Gazeta Transilvaniei, iulie 1900 (Anul 63, nr. 145-169)

1900-07-01 / nr. 145

Nr. 145—1900, altora spre subscriere, sau cari au falsificat subscrierea, i-a pedepsit parte cu pierderea unei jumătăți de an de­­studiu, parte i-a eschis de la universitate pe timp de 1 an sau­rt an. Esam­en de maturitate. La șcala reală superioră militară din Biserica­ albă au depus examenul de maturitate între alţii şi următorii elevi absolvenţi români: Alec­­sandru Lupeanu din Sibiiu, Traian Smeu din Viena, Ivan Gogolianu din Orşova,­­Odiseu Teban din Oudjic şi Vict. Stumiţa din Arad. Tot acolo au absolvat cursul II: Iosif Iacobiciu din Alba-Iulia, Coriolan Bardosy din Sibiiu, Eică Cela din Mehadia, Titu Adam din Caransebeş şi Leo Cim­­poca din Mehadia,,s era anul I: Corneliu Bordea din Viena,şi Teodor Seraoiu din Caransbeş. Răsboiul chinei şi industria. Din Bodenbach se vestesce, că evenimentele din China influenţeză forte păgubitor asupra întreprinderilor industriale din Boemia nordică, mai ales însă asupra articolilor din fabricele de ace şi nasturi, cari espor­­teaza în China. Toate comandele pentru China au fost contramandate şi mărfurile espedate au fost retrimise. Naţionaliştii francesî, Cehii şi Ir­­landesii. Din Paris se telegrafeză, că na­ţionaliştii francesî arangiază primire de­monstrativă Cehilor şi Irlandesilor, cari vor visita esposiţia. Millevoie scrie în „Patrie“, că Cehii şi Irlandesii sunt singurele po­­poare, cari se portă cu simpatiă faţă de Francesî, Praga şi Dublinul au atâta cu­­ragiu să stea cu nobleţă şi bravură pe partea Francesilor. Delegaţii Buri la Paris. Delegaţii buri, cari cutrieraseră mai multe capitale europene, au sosit şi la Paris, unde au de­pus cărţile lor la miniştrii. Biuroul consi­liului municipal i-a primit călduros. Preşe­dintele a salutat pe representanţii repu­­blicei Sud-Africane, care a uimit lumea cu eroismul lor. El a ridicat un toast în sănătatea preşedinţilor Krüger şi Steyn, a parlamentelor, a soldaţilor şi a poporului celor două republice surori. Delegatul Fi­­scher a mulţămit; el a adăugat, că repu­­blicele nu cereau fumei om­­lisate decât un­­singur lucru: arbitrajul. Tulburări în­ Albania. Din Cetinje­­se anunţă, că moscheea statului Biol din Albania a fost umplută de sânge, ceea-ce a pricinuit o mare escitaţie printre mu­sulmani. Valiul menţine ordinea şi împie­decă actele de răsbunare în potriva creş­tinilor. Foc. In comuna Doboli din comitatul Trei­ scaune a isbucnit cailele acestea­ un mare incendiu. Au ars clădirile a 9 locuitori ma­ghiari. Paguba se socoteşte la 6000 cor. Fiind­că nu s’a putut constata causa in­cendiului, autorităţile fac aspre cercetări. Avis. Primăria oraşului face cunoscut, că pe drumurile nouă forestiere la Dealul Melcului, lângă valea Goriţei, la Dealul Cloţanului (Rattenberg), cât şi la Vârful fetei este oprită umblarea cu cai fiă de transport, fiă de călărit şi recomandă atât publicului, cât şi miliţiei ces. şi reg. şi ,honvechimei scutirea acelor drumuri. Concert. Mâne Sâmbătă, muşi­ca oră­­işenască va cânta dim­inaţa la 7 ore pe pro­menada de jos. — Duminecă va da un concert la hotel „Pomul verde“. Începutul la 8 ore săra. Intrarea 60 bani. Pentru amatorii de fotografie. Aparate de­­fotografie pentru salon şi voiaj forte renumite , .aparate pentru fotografii la moment, precum şi tote articolele necesare, se pot procura de la A. MOLL literantul curţii c. şi r. din Viena, Tuch­­auben Nr. 1). Manufactură fotografică fondată la anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinând preţurile gratis. Deposite în Braşov la