i-a venit cu mult mai repede de cum ar fi prefiat, și l-a emoționat forte mult. Femeia a respins laudele pentru aceasta viață castă, căci — fiicea dânsa — cea mai ferbinte dorinţă îi era să fie bărbatului ei nu numai prietenă, ci şi nevastă; să aibă dela el băeţi; el însă voeşte să trăescă cu ea în relaţiunî caste şi ea se supune voinţei... Sergejenko spune, că Tolstoi plângea, când a istorisit acestea.

Next