Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1900 (Anul 63, nr. 242-265)

1900-11-25 / nr. 261

Nr. 261—1900. GAZETA TRANSILVANIEI, deslănţui mai pe urmă, în poemă, Desde­­mona nostra complecteza tabloul prin vo­cea ei melodic­ă. Ca dibăcia măestrului stăpân pe arta sa, d-stra Popovici scia să ţină acordul între tonul aci dulce şi duios, espresie concretă a liniştei şi fericirei, aci năvalnic şi sguduitor, espresia reală a in­dignării şi revoltei sufleteşci. Când Jago învârteşce cu multă rafi­nărie cheia meschinăriei, târnosând astfel în noroia credinţa şi prietinia lui Othello, şi reuşeşte să deştepte în inima acestuia sentimentul gelosiei, se produc scene atât de dificil de esecutat, încât trebuesc să fie interpretate de artiştii cu talentul d lui Eugenio Durot (Othello) şi Onoria Popo­­vici (Desdem­ona), pentru a pute produce efectul dorit. „Ave Maria“ din actul al IV-lea rugă­ciunea ultimă a Desdemonei, şi care pre­­merge desnodămentul fatal, a fost esecutată în mod strălucit, sublim, er pietatea ferme­­catore, ce timbreză acestă rugăciune pro­­curată, care iese din inimă pentru a pă­trunde în toate inimile, mi-a adus invo­luntar aminte de cuvintele unui suveran, care la o opasiune quasi analogă a escla­­mat „Acum spiu, ce este dumnezeescu. După­ ce în fuga condeiului am făcut schiţarea acestui important moment al artei române, care prin intrarea d­­orei Onoria Popovici la opera română câştigă un nou stâlp puternic, putem cu entusiasm să re­­cunoastem, că în sinul poporului român sunt artişti de valoare remarcabilă, şi cari prin faptul esistenţei lor constituesc o mân­­dră naţională, care trebue menageată, sus­ţinută, conservată şi păstrată ca un talis­man menit să pice balsam răcoritor şi re­­constituant în inima mult încercatului şi prigonitului popor român. Ei ţie, Onoria, care faci onora ope­rei române, îţi 4’Cem , stărue şi munceşte mereu cu ouragiu, perfecţionându-te neîn­­cetat. Românismul te va slăvi pe drumul gloriei, pe care începi să păşeşti. Fii în­credinţată, că atunci, când vei fi bineme­ritat de la arta română, Românii recunos­cători cu drag îţi vor pune pe frunte cu­nuna de lauri, ce au început să-ţi împle­­tească. Brebenel­­ turilor de toamnă, or perspectiva pentru viitorul an agricol este cum nu se poate mai plină de speranţa pănă acum. Facerea ogoa­­relor de primăvară a fost şi ea favorisată de timp şi deca în curând va căda zăpadă şi crna va fi fără multe viscole, cari să desvălască semănăturile, periclitând pe cele făcute mai târc­iu, România de­sigur se va bucura de frum­oase recolte. Cununia Reginei Wilhelmina. „Ti­mes“ din Londra scrie urmatoarele: înainte de a­ se stabili terminul cununiei reginei Wilhelmina, trebue să se resolve câte­va gestiuni formale. Proiectul de lege despre căsătorie trebue să fie mai intâiu primit de corpurile legiuitoare, trebuind să se în­­voască tot­odată la naturalizarea principelui mire și să-i încuviințeze suma, ce are să i­ se plătască din lista civilă. După­ ce se vor fi făcut toate acestea, va urma cununia în catadrala protestantă din Haga. O arestare în palatul regal bel­gian. Din Bruxella se anunţă, că poliţia a arestat alaltăeri în palatul regal pe un in­divid, care sub pretext, că vre să îndrep­­teze ceva la conductul de gaz, s’a furișat în palat. S’a pornit cercetare contra lui. Tang-Wen-Huan, urzitorul rebeliunii contra misionarilor din Paot­igiu, a fost escortat de o pază germană la Tiea-Cin pentru a fi esecutat. Pedepsirea Cindiilor. Ambasadorul rusesc din Constantinopol a cerut de la Portă instituirea unui tribunal separat, care să judece asupra a 20 Gurai, cari au fost arestaţi, pentru­ că la finea lui Septemvrie au atacat consulatul suprem din Erzerum. — 24 Noemvrie v. Disolvarea dietei croate. „Reichs­wehr“ primesce din Agram spirea, că dieta croată va fi disolvată de­ odată cu dieta ungară, deşi mandatul ei n’ar espira atunci. Pentru masa studenţilor români d­in Braşov au întrat urmatoarele optisa­­ţiuni anuale: Reuniunea femeilor române din Braşov: 200 cor. D-l Procopiu Givulescu parooh în Curtici: 4 cor., Biserica gr. or. rom. din Curtici 10 cor. D-l loan Stan, proprietar în Feldioră 20 cor.