F. Jeke­­lius, F. Kelemen, Victor I-toth Farmacişti, Teutsch şi Tartler, D. Eremias nepoţii. Concertul Iteuniunei române de gimnastică şi de cântări. Frumosă ca o­­ji de primăvară a fost diua da erî pentru noi Braşovenii. Sămânţa sădită cu trudă de mâni înţelepte tomna, s’a dovedit bună dup’o iarnă grea. A fost primăvară erî, o primăvară, care ne face să nădăjduim, că îi va urma o vară su­perbă. Nu mi-e dat mie să vorbesc la acest loc de tot succesul sărbătorilor jubilare. Numai despre poesia lor. Cântecul păsări­lor, cărora rudele binefacătoare ale lui Prier le-a dat glas şi pe care, ca să le asculte, florile îşi scot curioase capetele lor multi­colore de sub ţărnă, parfumul acestor flori, aceasta-i poesia primăverii. Şi ca ea au fost cântările eşite din inimi inspirate şi puse de dragoste şi primite de suflete înăl­ţate şi cuprinse de iubire. Despre concertul da asera şi despre harnicul lui conducător vreau să vorbesc. Când ne-am dus era să autoim „Can­tata“ în sala gimnasiului şi „Concertul“ din Redută, am plecat de acasă cu aşteptări mari, convinşi că vom amzi ceva nou. D-l George Dima ne-a dat într’un timp uimitor de scurt nişce dovecji atât de strălucite despre puterile sale, încât ne-a făcut pre­tenţioşi. Ei bine, ori cât de mari au fost ■ aşteptările noastre, ele au fost întrecute. Nici nu vorbesc de „Cantată“, în care poetul a vorbit din inimile noastre ale tuturor şi com­­positorul a dat parfumul musicei acestor vorbe. „Cantata“ a fost o strălucită des­­minţire, că un op ocasional nu poate fi un op de artă. Când ocasiunea, care l-a născut, a fost atât de mare ca jubileul gimnasiului nostru iubit şi când inima poetului şi a musicianului au fost pline de atâta dra­goste şi fată sărbătorască, n’a putut eşi de­cât un op de artă. Numai despre Concert vreu să vorbesc. După Uvertura din Oberon esecu­­tată de capelă, au urmat un cântec de Schubert, un cor de Jensen şi şase com­­posiţii de G. Dima. Cântecul de Schubert: „Ciobanul din munţi“ (Der Hirt auf dem Felsen) a fost cântat de un oaspe, de dră­gălaşa d-şoră Jeni Moga din Sibiiu. O cu­­noaştem deja şi am admirat-o în „Gabriela“ din opera lui Kreuzer. Ca şi atunci a fost viu aplaudată. Vocea d-sorei Moga n’are mlădioşia cuvenită pentru interpretarea pie­selor lirice, în schimb e însă atâta senti­ment în interpretare, atâta pricepere mu­sicală şi atâta şcolă în măestrirea vocei, încât recunoscem imediat pe artista. Ceea ce ne încântă însă mai multe limpiditatea vocei ei, care-ţi aduce aminte de tonurile unui clopoţel de argint. In „Fiica lui Jefta“, corul greu al lui Jen­sen, reuniunea nostră de cântări s’a purtat forte brav. Solo de tenor l’a cântat dom­nul Brenciu, a cărui voce admirabilă o cu­­noscem­ cu toţii. Un material atât de bo­gat şi atât de frumos ar fi păcat să rămână necultivat. O voce plăcută are şi d-na Ciurcu, care a avut o mică partiă de solo de sopran. Se dice, că şi artiştii consumaţi în ale musicei au încă tremă.... şi după o mică şovăire corul a intrat în avântul pu­ternic, pe care l-am admirat în „Corul final“. In d-na Maria Barna, care a ţinut solo principal de alt al „fiicei lui Jefta“, o ade­vărată artistă a păşit întâia oră înaintea publicului braşovean. Nu trebuia, decât să te uiţi la feţele coriştilor şi a drăgălaşelor coriste, ca să cetesci de pe ele , d­ou-ul vine acum !