Gazeta Transilvaniei, septembrie 1899 (Anul 62, nr. 193-216)
1899-09-01 / nr. 193
Nr. 193—1899 acest favor. Scrisoarea acesta însă e declarată falsă de cătră radicali, susțiind, că Angelici nu avea în celula sa nici hârtie, nici creion. SCHULE DELEL 1 — 31 August, v. Academia Română a delegat pe d-1 V. Maniu, membru, ca să asiste la înmormântarea marelui propietar Ignătescu, ce se va face afil la Craiova. Decedatul a lăsat întrega sa avere, cu un venit de peste 35.000 de lei, Academiei Române. Aniversarea luărei Griviţei. Sâmbătă diminaţa s-a celebrat la 10 ore sf. liturghia în biserica metropolitană din Bu- curesci, cu ocasiunea aniversărei luărei Griviţei. Serviciului divin i-a precedat un parastas celebrat pentru repausul sufletelor bravilor cărtaţi pe câmpul de onoare. A slujit I. P. S. S. Metropolitul primat Gheorghian, încunjurat de un număros cler. Majestatea Sa Regele a fost representat de cătră colonelul Georgescu. Au mai asistat autorităţile civile şi militare şi un mare număr de oficeri ai garnisoanei, cari au luat parte la campania victoriosă. După ceremonia religiosă d-l general Carcaleţianu a trecut în revistă compania de vânători, care făcea serviciul de onoare şi care în urmă a defilat în sunetul musicei înaintea generalilor, a oficerilor şi înaintea numeroşilor combatanți dela 1877. Din causa sǎrbatorei naționale toate birourile oficiilor publice au fost închise. Dela menevrele din Austria Se telegrafează din Viena, că Duminecă în 10 Septemvre n. împăratul Francisc Iosif a asitat la manevrele trupelor din corpul al doilea de armată şi a celor din garnisoana dela Viena, care s’au ţinut la Horn. Cu ocasiunea aceasta Majestatea Sa s’a întreţinut timp îndelungat cu căpitanul D. Vlădescu şi cu locotenenţii Chiriacescu şi Mihaile,sau, din armata română, ataşaţi pe lângă diferitele corpuri de armată ale Austriei. Din Macedonia. Şcola comercială română, ce s’a înfiinţat la Salonic, se va inaugura la 15 Septemvre cu o deosebită solemnitate. înscrierile în şcolă se vor începe tot atunci şi cursurile se vor deschide cel mult la 20 Septemvre. Au fost numiţi: M. Dimpanie, licenţiat al facultăţii de sciinţe naturale din Bucuresci, director al şcolei comerciale. Profesori au fost numiţi d-nii Otto, licenţiat al facultăţii de sciinţe fisice şi chemice din Bucuresci, Periele Papahagi, absolvent al facultăţei de litere din Bucuresci, Diamandi, diplomat al şcofei comerciale. Toţi aceşti tineri sunt originari din Macedonia. Husein Sabedin, absolvent al facultăţii de drept din Bucuresci şi fost mai mult timp în funcţiunea de dragoman la Bitolia, a fost numit profesor de limba turcă la şcola comercială română din Salonic. Congresul regnicolar al medicilor din Ungaria s’a ţinut Dumineca trecută la Oradea-mare. Au luat parte la congres vre-o 350 de medici. S’au discutat cestiuni, cari privesc îmbunătăţirea situaţiunei materiale a medicilor. S’a discutat asupra unui proiect de statuie privitor la Reuniunea pentru ajutorarea şi pensionarea medicilor. S’a hotărît să se înainteze un memorand guvernului şi dietei, cerând, ca cestiunea salubrităţii publice să treca în mâna statului şi să se casseze examenul medical la tribunale. Se va cere de la guvern întregirea salarelor medicilor din 160 cercuri, cari sunt cele mai rău salarizate, până la minimul de câte 1000 fl. pe an. E caracteristic, că în fruntea reuniunei stau cam tot Jidani şi alţi nemaghiari. Preşedinte e profesorul universitar Ketly, vice-preşedinte Schwartzer, secretar prim Jendrassik, secretar Grosz, notar Dieballa, cassar Hooh■walt, şi aşa mai departe. Plic pierdut. Serviciul poştal din Sinaia a pierdut — scrie „Adev.