Gazeta Transilvaniei, septembrie 1900 (Anul 63, nr. 194-217)

1900-09-01 / nr. 194

Nr. 194—1900. Oamenii de bine se aşteptau, ca acest poet 80 se ofere unui bărbat bine cualificat, care sâ fiă în stare a conduce în mod demn acesta m­ică şcolă superioră de fete din diecesă. Lumea se aştepta, că la îndeplinirea acestui post, Consistoriul va reflecta la har­nicul şi probatul profesor Teodor Geontea, la renumitul nostru pedagog Dr. Petru Pi­­poş, sau la destoinicul şi cualificatul pro­fesor loan Petrovich Dar nu! La nici unul din aceşti har­nici profesori ai preparandiei noastre nu s’a reflectat, fiind ei omeni cu vederi proprii, oameni, de cari nu ar fi putut dispune elica. Dar s'a găsit şi pentru acest post­­ omul căutat de elică în persoana mediocri- t tăţii loan Petranu, care lipsit de cualifica­­­­ţia recerută unui profesor preparandial, din­­ momentul venirii la putere a elicei lui­­Hangra a început face temenele acestei clice doritoare de a vâna suflete şi consciinţe. — Acest om, care a trecut prin facultatea filo­sofică ca canele prin apă, fără de a face cel mai mic esamen, — după ce ca preot în comuna noastra în decurs de un an n’a predicat nici-odată—tot prin temenele sub sistemul trecut, în contra voinţii fericitului Dr. George Popa, fost referent şcolar, a is­­butit să devină profesor preparandial, or sub­sistemul nou a ajuns încă şi direc­tor la şcola superioră de fete, patichet la liceul din Arad, ba şi un factor inevitabil al clicei, încât nu este comisia din care să nu facă parte. Şi de la ultimul dascăl de pe sate se cere acil cualificaţiunea prescrisă de lege. De ce oare tocmai dela directorul şcolei su­­perioare de fete să nu se pretindă măcar cualificaţia unui dascăl? Astfel de oameni domineaza acil în die­­cesa noastra. Alt cas şi mai caracteristic: încă îna­inte de trei ani a fost angajat ca profesor la cursul pregătitor de preparandiă, şi ca profesor suplent în teologia talentatul tînăr Dr. George Dragomir, care pe lângă un salar de tot modest, prin frumoasele-i pre­gătiri şi aptitudinele sale a făcut însem­nate servicii seminarului nostru diecesan. Şi după un serviciu de 3 ani, când după praxa de pănă acuma d-l Dr. Dra­gomir se aştepta să fie numit profesor or­dinar definitiv — fiind la seminar 2 cate­dre vacante — se pomenescu cu un acas consistorial de d-ra 13/26 Iuliu Nr. 3945, subscris de Episcopul Rontăului, prin care „Kurz und bündig“ este absolvat de la pos­tul de profesor. Nici în Turcia nu se tracteaza mai bar­bar cu funcţionarii de cum a tractat Con­sistoriul din Arad cu Dr. Dragomir! Se vede însă, că părintele Mangra di­rectorul de acel al diecesei aradului prin sărutarea primita de la fiiul sdrobitoriului de naţionalităţi, şi prin multele scuse şi mătănii făcute deja la mulţii din fiii lui It­­zig şi Arpad s’a molipsit de tot rău de apucăturile lor. Ba i-a şi întrecut! Dacă puterea bisericescă precede în mod atât de volnic ca în diepesa Aradului, atunci în adevăr putem esclama: Halal de un ast­fel de constituţionalism ! Podgoreanul­ şi suflet m’am alăturat la gloriosul şi imor­­talul nostru ban­­Jellaci­i şi cu sprijinul lui am ajuns la demnitatea acasta. Acel se îm­plinesc 50 de ani de când am fost consa­crat întru episcop. Promit, că voiu aduce şi de aici înainte ori-ce jertfă, pentru-ca odată să se implinesca dorinţa naţiunei croate.11 Aduce elogii papei şi declară, că de câte-ori i­ s’a făcut vre-o nedreptate, papa l’a ajutat şi mângâiat. La sfârşitul discursului arată câta a suferit şi pentru câte a fost făcut res­ponsabil. După liturgie, a primit diferitele de­­legaţiuni. Polonii au fost conduşi de Stoja­­lovsky. La