“ Fără să caute efectul nicăirt, găsindu-l pretutindeni, vocea ei admirabilă în pârtiile adânci şi minunat de frumoasa în cele înalte, curgea ca un isvor de munte limpede plină de farmec. Atâta sentiment în interpretare, atâta forţă şi atâta gingă­­şie, a răpit aplauzele tuturor.... a unora chiar prea de­vreme. In „Somnurese păsărele“ a creat ceea ce a visat Eminescu să creeze, or în „Cân­tecul păstorului“ d-na Dima a întrupat doina poporului român. Nu tot atât de bine s’a purtat orches­tra în „Somnurese păsărele“. Cu mult, cu mult mai discretă am fi dorit’o ca se pu­tem pricepe într’adevăr acel „tot e vis şi armonie“. Şi acum reservându-mi ce e mai bun la urmă, nu pot decât să asprim elogiile cele mai binemeritate d-lui G. Barna. Pe dirigentul şi pe componistuî — un soi pe care să-l admiri mai intâiu. In „Păstorul" şi în „Dor de călătorie“ ne-a dat asară două cântece inedite, atât de deosebite una rl Ok alia tn of o f »4 o ivnmAon o wanrl/MiA Ar9 o 11 “ *vw YA UK.U/U V.«’-’ X* UU1UOVJ UlUlOUUVUV­ VA­ v- ■.« „La mijloc de codru des“ și cu „Hora“ care a trebuit repetată, ne-a dat ceva nou, deși le cunosceam, pentru-că de câte­ ori le audi, totdeauna descoperi ceva nou, ce te farmecă. Corurile sale sunt capdoperă de contrapunctistică, or orchestrarea sa atât de plină de colori de te fascineazi şi te ră­­pesce. Despre cei doi mai mari dirigenţi în viaţă Nickitsch şi Weingartner se spune, că orchestra celui dintâiu depinde de ori­ce mişcare a inimei sale, cucerită fiind de se­­ved­itatea şi acurateţea acestuia, oi că or­chestra lui Weingartner e răpită de avân­tul conducătorului. Cea dintâiu cântă cu mintea, a doua cu inima. Deci ar fi să-l comparăm pe d-l Dima cu unul din ei, cre­dem, că se asămănă cu Weingartner. Aşa cum e, el a ridicat într’un an reuniunea nostră din Braşov la o înălţime, la care nu a mai fost pănă acum şi suntem siguri, că o va ridica şi mai sus. Braşovenii pot fi mândri de el. Sep. GAZETA TRANSILVANIEI.­­ Pagina 3. Itesboiu în China. Despre sartea ambasadelor străine şi a Europenilor din Peking au sosit în urmă solii liniştitore. Cu data de 11 Iulie se te­­legrafeaza urmatoarele : Berlin, 11 Iulie. Consulul german din Cify anunţă, că guvernatorul din San­tung a telegrafat consulilor străini de acolo, că în 1 Iulie representanţii puterilor în Pe­king se aflau înafară de ori­ce pericul şi că rescela e în decrescere. Bruxella, 11 Iulie. Tocmai acum a sosit o telegramă de la Li Hung-Clang, după care 9 în 9 Iulie toţi Europenii din Pe­king se aflau bine. Paris, 11 Iulie. Filiala băncii ruseşci şi Chinese a primit o telegramă din Shan­ghai după care Europenii din Peking sunt salvaţi. Cu toate acestea veşti favorabila lumea este încă în îndoială asupra stărilor ade­vărate în Peking. La Londra, de pildă, nu se prea dă preclament spiritor despre sal­varea Europenilor în urma contra-revolu­­ţiei aranjate de principele Ging, căci deci este adevărat, că contra-revoluția a învins, cum se poate că de 17 49® E’a sosit din Peking nici o solie directă. * Privitor la situația în Tien-Cin „Daily Express“ publică o telegramă din Cify în care se ijice, că în 4 Iulie 75,000 China și cu mai mult de 100 tunuri, au atacat ora­şul apărat de 15.000 soldaţi europeni. Pier­derile cele mai mari le-au avut Ruşii şi Japonesii. Dintr’o companiă rusască de 150 omeni, n’au rămas în viaţă decât 5 omeni. Şi Germanii au avut pierderi însemnate. Dintre Englesi au căitat 30. Chinesii au repetat atacul în 6 Iulie. Ei au început să bombardeze oraşul din partea nord-vestică. Lupta a fost înverşu­nată şi după o telegramă din Shanghai pu­blicată de­­fiarele din Londra, Ruşii ar fi perdut 200 de omeni. * Intr’aceea se anunţă, că împăratul şi imperatesa văduvă trâesc, ba se orice chiar, că împărătesa detronată de principele Tuan a luat urăşi puterea guvernului, şi că ar voi