Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1900 (Anul 63, nr. 242-265)
1900-11-01 / nr. 242
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 242...1900. „Acesta va fi un nou fiasco pentru scopurile nostre în Orient, or deca proiectul d-lui Bek va fi autorizat de Portă, trebue să recunoascem acest fiasco ca o archi-rușine. Austria în Salonic însemnăză moartea desvoltării politice a autonomiei balcanice, decadența Marei Serbii și Marei Bulgarii dela Mare pănă la Mare. Austria în Salonic ínsemneazá sentința de morte a Muntenegrului, care și fără aceasta se înecá, strâns de un vecin lacomși puternic, ca într’un Cerc de fier. Austria în Salonic ínsemneazá clătinarea situaţiunei noastre, a panslavismului, din Balcani, Şah şi Mat tuturor testamentelor noastre politice orientale. Când soldaţii încep a circula între Budapesta şi Mitroviţa, noi putem să lăsăm jocul, să strângem figurile, să închidem şahul , partida nostră e perdută. ,,Nevoie Vremia“, discutând cestiunea cu mai mult sânge rece, era cum îşi încheie articolul. Concesiunea Austriei pentru construcţia liniei ferate Bosnia-Mitroviţa, nu e convenabilă nici din punctul de vedere turcesc, fără a vorbi de interesele altora, cari dreptul au de a se păzi din partea domnilor politician austriac!. Numita liniă strategică nimic nu diferă de ocupaţia Bosniei şi Herţegovinei — a cărei termen a trecut — şi care n’a fost dată pentru scopurile strategice ale Austriei la care nu s’ar fi putut gândi astăcil. Din România. Turburările ţerănescî. Din Brădiceni (judeţul Gorj) raportorul chiarului „Universul“ telegrafază cu data de Duminecă 29 Opt. v. urmatoarele : La amiatil locotenentul Marcel Olteanu a voit să trecă prin comuna Arjoca pentru a cantona la Rapoţt; el era urmat de escadronul căpitanului Liserie. La intrare a întâmpinat baricade făcute din copaci enormi şi acoperiţi cu mărăcini. Drumul era închis. După baricadă se aflau aglomerate peste 300 femei înarmate cu pari, ciomege şi bolovani, oi mai la spate stăteau bărbaţii resvrătiţi. Ţăranii mai erau baricadaţi în două case învecinate. Atunci, sosind colonelul Samoglu cu un escadron de roşiori şi văcjend gravitatea situaţiei, a cerut ordine dela generalul Gigurtu, care a sosit în personă, urmat de un batalion de infanterie. Răsvrătiţii erau în fierberea cea mai mare. Ei arătau ciomegile. S’a dat ordin la 40 de roşiori să dărâme baricada şi atunci începu o teribilă învălmăşală, când fu lovit generalul Gigurtu, colonelul Samoglu şi alţi ofiţeri. A fost rănit mai grav locotenentul Nuţescu, la obrăz şi la mână. Locotenentul Olteanu a fost rănit la genunchi. Au mai fost răniţi sergentul Jalbă şi soldaţi. Acum întră conductorul şi ne ceru biletele. Tăcând îi întinse tânăra damă cele trei bilete: al ei, al mamei şi al copilului. Aşi fi dorit, să fi mai avut câteva momente la disposiţie, spre a-m fi putut continua observaţiunile începute. Nu-mi mai rămase alta, decât a o urmări cu ori-ce preț. Eram sigur că și ea merge tot la Oberammergau, căci mai toți pasagerii din acest cupeu voi aveau într’acolo. Oberau! răsună deodată vocea conductorului, care sări de pe scara vagonului, înaintând încet spre stațiune. Visitul nenumăratelor trăsuri ne salutară cu mult respect, lăudându-şi care mai de care trăsurile lor. Ca şi când ar fi fost de asaltat o tabără inimică, tocmai aşa năvăliră călătorii trenului de plăcere asupra diferitelor trăsuri. Eu alergam încace şi ’ncolo prin aceasta învălămăşălă, spre a-m regăsi drăgălașa damă, pe care o pierdusem din vedere în acest tumult. Am fost împins în toate părțile, fiind agrăit de servitorii trăsurilor și fiind în tot momentul