banchet s’au ţinut toaste cu alusiuni politice. Intre alţii a toastat şi preotul slovac din Pazuva-vechiă, Hurban Vladimir. El a cjis : „Aduc o salutare dela mica, dar mult suferitoarea naţiune, de la Slovacii de sub Tatra. Naţiunea nostră şi-a uitat să se bucure, ci fiii0 ei sunt triste, dar când sora ei mai fericită se bucură, şi ea simte bucurie. Spre Ciacova priveau acei ochii scăldaţi în lacrimi ai Slovacilor şi prin lacrima suferinţei strâluce bucuria“. Dintre Cehi Riger încă a trimis lui Strossmayer o căldurosă scrisoare de feli­citare. Jubileul episcopului Strossmayer. Am amintit, că la 8 Septemvrie s’a serbat în Ciacova jubileul episcopului croat Strossmayer. Foia croată robzoru descrie pe larg serbarea jubilară. Serbările s’au început, în 7­­. c. prin salutarea omagială a clerului şi poporaţiu­­nei din oraşul de residenţă a episcopului. Nu mai puţin, decât 11 deputaţiunl au mers să felicite pe Strossmayer, între cari o deputaţiune a damelor, condusă de-o domnişorâ. Sora oraşul fi­ iluminat şi a fost un conduct cu torţe. In 8 Sept. s’a oficiat cu mare asistenţă o liturgia festivă jubilară, după care jubi­­lantul a ţinut discursul festiv. — „Rar se dă cuiva să fie episcop 60 de ani, ca­se în­­tre altele Strossmayer, istoria nu pomeneşte aşa ceva la Croaţ. Am luat demnitatea de episcop în anii viforoşi 1848/49. Cu trup GAZETA TRANSILVANIEI. Un interview cu Sarafoff. Corespondentul din Sofia al lui „Magyarország“ a avut în 9 Sep­temvrie o convorbire cu faimosul şef de asasini şi preşedinte al comi­tetului macedonean Boris Sarafoff. La întrebările puse de chiaristul ma­ghiar, Sarafoff s’a pronunţat mai întâiu asupra cestiunei macedonene, apoi asupra comitetului macedonean. Din espunerile lui se vede, că Bulgarii consideră Macedonia deja de pe acum ca proprietate a lor şi că liga bulgară revoluţionară se crede deja aşa de tare, ca se-şî ia jos masca şi, deci va fi de lipsă, se se ia la trântă şi cu guvernul bulgar. După părerea lui Sarafoff nici Ro­mânia, nici nimeni altul nu poate împiedeca comitetul macedonean, de „a libera Macedonia de sub jugul turcesc“ ; că acel comitet nu aprobă asasinatul politic (?), dar, că nici nu este în stare de a-l împiedeca. Privitor la conflictul româno bulgar Sarafoff s’a esprimat în mod forte obraznic. A­­f'şi câ „de când bărbaţii de stat români cred, că conform intereselor naţiunei lor, trebue să trăască în strînsă amiciţie cu gu­vernul lui Abdul Hamid, România a deve­nit terenul cel mai propriu pentru machi­­naţiunile poliţienesc­ ale Turciei şi loc de întrunire al tuturor elementelor dubii, pe care poliţia din Constantinopol le trimite în Peninsula­ balcanică pentru a însgălda pe revoluţionarii macedoneni şi armeni“. Spune, că aceşti „emisari“ ţes comploturi şi provocă nenorociri şi pustiiri acelor Ma­­cedoneni, cari caută muncă în România şi apoi se reîntorc acasă. Guvernul român ar fi cunoscând „ocupaţiunea josnică a emisa­rilor turci“ etc. Dar în România — continuă şeful companiei ucigaşilor — s’au întâmplat aten­tate, emisarii turci au fost făcuţi imposi­bili cjiua ’nemiacia mare, în mod atât de temerar, încât politicianii s’au îngrozit de ei. Se provocă între alţii la Fitowsk­i, „care deşi Bulgar de origine, a fost emisar turc;“ apoi la Mihăileanu, care „în foia sa „Pe­ninsula Balcanică“ denunţa pe compatrioţii noştri guvernului otoman“. Vorbind de asa­sinatul Mihăileanu, arată, ce mare agitaţie a produs în ţară şi „a surprins mai ales curugiul ucigaşului şi liniştea stoică, cu care şi-a esprimat satisfacţia asupra celor întâmplate“. Atentatele acestea, — continuă Sara­foff, — au fost „opera oamenilor căciuţi