—Primască no­bilii donatori cele mai vii mulţumite pentru frumoasele daruri. Direcţiunea şcolelor medii gr. or. rom. Corone eterne. Dela un domn, care nu voesce se fiă numit, am primit 6 co­rone la fundaţiunea iubiţilor răposaţi, în memoria iubitului şi drăgălaşului copil Traian Vasilie Pop, drept o corona neperi­­tore. Subscrisul comitet primind suma de mai sus o chitază­­în acest mod şi arată, că s’au adaus la fundaţiune. — Braşov 24 Noemvrie (7 Decemvrie) 1900. Comitetul prochial român gr. or. din Cetatea Braşo­vului. Urcarea dării pe spirtuose în Austria. Guvernul austriac a presentat tuturor dietelor provinciale un proiect de lege, prin care intenţionază a urca darea pe spirtuase pure cu 20 corone la hecto­litru. Proiectul dispune, că după rachiul importat din Ungaria sau din alte pro­vincii încă trebue să se încasseze noua­­dare. Puterea legii să estiude pănă la 1909. La academia de musică şi artă dramatică, din Bucuresci strada Vestei Nr. 15, s'a mai înfiinţat un curs gratuit de musică orientală (bisericască) pentru preoţi, cântăreţi şi seminarişti. Pentru predarea acestui curs a fost numit prea cucernicul Econom Stavrofor Const. I. Popescu, doc­tor în teologie. înscrierile se fau chiar de acum şi vor continua pănă la finea lui Noemvrie st. v. când va începe cursul. Situaţia agricolă în România. Tim­pul continuă a fi forte favorabil sămănă­ De-ale comitetului macedo-bulgar. Aiiarul „Peninsula Balcanică“ află, că în ultimul congres al comitetului bulgar din Sofia, ţinut săptămâna trecută, s’au luat următoarele dicisiuni: „Ori-ce macedonean, de ori-ce naţio­nalitate, care se află stabilit în Bulgaria, trebue să plătescă în termen de patru luni taxa, ce i­ se va cere de Comitet pentru li­berarea Macedoniei, care taxă varieza între 100—1.000 fr. Aceste taxe au ajuns pen­tru Macedoneni şi mai ales pentru Românii din Principatul vecin niste adevărate dări oficiale. Aceste impozite trebue să împli­­nescă suma de 6.000,000 fr. bani destinaţi pentru revoluţia din Macedonia. „Imediat după terminarea congresului să se organiseze bande, cari să fie formate din omeni fără căpătâiîi şi să pătrundă în Macedonia, ca să ia de la Românii de acolo, prin ori­ce mijloace vor putea, bani în valoare de 1.060.000 de lei. Toţi brutarii din Bulgaria sunt obligaţi să platească câte 50 bani de fie­care sau de făină, ce vor cumpăra. De asemenea şi măcelarii câte 20 bani de fie­care cap de vită. Nici vână­a­­torii de fructe n’au putut scăpa fără de aceste taxe, căcî şi ei sunt obligaţi a plăti câte 20 bani de fie­care coş de fructe. Banii vor fi întrebuinţaţi la cumpărarea de muniţii de resboiui, de cari în curând co­mitetul va avea nevoie. „Ori­ce tânăr macedonean, de ori­ce naţionalitate, care se află în Bulgaria de la etatea de 17 au­ în sus, trebue ca Dumi­necile şi sărbătorile să mergă la locul des­tinat pentru a face exerciţii militare sub conducerea de oficeri bulgari în activitate, cari au fost puşi la disponţia comitetului de însu­şi guvernul bulgar. In tot timpul cât va dura instrucţia, fie­care trebue să-şî achite preţul cartuşelor, ce a risipit. S’a or­donat de asemenea şi stăpânilor, ca în sus­­(jisele­­file, slugile