“ — un plic al legaţiunei austro-ungare, cu destinaţia pentru consulul din Brăila. Legaţiunea a dat în judecată direcţiunea poştelor, cerând o mare despăgubire şi calificând faptul, că acel plic a fost sustras de cineva, pentru a se afla conţinutul lui. Direcţiunea poştelor a luat măsuri pentru descoperirea furtului. D. Perieţeanu, controlor al poştelor, a făcut o minuţiosă perchiziţiune la toţi funcţionarii superiori şi inferiori ai oficiului Sinaia, însă pănă în present nu s’a găsit nimic. Jidovimea unguresca în contra exposiţiei francese. Pressa jidovesca din Ungaria, ne mai soiind cum să-şi verse năcaşul asupra Franceskor în urma condamnării lui Dreyfus, a început să agite în contra exposiţiunei dela Paris pe cuvânt, că în actualele împrejurări din Francia, obiectele espuse ar fi periclitate. Au început să vestască chiar, că mai mulţi dintre aceia, cari voiau să trimită la exposiţiă preţiose cre codii bisericesci şi familiare, şi-au revocat anunţările. Intre aceştia se fice, că s’ar afla şi capitulul rom.-catolic din Strigoniu, care voia să trimită la exposiţiă obiecte de artă în valoare de mai multe milioane. Din cercurile armatei române. D-l general Iacob Lahovari, ministru de răsboiu, studiază acum împreună cu comitetul inspectorilor generali ai armatei, modificarea codului de justiţie militară. D-1 Lahovari lucreză de asemenea şi la mai multe reforme de introdus în armată. Agitaţii antisemite în Boemia Din Polna (Boemia) se anunţă telegrafic, că agitaţiunile antisemite de acolo cresc, din causa începerei procesului îndreptat în contra israelitului Huelsner, acusat că ar fi asasinat un scop ritual pe fata Hruza Bosco, dintr’un oraş vecin. Continuă de asemenea confiscarea broşurilor clericale, în cari se susţine, că e vorba despre un asasinat ritual al evreilor. Antisemiţii string banii necesari pentru cheltuelile părţei civile. Poliţia ia cele mai mari măsuri de precauţiune, deoarece sosesc o mulţime de şefi antisemiţi agitatori. Mulţămită publică. Din Satulung ni se trimite cu data 28 August cu urmă- torea mulţămită publică : Subcomitetul Reuniunei femeilor române din Săcele pentru ajutorarea văduvelor sărace etc. îşi ţine de plăcută datoriă a esprima simţite mulţămite d-lui Grigorie N. Jiţeiu, comerciant în Brăila, pentru ajutorul de 5 fl. dăruit fondului acestei instituţiuni. Pentru subcomitetul reuniunei femeilor etc.: Romul Vercea, actual. Societatea filarmonică aviseaza, cămâne 13 Sept. la 8 ore sera se va ţine prima probă în casa de probe (Rosenanger). Membrii de nou intraţi sunt rugaţi, ca conform § 4 din statute să se anunţe la d-1 director de musică Anton Brandner. Ilusionistul Iosef Bosko a dat asară în 12 Sept. n. o representaţiă în sala de mâncare de la oţel „Pomul verde“. D-1 Bosko va da şi astă sera o representaţiă. Representaţiile sunt însoţite de cântări duette esecutate de surorile Esmeralda. D-l Bosko are ca medium pe d-sora Erna B. D-sa este totodată şi un escelent ventrilog şi artist în magie, începutul representaţiei la 8 ore sora. Scrisuri fonciare de 5% Albina se capătă la Filiala „Albina“ Braşov, îndeplinite, declară adunarea generală de deschisă şi trece la ordinea fiilei. Se desbat statutele şi se primesc din partea adunării generale. Conform prospectului, fundatorii şi-au reservat dreptul, că pe primii 3 ani să numască membri în direcţiune. S’a