în desperare“. In urma atitudinei guvernului român, acei Macedoneni au luat hotărîrea din însă­şi conscienţa lor. Pe astfel de oameni istoria ii numesce martiri, ci consciinţa po­porului erotu. Se spală de crima, că comi­tetul a trimis pe aceşti „răsbunători“ şi protesteza în contra acestei învinuiri venite din Bucuresci.. .. Apoi sfîrşesee astfel : „Orî-ce s’ar întâmpla in oficiile de estenie ale Europei şi orî-ce s’ar scrie în foile inspirate ale triplei alianţe, totul este un contra-curent macedonean. Decá ar cuteza să recurgă contra revoluționarilor macedo­neni la măsurile, pe cari le reclamă Româ­nia, asasinatele politice s’ar răspândi in mod epidemic. Comitetul macedonean ține încă mișcarea în cadrele legalității, dar decâ vor continua brutalitatea poliţienescă, daci popo­rul doritor de libertate va fi ţinut şi pe mai departe în desperare, atunci în rândurile noastre se va produce o generală mişcare, vom rupe zăgazurile, ca să putem urma şupta inimei. Acesta este avertismentul nostru. Comite­tul macedonean nu părtinește asasinatele politice, dar nu le poate opri. România vre să placă Sultanului. Vadă ea unde va ajunge cu aceasta.... Comitetul vrea liberarea Mace­doniei și o va ajunge, dăcă se poate cu Bul­garii, deci nu se poate, atunci și în contra lor­. Orî­ce comentar e de prisos. Notăm însă, că corespondentul fe­tei unguresc­ n’are decât admiraţiune pentru Sarafoff et. Comp. şi îşi în­cheie raportul cu cuvintele: „Cred că deci causa macedoneană are mulţi aperători de felul acesta, au­rora libertăţii nu poate se întâreşte mult acolo“. Cine va cricea ca acest evreo­­maghiar nu e omul timpului? MBIas Transvaal. O telegramă din Pietermaritzburg dela 9­­. o. anunţă, că Burii au nimicit podul căii ferate spre sud de Klippriver şi au prins un tren engles. * Burii, cari au asediat Ladybrandul şi-au stabilit lagărul într’un munte inaccesibil, între Magnatlingsneck și Wynburg. Trupa se compune din Buri din toate districtele și se măresce pe fie­care efi­ou Buri, cari au fost puși în libertate pe cuvânt, că nu vor mai participa în luptă. * Lord Roberts și-a strămutat orășl car­tierul său general din Belfast la Pretoria. De la comitetul arangiator al festivită­ţilor din Abrud. Abrud, Septemvrie 1900. Onorabilă Redacţiune! Comitetul, ca­re a arangiat festivităţile cu ocasiunea adunărei generale a „Societăţei pentru crea­rea unui fond de teatru român“, ce şi-a ţinut şedinţele în 22 şi 23 Iulie a. c. la Abrud, îşi ţine de datorinţă a presenta onor. public următorul rat­ciniu : 1. Venitele concertului dat la 22 Iulie fac 895 cor. 20 fii. 2. Venitele dela representaţiunea tea­trală ţinută la 23 Iulie fac, 325 cor. 3. Contribuiri dela diferite corpora­­ţiuni în scopul arangiărei festivităţilor, 360 corone. 4. Contribuiri de la diferite persoane din Abrud tot spre acel scop, 307 cor. 90 fii. Suma tuturor venitelor 1888 coroane 10 filer­. Cheltuelile avute representă tot aceasta sumă. In fine comitetul îşi esprimă şi pe calea aeasta mulţumirile sale măestrului de musică, d-lui profesor George Dima şi dile­tanţilor, cari s’au produs la concertul din 22 iulie, precum şi d sorelor Virginia Gall, Valeria Pop şi Adelina Fiso, apoi d-l Vasilie Popoviciu şi tuturor doamnelor, domnişorelor şi domnilor, cari prin participarea activă la concert şi la representaţiunea teatrală din 23 Iulie au contribuit în mod însemnat la reuşita splendidă a acelor festivităţi. Din şedinţa comitetului, ţinută la 1 Septemvrie 1900. Petru Popovici, Iosif Gomboş, preşedinte, secretar. Dare de seama şi mulţumită, publică. Subscrişii ca membrii comitetului alan­­giator al petrecerii cu joc ţinută