în pericul de a fi călcat de trăsuri. Dor de „Parisiana“ mea nici o urmă. Mă hotărîsem, în fine, a traversa și sala restaurantului, ceea-ce nu era tocmai uşor, căci toţi călătorii, cari sosiră şi cei ce voiau se călătorăscă mai departe, se opriseră aici spre a se mai întrema cu ceva mâncare sau beutură. In fine mă aşezai la o masă lungă din mijlocul restaurantului şi lui satisfăcut, căci la o distanţă nemijlocită, dar tot în direcţiunea mea, îmi atrase atenţiunea pălăria galbenă-auriă a „Parisianei“. Chiar cu periculul morţii, tot nu am putut însă înainta, decât numai pas de pas. Acum avui încă şi nenorocirea de a fi împedecat în cale-mi de un bărbat mai înaintat în etate, îmbrăcat într’o mantauă lungă de voiagiu. El fu salutat de un alt bărbat. Am ascultat la conversațiunea lor, care se făcea în limba francesă, pe care o vorbeau amândoi cât se poate de perfect. — „In adevăr, Colonele, D-ta aici? Și D-ta călătorescl spre Oberammergau, ce? Zise unul stringând respectabil mâna bătrânului. — „Da, cu soţia şi cu copilul, căci Ninon nu voia altcum“. Strecurându-mă printre dânşii mormăit câteva vorbe nu prea mugusitare despre Ninon a lui, căci Zen în adevăr nu aşi fi fost dispus, ca să ascult sfîrşitul acestei conversaţiuni, fiindcă văzui deja pălăria galbenă-auriă fălfăind la eșirea din sală.— Și în adevăr când mi-ar fi fost calea liberă, îmi perise drăgălașa păsărică dinaintea ochilor. Ca turbat stăm acum înaintea ușei de sticlă afurisind totă lumea, dar pe mine și mai mult. N’am fost eu pre un nebun, alergând după o femeiă măritată? Numai acum îmi veni minte, că eu nici nu mă gândisem cum am să sosesc la Oberammergau. Toate trăsurile erau deja ocupate, nu-mi succese să-mi procur nici măcar un loc în trăsurile societăților; în sfârșit pentru bani scumpi a trebuit să mă mulțămesc cu o trăsură cam sârăcăciosă, dar şi acesta numai cu un cal. SeZ©ud în trăsură, îmi erupse din nou cheful de ferii şi hotării să nu-mi amărăsc plăcerea prin a mă mai gândi la drăgălaşa „Parisiană“. i Va urma.) Ţăranii au tras şi două focuri de puşcă. Unul de după baricadă şi celalalt din pădurea de alături. Atunci batalionul de infanterie a intrat în linie, ca să strice baricada, fiind mereu loviţi de resvrătiţî. S’au făcut apoi somaţiile legale prin graie şi prin trâmbiţe la intervale lungi. Răsvrătiţii continuând loviturile cu ciomegele şi cu bolovanii, trupele au descărcat 100 de focuri orbe şi puţine focuri adevărate. Au fost răniţi femeia Stanca Cernaianu la braţ şi Ilie Dobrescu la picior. S’au mai descoperit în urmă alţi patru răniţi. Au fost scoşi afară şi ţăranii, cari se aflau baricadaţi în cele două case. Numărase femei au fost arestate; ele se ascunseseră prin podurile caselor. Grupuri de călăreţi au arestat treizeci de răsvrătiţi. Femeile au fost puse în libertate. Focurile au ţinut peste un sfert de oră. Mare parte din revoltaţi au fugit prin păduri cu femeile lor. După un ceas s’a trimis la Racoţî un escadron de roşiori în recunoscere. Apoi trupele au plecat acolo împreună cu autorităţile. Ne aşteptam la o vie resistenţă. Din fericire, ţăranii s’au încuminţit în urma celor întâmplate la Arjopî. Ei au trimis o deputaţiă, care a spus, că se supun întrupele legii, înarmările Bulgariei. A ziarului „Kölnische Zeitung“ i se comunică din Varna urmatoarele: Deşi conflictul româno-bulgar pare aplanat pe dinafară, Bulgaria nu numai că nu încetază înarmările, dar încă le înainteză şi cu multă repecjiciune, ca să potă fi gata la orice moment şi pusă în adăpost de ori-ce surprisă. Acum câteva chei au sosit 6 tunuri sistem Schneider-Cauet, cari erau comandate de mult la Creuzot