făcut din partea fundatorilor o listă a membrilor, pe cari i-a presentat adunării generale şi acesta i-a primit cu unanimitate. — Au fost numiţi următorii domni: Mihail Bontescu, Dr. Gavrilă Suciu, Ioan Banciu, B. Popovici, Ştefan Ştelariu, George Costa, Teodor Doboi, George Costa, Avram Celegredean. In comitetul de supraveghiere au fost aleşi d-nii: Paul Oltean, Ioan Cornea, Dominic Raţiu, George Balaş, N. Stupineanu. Statutele primite de către adunarea generală, se vor înainta tribunalului Com. din Deva spre aprobare. După aprobarea statutelor şi înregistrarea firmei din partea tribunalului, noul institut îşi va începe activitatea ca la Ianuarie 1900. Desbaterea întregului obiect pus la ordinea fiilei a decurs în cea mai bună regulă, mulţămită înţeleptei conduceri a d-lui preşedinte ad-hoc. Sunt convins, că având institutul astfel de bărbaţi în direcţiune, toţi consoli de chiămarea lor, îşi va lua în timpul cel mai scurt un avânt puternic. Doresc înflorirea lui! P. GAZETA TRANSILVANIEI. Adunarea constituantă a „Harţieganei“. Haţeg, 10 Sept. In 31 August a. c. s’a ţinut adunarea generală constituantă pentru înfiinţarea institutului, societate pe acţii „Haţiegana“ în Haţeg, de present asociaţiune de anticipaţiune şi credit, care va trece cu întrega activă şi pasivă la noul institut. Se alege un preşedinte ad-hoc în persona d-lui Dr. Gavrilă Buciu, advocat. După ce rostesce un frumos discurs despre bănci şi însemnătatea lor, anunţă că, capitalul social de 100.000 fl. e asigurat şi că toate referinţele impuse de legea comercială sunt Cosivocare. Publicul român aparţinător pretoriatelor Beiuş, Ceica şi Vaşcău, cu acesta se încunoscinţază, că despărţământul Beiuş al „Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român“, îşi va ţine adunarea generală ei cercuală din acest an în opidul Vaşcău, în biserica gr. or. în fiiua de 17 Septemvre st. n. la 11 ore a. m., după servirea stei litergii. Considerând marea importanţă a acestei Asociaţiunî pentru poporul român, ne măgulim cu speranţa, că inteligenţa din pretoriatele amintite va conlucra, ca la adunare să se presente în număr cât de mare inteligenţă şi popor. Din şedinţa comitetului cercual al despărţământului Beiusih, 13 August 1899. Direcţiunea despărţ. Mulţămită publică. Satulung, 27 August 1899. In numele comitetului parochial din Satulung, Biserica Sf. Archangel, esprimă cele mai căldurose mulţămite vrednicului Român din Turcheşul Săcelelor, Nicolae Jugănarul, care în zelul său de a face bine nu şi-a uitat nici de biserica nostră, dăruindu-o cu frumoasa sumă de 200 fl. D-l Jugănarul este bărbatul, peespelază prin virtuţi şi fapte bune. In Săcele nu esistă instituţiune umană, nu esistă şcolă şi biserică, pe care să nu o fi ajutat. D-sa este mângâitorul văduvelor şi al săracilor. Dumetreu să-l ţie mulţi ani, spre binele şi fericirea nemului românesc. Romul Verzea, preşedinte al comitetului parochial. NECROLOG. D-l Nicolae Mocanu, unul dintre comercianţii noştri fruntaşi din loc, şi soţia sa Elena, au îndurat o grea pierdere prin moartea iubitei lor fiice Margareta, decedată afil noapte în etate de doi ani. înmormântarea se va face poimâne, Joi, la 3 ore p. m. în cimiterul din Greverl. Conductul va pleca dela casele proprii (Strada Castelului). — Adresăm condolenţele noastre întristaţilor părinţi! ULTIME SCIRI. Viena, 11 Septemvre Coloman Szell a fost afil în audienţă la Maj. Sa. După amiazii a conferit cu contele Thun. Monarchul a invitat la sine pe Dr. Kathrein, preşedintele