cu oca­siunea producţiunii teatrale din 28 August st. n. 1900 la Zlatna, în favorul ambelor biserici române din loo­u, cu toata stima ne simţim îndatoraţi şi pe calea publici­tăţii a ne espmna cea mai sinceră mulţă­­mită şi deosebita recunoscinţă prea stima­tului public, care a participat la producţiu­­ne şi petrecere, atât pentru sprijinul mo­ Pagina 3, rar cât şi material­e pentru spiritul ge­neros manifestat prin suprasolvire. Suprasolviri au incurs de la următorii: Lukács László 10 cor., Petru Paul 7 cor. 50 b., Venetschek M. 3 cor., Mály Sándor 2 cor. 50 bani, Adam Damian 1 cor. 50 b., M. Moldovan, Manner K., I. V. Albini, P. Petringenar, G. Perian, câte 1 cor., Zaknosy A., I. Pop câte 2 cor., Szabó M., Földesy I., Dr. I. Rece, N. Todea, N. Popovici, G. Presecan, E. Pecurar, G. Taflan, S. Todo­­rescu, Marc Măriți, Novák I., N. Todorescu Otilia Giurca, Tr. Radu, Puskás L, Fröthan I., Lobstein A., Stitz P., și Sofia Macavei, câte 50 bani. Suma 44 cor., or sora la cassă au incurs ca taxe 173 cor., la­olaltă 216 cor., din cari subtragându-se spesele dă 200 cor. 60 bani, computate fiind şi spe­sele decorării pavilonului, unde s’a primit comitetul societăţii pentru crearea fondului de teatru român, cu ocasiunea petrecerii la adunarea din Abrud, ţinută la 22 Iulie st. n. a. c. — resultă suma de 15 pcr. 40 le., venit curat, care s’a administrat în părţi egale bisericelor române din Zlatna. Zlatna, 5 Septemvrie st. n. 1900. Iuliu M. Montani luliu V. Albini preşedinte cassar ULTIME SCI HI. Petersburg, 12 Septemvrie. vRos­­sijau scriind despre conflictul româno­­bulgar cjice, că Bulgaria crede sosit timpul, de a se încăera cu România şi cu toata slăbiciunea ei deja de acum voesce se-şî întindă braţele spre Dobrogea. Principelui Ferdi­nand i-ar fi binevenit un resboiu pentru a-şi cârpi popularitatea ce i-o submineaza oposiţia. Orî­ce res­boiu întreprins pe basă justă (?!) ar fi în Bulgaria naţional şi poporal. Berlin, 12 Septemvrie. Acum se cunosce atitudinea puterilor faţă cu propunerea de evacuare a Pekingu­­lui. Germania şi Anglia au respins propunerea; Francia adereza. Sta­­tele­ Unite şi Japonia o primesc con­diţionat. Austro-Ungaria şi Italia au declarat, că şi-au pus trupele la dis­­posiţia lui Waldersee. Londra, 12 Septemvrie. Din Lou­­renzo-Marquez se anunţă, că Krüger s’a reîntors la Nedspruit, or Steyn are de gând a­ se reîntorce în Oranje. Botha nisuesce a­ se uni cu Dewett, as­e­­­ii n­o­ii. Cel mai vechiu jurnal din lume, se (1100, că este foia „Kinpau“ din Peking, care apare de mai mult de 1000 de ani fără întrerupere. Statistica cea mai recentă constată, că totalitatea exemplarelor de ga­zete, ce se tipăresc pe fie­care an în toata lumea, este de 12 milioane, or hârtia între­buinţată cântăresce 15,625,200 măil. Literatură. Noţiuni de Economia Vitelor, preţiosa scriere economică a d-lui I. St. Furtuna, ediţiunea a treia cu 137 ilustra­­ţiuni şi 224 pag. Opul acesta nu se ocupă numai cu vitele, ci cu tot ce priveşte o bună gospodărie, începând dela boi, cai, oi, capre, porci, măgari, şi aşa pe rând pănă la cel din urmă puiu de găină, gâscă, curcă, raţă, ba merge chiar pănă la ouă arătând şi acestea cum se păstrază, cari sunt mai bune etc. Acest op economic scris cu multă cunoscinţă de causă şi forte bo­gat in cuprins, a fost premiat de Societa­tea centrală de agricultură din România şi e aprobat de ministerul român al cultelor şi instrucţiunei publice pentru şcolele şi pentru biblotecile poporale. Se poate procura şi de la Tipografia „A. Mureşianu“ cu 2 cor. (plus 10 bani porto.) Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Gregorm Maw.

Next