și n’au putut fi plătite din causa lipsei de bani. Aceste tunuri sunt destinate vaporului de resbel „Nadejda“. Ele au fost transportate prin Rusia, probabil, ca să evite neplăceri posibile la Bosfor. Călătoria ministrului Papricoff, se vede, a fost în vederea acestui transport. Este interesant entusiasmul, ce manifestă Macedonenii în privința acestor înarmări, cari se vede îi interesează în primul rând. Macedonenii clasei de jos, lucrători, cioplitori de pietriș din Varna, Provodia, Şumla, Rasgrad, în număr de aproape 2000 de persoane, fac exerciţii în conţinu de aproape două luni sub direcţiunea instructorilor militari. Răcorindu-se timpul, primarul din Varna, a oferit scumpilor săi „Boxeri“ un local acoperit, vechiul spital, unde voluntarii se exserseaza pănă noaptea tarcjiu. Un locotenent al regimentului 8-lea de infanterie din Varna, le slujesce de instructor. Se scie, că guvernul bulgar va — 31 Octoravrie v. Procese de pressă. „Tribuna“ din Sibiiu scrie, că Sâmbătă a fost ascultat la judecătorul de instrucţii din Cluşiîi d-1 I. Seurtu pentru două articula, ce a publicat în cestiunea Iancu. Pentru aceste articule a intentat proces procuratura reg. din Sibiiu, apusatul însă a cerut să fie ascultat în Clusifi. D-1 I. Seurtu a luat răspunderea pentru articulele încriminate. După ascultare judecătorul de instrucţie a pus în vederea acusatului imediata arestare preventivă la pas, că se va depărta din Oluşia fiă şi numai pe o chii contra acesta acusatul şi-a reservat drept de apelaţiune. Mai notăm, că d-1 I. Scurtu e implicat actualmente în patru procese: unul la Gruşiu, altul la Sibiiu, al treilea la Deva şi în fine la Hunedoara. Daruri pentru masa studenţilor. Primim urmatoarele mulţumite : Pentru masa studenţilor români din Braşov au intrat: de la domna Sabina Predan. Andreica şi d l Dr. Basiliu Preda, advocat în Câmpeni, suma de 100 coroane drept cunună eternă întru amintirea neuitatei lor mame: Carolina Andreica n. Palade. Vecînică fiă memoria scumpei defuncte, or pioşii donatori primască cele mai căldurose mulţămite. — Direcţiunea şcolelor medii gr. or. române din Braşov. — Masa studenţilor de la gimnasiul român din Brad a câştigat doi donatori noi în persoanele d-nei Sabina Preda n. Andreica şi a d lui Dr. Basiliu Preda advocat în Câmpeni, cam spre eternisarea regretatei d-lor mame resp. soare Carolina Andreica n. Palade, au dăruit 100 coroane. In numele celor săraci, cari vor beneficia din fructele acestei donaţiuni, primescă donatorii respectuoasa mulţămită. — Vasile Bonea, profesor. 7* Schuler de Libloy. m8Noemvrie n. a răposat în Viena Dr. Friedric Schuler de Libloy, consilier de curte ces. reg. şi profesor universitar emeritat în etate de 74 ani, or Sâmbătă a fost înmormântat în cimiteriul dela Matzeinzdorf. Schuler de Libloy, care este de origine din Sibiiu, a fost mulţi ani, începând dela 1851, profesor suplent, apoi profesor ordinar la academie de drept din Sibiiu. El s’a distins cu deosebire pe terenul istoriei de drept transilvan; a publicat şi o carte despre dreptul public transilvan. La 1863—64 a fost deputat în dieta din Sibiiu, representând oraşul Reghinul săsesc. Juriştii noştri ardeleni, cari şi-au făcut cursurile la academia de drept din Sibiiu, pănă la anul 1875, când Schuler a fost chemat ca profesor la universitatea din Cernăuţi, îşi vor reaminti pe profesorul de odinioră. Schuler de Libloy a fost şi a rămas în totă viaţa sa un naţionalist, pronunţat sus, care a adus multe servicii poporului său, îmbogăţindu-î mai ales literatura de drept. Candidaturi în Bucovina. „Neue Freie Presse“ primesce din cercuri guvernamentale bucovinene