să fie libere, ca să fie instruite. „Să se organisese în fie­care oraş, oră­şel şi chiar prin sate, nisce societăţi, cari să fie însărcinate cu strîngere de ciorapi, cămăşi, haine etc. de cari comitetul va avèa trebuinţă în curând. „Până în luna lui Martie 1901 aceste disposiţiuni trebue să fie împlinite şi apoi să se procedeze la o răscolă pentru libera­rea Macedoniei“. * Conflictul între cei doi miniştri bul­gari, continuă. In timp ce organul d-lui Radoslavoff stabilesce bilanţul averei colo­nelului Paprikoff pentru a-1 acusa de pre­­varieaţiune, organul acestui din urmă răs­punde printr’o destăinuire cu privire la an­­treprisa podului din Varna, în care minis­ Călătoria lui Krüger în Europa. Sunt 16 ani de când Preşedintele re­­publicei Transvaal, Krüger, a fost pră şi prin Europa şi în timp de 16 ani multe s’au schimbat. Când la 1884 Krüger a venit în Europa, era însoţit de generalul Smit, ministru de răsboiu, şi de ministrul du Toit. In Germania preşedintele a fost primit de împăratul Wilhelm I în pre­­senţa principelui Bismarck. Krüger a adre­sat următorea cuvântare cătră împăratul german: „Majestate! Sunt foarte vesel de pri­mirea amicală ce mi-a făcut-o Majestatea Vostră. Cu atât mai mare bucurie simt, când sciu, că cea mai mare parte a popora­­ţiunei republicai şi a Africei de sud este de origine germană. Şi eu mă ţin mamupe că m’am născut din seminţiă germană, regret însă că nu pot să mă adresez Ma­­j©staţii Voastre în limba străbunilor mei. Sperez şi doresc, că relaţia între Germania şi întrega Africa de sud va rămâne­­tot­­dauna amicală şi că relaţiunile comerciale într’aceste două ţări se vor desvolta în fa­vorul lor. O adevărată bucurie îmi va face, daca acastă visită va ajuta acestei, cause“. Răspunsul împăratului Wilhelm I a fost următorul: „Mă bucur forte mult, d-la preşedinte, că în d-ta pot să salut pe representantul statului, care în ce priveşte comunitatea rassei este încopciat cu Germania. Tot­de­auna m’am interesat mult de înflorirea şi desvoltarea statului d-tale şi cu atât mai vârtos mă bucur, că acum voim să espri­­măm în formă de învoială relaţiunile ami­cale dintre Germania şi republica Trans­vaal. Sunt convins, că acest contact între Germania şi Transvaal va potenţa senti­mentele de amiciţia şi de înrudire între aceste două naţiuni de un sânge. Eu din parte-mi încă voiu ajuta pentru ajungerea scopului“. Acesta s’a întâmplat la 1834. Acum la 1900 Krüger vine arăşi în Europa şi a vizitat chiar şi Germania, dar astăzi. Pe tronul german stă Wilhelm II, care are alte idei, decât antecesorul său. Actualul împărat al Germaniei nu l’a întâmpinat pe Krüger aşa de amicabil, ca Wilhelm I, el i-a trimis soliea, că, cu pă­rere de rău, dar el nu poate să-l primescă. Eră cum se schimbă lucrurile în timp de 16 ani! NECROLOG. Edmund Möller, fost prelat papal, abate şi membru în consiliul de direcţiune al statusului rom. cat. din Ardeal, comisar episcopesc la gimnasiul româno-catolic din loc şi preot celebrant, a răposat orl în al 76-lea an al vieţii şi al 52-lea al preoţiei. înmormântarea i­ se va face mâne 8 Dec. a. la 8 ore d. a. în ci­­miterul din Blumăna, de luptă. După apusul soarelui Dewett s’a retras spre nord. Londra, 6 Dec. Salisbury a de­clarat în camera lorzilor, că statelor bure nu le poate reda independenţa. Sofia, 7. Decemvrie Cu forma­rea noului cabinet a fost însărcinat Radoslavoff. Constantinopol, 6 Decemvrie. Co­mitetul revoluţionar a început o ac­ţiune din cele mai violente în cotra Turciei. In vilaetul Monastir s’au co­mis mai multe asasinate politice. Asa­sinii sunt Bulgari. Mai mult! înve­­tetorî bulgari presupuși a avea legă­turi cu comitetul