să apere pe străinii din imperiu. * Japonia a început să-şi transporteze trupele la Taku, respective Tien-Cin, unde armatele internaţionale se află în mare strâmtare. O telegramă din Cifu vestesce, că în Taku au debarcat deja 22.000 sol­daţi japonezi cu 36 tunuri grele şi cu alte 120 tunuri de câmp. Trupele acestea sunt în drum spre Tien-Cin. Se crice, că Ja­ponia va mai trimite în curând 13.000 oemeni, apoi mai târcjiu alte 10.000, aşa că trupele internaţionale vor fi în curând de 60,000. Dar ori­cât de considerabil este numărul acestor trupe — dice o telegramă — to­tuşi ele nu sunt suficiente pentru o grab­nică înaintare spre Peking şi pentru a apăra Tien-Cin-ul. * Se mai anunţă din Cifu, că la Ar­din, c»*"**•/■» din 4 nnf 4nl n 17" im vi vin vmvnnv.vni liniei O OUtl l/OU UOlOl I­II 111 t pri paiouiottl nun M. ferate dintre Kirin și Cioikar, stau 30,000 Ruși. Spre sud dela Ardin Chinesii au ni­micit toate podurile șihiv întregă Mandsuria sudică domnesce un regim de terore. III as stârnită pu­blică. Ostrov, 8 Iulie 1900. In scopul zidirei şcolei confesionale române gr. or. din comuna Ostrov, proto­popiatul Lipovei, Ilustra familia Mocsonyi din dragostea cătră şcolă şi naţiunea sa a avut bunăvoinţa a doua suma de 300 corone. Permită-ne deci Ilustra familiă Mocsonyi a ne esprima şi pe acastă cale sincera nos­tră mulţămită, stimă şi recunostinţă pentru acest dar depus pe altarul culturei noastre naţionale. Dee ceriul, ca acesta jertfă să fie jertfa lui Avei, er exemplul fie imitat de toţi aceia, cărora le zace la inimă bi­nele naţiunei. Iulian Popescu, preot, tecrolog. Cu profundă jale vestim tuturor ru­deniilor, amicilor şi cunoscuţilor, cum că iu­bitul nostru soţ şi veneratul unchiu mare Petru Cavaler de Joanette, fost protopretore cercual în Câmpeni, după o viaţă laboriosă, în 8 iulie 1900 în etate de 89 ani, provăc­ut cu sfintele sa­cramente, a încetat din viaţă. Rămăşiţele pământesci se vor astrupa Mercuri 11­­. o. la 2 ore după amiacil în coimiteriul gr. cat. din loc. Fie-i odihna fericită şi amintirea scumpă! Câmpeni, 9 Iulie 1900. Ana născ. Gombos, soţia. Tun­u Joa­nette, Aurel Joanette, Daniil Joanette, Pe­tru Joanette, Ioan Joanette, Lisaveta Joanette, strănepoţi. ULTIME SCIUL Viena, 12 Iulie. Japonia persistă în hotărîrea ei de a ocupa Corea. Guvernorul rus din Port-Arthur, în urma instrucţiunilor primite de la ca­binetul din Petersburg, se opune la acesta: încordarea relaţiunilor ruso­­japonese produce seriose îngrijiri în cercurile diplomatice, ba chiar teme­rea unui conflict între Rusia și Ja­ponia. Londra, 12 Iulie. O telegramă, ce-o primesce din Tien-Cin „Daily Express“ cu data de 6 Iulie 4i°e. După o luptă de 6 ore Chinesilor li-a succes a recuceri arsenalul situat spre est de Tien-Cin şi au causat mari pierderi trupelor internaţionale. Port-Arthur, 12 Iulie. Guverno­­rul rusesc a telegrafat, că 12 mile dela Ninc­uang tăbăresc 40,000 sol­daţi mandsuanî. O luptă s’a dat între o mică trupă de Ruşi şi răsculaţi. Marsilia, 12 Iulie. Vaporul „Sa­­lazie“ venind din Japonia prin Dsi­­bruti, a sosit în port cu spirea, că la frontiera Abisiniei și Hararului este în pregătire un mare resboiu reli­­gionar. Mohamedanii vor se stârpeasca pe creştini; şeful lor este Mohamed­­ben-Aldallah. Roma, 12 iulie. Mohamedanii au măcelărit pe muncitorii italieni de la Dsibuti. Acesta a fost semnalul mă­celului general contra creştinilor. Tru­pele Dervişilor constau din 90.000 oameni. Menelik a trimis trupe în­semnate contra Dervişilor. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Gregoriu Masor.

Next