vestea, că pănă acum s’au anunţat la aşasut „comitet central electoral“ urmatorele candidaturi: Dr. Straucher pentru Cernăuţi; Dr. Skeda pentru Rădăuţî-Sucava-Sirete; consilierul Mayer şi rentierul Leon Rosenzweig pentru camera comercială; Nicolai Wassilko pentru comunele rurale Vijniţor Pihuliak pentru puria a cincea din partea de meciu-noapte a ţării. Afară de aceşti candidaţi crede corespondentul numitei gazete, că din partea proprietarilor mari români va candida baronul George Vasilco, or din partea Polonilor baronul Anton Kochanowski junior, fiul primarului din Cernăuţi. Din partea consistorului (fondului religionar) episcopul Dr. V. de Repta, „Pactiştii“, Zecea vor pune Dr.-ului Popovici un contra-candidat în curia a cincea pe cons. Isopescul, tot aşa şi baronului Eudoxiu Hormuzachi pe cons. Fl. Lupul. Conferenţe episcopesce în Viena. Flilele acestea s’au întrunit în Viena episcopii romano-catolici spre a se sfătui împreună, pe paşi să ia faţă cu mişcarea „Los von Rom“, adecă de ruperea de la biserica Romei şi de trecerea la protestantism. Seceia, episcopii voesc să întreprindă o numită acţiune în contra acestei mişcări. Neerolog. D-l director de poştă şi telegraf din loc, Iosif Macoldi de Akos, şi soţia sa Elena născ. de Molnár a îndurat o grea pierdere prin răposarea tinerei lor fiice Margareta întâmplată în 11. o. în anul al 15-lea al etăţei. înmormântarea se va face aei după parnecil din locuinţă în cimiteriul maghiar evang. din loc. Adresăm condolenţele nostre întristaţilor părinţi. Aniversarea profesorului 3 Mussaffia. Sâmbăta trecută profesorul pentru filologia romană, consilierul de curte Dr. Adolf Mussaffia şi-a serbat jubileul de 40 ani al activităţii sale de docent academic. Toţi şcolarii maestrului au arangiat în numita Zi o festivitate cordială în sala seminarului, la care au luat parte şi decanul facultăţii filosofice, profesorul Dr. Müller, apoi mulţi colegi şi şcolari ai jubilatului. Profesorul Meyer-Lübke i-a adresat o vorbire, în care a apreciat activitatea scienţifică dătătore de direcţie a învăţatului filolog. După ce l’a salutat şi decanul în numele facultăţii filosofice, serbarea s’a încheiat între aplausele sgomotoase ale asistenţilor. Onoruri lui Krüger. Se confirmă scriea, că Krüger va sosi la 19 Noemvrie în Paris. Preşedintele Transvaalului a plecat Mercuri din Gibuti şi va sosi în Marsilia la 17 Noemvrie, de unde a doua zi va pleca la Paris, oprindu-se noaptea la Dijon. La Marsilia se fac mari pregătiri pentru primirea lui şi i se va da un banchet monstru. Un atelier din Aix îşi pune tot otelul său la disposiţia lui Krüger. Misiunea dună va pleca azi din Haga în Francia întru întâmpinarea preşedintelui Krüger. — Representanţa comunală a oraşului Dublin, în şedinţa sa din 3. c., în urma propunerei consilierului comunal John Olanoy a ales cetăţen de onoare pe „expreşedintele“ Krüger pentru purtarea sa eroică şi jertfele aduse patriei sale. încă înainte de a se începe şedinţa, sala sfatului frumos decorată cu steguri bure a fost ticsită de public. Primarul, care întârzia puţin, a fost salutat la sosire cu strigări nu prea măgu- 11tore, or când anunţa, îndată după deschiderea şedinţei, că propunerea dorită nu se poate puna la ordinea cjilei, mulţimea erupse în strigări asurzitoare. Mr. Clancy numaidecât protesta contra purtării primarului şi adresându-se publicului Z's©, că decâ lordmajorul nu le împlineşte dorinţa, îl vor alunga afară, ceea ce a şi voit s’o facă un tînăr, întreg publicul se ridica în picire strigând „urra!“ la adresa lui Krüger şi în cere Sobraniei credit de 25 milioane, care va fi întrebuinţat pentru armament.