macedo-bulgar și cu asasinii, au fost arestat!. Washington, 6 Decemvrie. Ofi­ciul de esterne a primit un raport, după care ambasadorii din Peking s’au înțeles erî cu privire la planul unei conventiunî, pe care-l vor tri­mite guvernelor lor. Ministrul de externe Hay a autorizat pe ambasa­dorul Conger se subscrie convenţia în numele Statelor-Unite. Amănun­tele conventiunei nu sunt cunoscute încă. Se crede înse, că Statele- Unite pretind cea mai aspră pedeapsa faţă de corifeii resculei Chinese, fiul Radoslavoff şi amicii săi sunt apusaţi, de a fi făcut operaţii necurate. ULTIM.HO­SCiKi. Budapesta, 6 Decemvrie. In şe­dinţa de az­i a camerei ministru­­preşedinte Szell a declarat, că va presenta în curend un proiect de lege privitor la dreptul de întrunire. Haga, 6 Decemvrie. Krüger este așteptat aici pe acei la B are d. a. fee crede, că din causa ovațiunilor, ce i­ se fac pe întreg parcursul, Kri­ger nu va sosi la timpul fixat. Re­gina Wilhelmina a trimis la fronti­era Olandei un representant al seu, care se-l salute. La gara de aici Krüger e aşteptat de un banderiu de călăreţi care-l va conduce pănă la oţel. Haga, 6 Dec. Preşedintele Krü­ger a fost primit aici cu o extra-or­­dinară însufleţire. • Londra, 6 Decemvrie. Lord Kit­chener telegrafeza din Bloemfontein, că generalul Knox a atacat lângă Bethulie-Smithfield armata lui De­­wett, isgonindu-o din toate positiunile Pagina 3. Convocare. Da. Domne ale Reuniunei femeilor ro­mâne pentru ajutorarea văduvelor sărace din Braşov şi Săcele, sunt rugate a lua parte la adunarea generală, ce se va ţine în criua S­tatui Andreiu­, în 80 Nov. v. (13 Dec. n.) a. c. la 3 ore după prânc­ în sala festivă a gimnasiului român din loc. Brașov, 23 Nov. 1900. Otilia Bidu, J­r. I. Blaga, v. președintă, secretar. 8$ i­­ a m s­i n.. Plante amatore de musică. Pe cum se vede și aceasta trebue să fie o ba­­zaconiă americană, și de fapt aşa şi este. Un profesor american, I. Teitgen, se fucea că a făcut o sensaţională descoperire, şi anume, că şi plantele sunt amatore de musică. Profesorul Teitgen spune, că a făcut încercări cu o plantă, pe care o avea un amic al său în casă, şi care s’a arătat forte amatore de musică. Când se cântă cu vioara în apropierea ei, planta îşi des­face frunzele, or când în apropierea ei cântă cineva, care nu e prea virtuos în musică, la cea mai mică distanţă ea îşi lasă frunzele în jos. In legătură cu acesta profesorul american a mai constatat, că musică este favorabilă şi prosperei şi spo­­rirei plantelor. O sală de concerte 4’ce» ar fi locul cel mai potrivit pentru cultivarea plantelor. Profesorul Teitgen a mai făcut esperienţă cu planta, care cu f­runzele ei prinde insectele. El a pus o insectă pe frunte şi acesta cât ce a simţit’o s’a strîns, or după­ ce a început să-i cânte cu pianul frunzele s’a desfăcut şi insecta a scăpat. Planta nu şi-a contras frunzele cât timp a cântat la pian. Literatură. Pentru pregătirea bucatelor se atrage atenţiunea familiilor române asupra folositoarei cărţi întitulate: „Bucataresa na­­ţiei,albi, carte de bucate a bucătăriei ro­mâne, francese, germane, şi ungare. E ti­părită la Braşov de răposatul librar I. O. Hintescu şi la compunerea ei şi-au dat con­cursul şi unele dame distinse şi harnice române de pe atunci. Pănă azi cartea a rămas cea mai bună şi bogată în felul său. Fe­lul bucatelor sunt înşirate toate în ordine alfabetică după numele lor. Sunt în număr de vre-o 1620, or cartea conţine peste 7o0 pag. format mare cuart. Limbagiul e uşor, aşa că nu-i român oare să nu­­ pricepi». Costă numai col. 1.60 plus 40 bani spese poştale. Proprietar: Dr. Aurel Mureșianu. Redactor responsabil: Qrsgoriu Mater.

Next