partidei Pagina 3 poporale catolice şi fost preşedinte al „Reichsrat“-ului. Kathrein a raportat Maj. Sale asupra situaţiunei. Se crede, că Kathrein va lua rolul, ce l’a avut la început Chlumecky. Afară de Kathrein mai apare pe prizontul politic și contele Clary locțiitorul Stiriei. El a mers, invitat, din Graz la Viena. Viena, 11 Septemvre. Șeful radicalilor germani, Wolf, a finut era o vorbire în Leibnitz fiicând între altele, că Germanii radicali vor împiedeca, chiar şi cu preţul vieţii, alegerea delegaţiunei. Delegaţiunea nu se va putea alege în parlament, decât retrăgându-se ordonanţele de limbă şi revizuindu-se pactul cu Ungaria. Berlin, 11 Septemvre. „Fataberlinesă“ scriind despre audientă, ce a avut’o Szeli la monarchul, încep că dela Ungaria se cer jertfe, adecă urcarea cuptei pănă la 34'8°/0-Viena, 11 Septemvre. O depeşă din Petersburg spune, căRarele rusesc, chiar şi cele oficiose, cer depărtarea lui Milan din Serbia. Londra, 11 Septemvre. Consiliul ministerial e în permanenţă. Se anunţă din isvor sigur, că textul ultimatului pentru Transvaal e gata. Consiliul ministerial va decide mâne în cestiunea trimeterii ultimatului. Toate păturile poporațiunei sunt grozav de iritate. Nimeni nu mai crede în ocolirea resboiului. Amsterdam, 11 Septemvre. Scrii sosite aici din Pretoria spun, că inimicițiile faptice se vor începe în Octomvre. Bunii speră, se pot pune în liniă de luptă 60.000 de oameni bine echipați. P S M Bt S 15. Tolstoi despre casetoria. Scriitorul rus Sergejenko a scris o carte întregă despre cum trăesce şi lucrază Tolstoi, şi în acestă carte istorisesce, că în casa lui Tolstoi fiind odată vorba despre raporturile dintre bărbat şi soţie, mulţi dintre ospeţii presenţi ţineau parte bărbatului, ei pe soţie o acusau de toate relele. Tolstoi a ascultat cu atenţie conservaţia ospeţilor, apoi după un timp oare oare a intrat şi el în vorbă, formulându-şi părerea în următoarele : „Dar nu putem noi oare pretinde mult dela nevastă şi avem oare drept s’o înfruntăm, când de regulă noi înşine o dedăm şi o constrîngem la tot felul de minciuni ? Ori nu tocmai aceea preţuim mai mult în femeie, ce se referă la sexul ei, şi nu tocmai pentru acesta o luăm de nevastă? Şi apoi voim să ne fie prietenă. Acesta e o minciună! Prietin îmi caut totdeauna între bărbaţi, şi femeia nu poate nici când să suplinescă acestă prietenie. Astfel fiind deci, de ce să minţim nevestei şi s’o facem a crede, că ea ne este cel mai bun prietin?“ — „Ce ar trebui dară să facem, ca să susţinem pacea casnică?“, a întrebat unul dintre ospeţi. — „Bărbatul trebue să ia asupră-şi întregă povara situaţiei create de el însuşi şi trebue să fie iertător, a răspuns Tolstoi. Căci prin faptul, că am luat de nevastă o femeie oarecare, în anumit înţeles ne-am făcut surori pe toate celelalte femei din lume. In acesta se cuprinde adâncul înţeles al căsătoriei“. Apoi a povestit, cum el a cunoscut o părechiă de însurăţei, care mulţi ani au trăit ca fratele cu sora. Tolstoi a fost încântat de acest traifi și a felicitat pe femeiă de castitatea aceasta a ei. Răspunsul i-a venit cu mult mai repede de cum ar fi prefiat, și l-a emoționat forte mult. Femeia a respins laudele pentru aceasta viață castă, căci — fiicea dânsa — cea mai ferbinte dorinţă îi era să fie bărbatului ei nu numai prietenă, ci şi nevastă; să aibă dela el băeţi; el însă voeşte să trăescă cu ea în relaţiunî caste şi ea se supune voinţei... Sergejenko spune, că Tolstoi plângea, când a istorisit acestea.