Gazeta Transilvaniei, decembrie 1900 (Anul 63, nr. 266-288)

1900-12-01 / nr. 266

Nr. 266—1900. GAZETA TRANSILVANIEI. tru glob terestru, şi observările D-voastre se vor pute esecuta cu succes, îndată-ce veţi poseda instrumentele trebuinciose lor. Cu deosebită plăcere văd, că mai mulţi din oficeii noştri de sta-mator au intrat în Societatea Geografică şi s’au înscris în secţiunea ei matematică. De la zelul şi silinţele d-lor sunt în drept a aştepta, că vor executa în mod sistematic ridicarea planului trigonometric al ţărei. Lucrările de triangulare, întreprinse anul trecut în judeţele Suceava, Botoşani şi Dorohoia, sunt un început bun, pentru aceasta să sperăm, că în curând harta de stat-major a Moldovei se va termina, şi aceea a Valahiei se va supune unei nouă prelucrări. Ele împreună vor forma opera demnă şi frumosă a junelui nostru stat-major. Mai uşoră este sarcina secţiunei fisicale, ca una ce poate deja dispune de oarecare material. Prin deosebitele hărţi, care cer o prelucrare mai eşactă şi o complectare în detailuri, se pot fixa aproximativ relaţiunile orografice şi hidrografice. Nu aşa de înaintaţi suntem în atmosferografie şi mai ales în climatologie, căreia i s’a dat pănă acum prea puţină atenţiune, deşi tocmai acastă parte a ştiinţei este din cele mai importante pentru o ţară, care atârnă aproape esclusiv de agricultura ei. De se făceau mai de timpuriu observări şi cercetări nu s’ar fi prădat atâtea regiuni întregi din pădurile lor şi nu am ave aşa de des recolte nefavorabile. Dacă nu se vor opri cu totă energia tăerile de păduri, vom vedea clima noastră în curând periclitată în modul cel mai ameninţător. Devastarea pădurilor la munte sapă isvoarele şi produce surpări, devastarea lor la şes usucă câmpiile şi preface pământul roditor în pustiu. Nu de mai puţină importanţă sunt studiile zoologice, botanice şi mineralogice, care pot avea cea mai simţită influenţă asupra vieţei noastre economice naţionale. Se ve fiă dat a deprinde ţara la ameliorarea, raselor noaste de animale şi a plantelor noastre de hrană. Să va fi dat a desgropa, prin o bună hartă geologică, comorile ascunse în pântecile pământului. Cum a fost cu putință, că minele nóastre de metalurî, isvoarele nóastre támaduitoare să ne fiă rămas nouă şi Europei aproape necunoscute? Că petroleul nostru, care se poate măsura cu cel pensilvanic, căci aici ca şi acolo este în aşa grad inflamabil, încât se aprinde la simpla apropiere a unei flăcări, să nu fi făcut încă pe continent concurenţă celui american ? Este de neapărată trebuinţă a ne gândi serios la esecutarea unei hărţi geologice; prin o asemenea lucrare, Societatea Geogrefică şi-ar aşefla un adevărat monument. Atunci, în scurt timp, sarea nostru gemă, despre care nu se spie încă dacă se ţine de periodul triassio eau este din epoca terţiară, cera de pământ, chilibarul nostru cel negru, straturile noastre cu cărbuni de pământ, pucioasa vă cjută la suprafaţă şi marmura, vor ajunge a fi cunoscute departe peste graniţele României. Secţiunea etnologică va observa moravurile şi datinele, traiul şi portul poporului nostru din punct de vedere scienţific, va putea, prin studiul lor amănunţit, să făcă comparaţie cu alte popoare. Cercetările arheologice, care sunt deja începute cu mult zel şi cu bun resultat de către arheologii noştri, ne vor da materialul dorit pentru a descrie şi a judeca starea culturei noastre celei mai vechi. Cum vedeţi, Domnilor, câmpul activităţei D-voastre este foarte întins, şi timpul ce vă mai rămâne în anul acesta, prea scurt. Va fi totuşi cu putinţă, prin ajutorul lucrărilor de pănă acum, să se alcătuiască un conspect general asupra faptelor geografice relative la ţara noastră, aşa încât să putem fi bine representaţi la congresul din Paris, care s’a convocat în acest an prin iniţiativa Societăţei Geografice freneise, din care suntem mândri a face parte. Fie ca juna nostra Societate Geografică să se asociese într’un mod demn celorlalte societăţi instituite în mai toate ţările, şi din parte-mi nu mă îndoesc, că, sprijinit pe bărbaţii noştri de sciinţă, ea-şi va îndeplini misiunea ei, şi prin hărţi şi opuri geografice îngrijite, va scote ţara din regiunea necunoscutului: flori, de pini şi de ederă, muchile de trandafiri, de vii şi de sapuni, tăiaţi în formă de umbrelă. Nici o zăbrea, nici un zăplaz, nici un grilaj nu este gol, ci toate sunt înfăşurate în plante uroatore, îmbetite sus pe aoperişurile caselor şi al vilelor, ceea-ce le dă un aspect frumos de mister şi de poesie. De nenumărate ori am văitut garduri vii de cactuşi, de trandafiri, de bambi de ortenei, de ficuşi şi de mandarini. La noi să fim aşa ceva, le-am jumuli pe toate; gardurile vii de lemn pânesc şi tot le smulgem. Pe marginea golfului de la Chiaia şi pănă la Posilipo nu spii ce să admiri mai în-, tain: cerul de un seuin de cristal, golful de un albastru stravecjiu, vulcanul cu fumul său înălţat în nori, captuşii uriaşi de un verde cenuşiu, cari se apropie cu faţa stâncelor de val şi de vremuri înegrite, trandafirii urcători răsfiraţi pe terase şi pe baloane, viţa bogată întinsă la sere pe gratii ne mai sfîrşite şi urcată pănă pe vîrful copacilor seculari, diolomenele îmbălsămătore, acâstă flore târejie de tomnă, de colors trandafirie, ca buzele de fecioră şi care brăzaază şi împodobesce graţios toate căile şi toate câmpurile, pănă cătră primăvară, sau oamenii cari merg la muncă ori la petrecere, cântând şi îmbătându-se cu aerul curat ce le înveseleşte faţa şi le inspiră acele melodiose cântece neapolitane ce, însoţite de mandolină şi de şoptirea valului, te transporta şi fără voia ta, devii vesel, începi a visa a fericire, a-ţi uita de chinuri şi de griji pământesc!, şi a striga împreună cu dânşii: „Vidi Napoli, pot mori“. Bisericile, palatele, teatrele, museele, grădinele, sunt monumentale şi îmi pare rău, că asupra lor nu pot stărui aici, în acest cadru strimt. Stradele sunt largi, drepte şi bine pavate cu lavă. Galeria Umberto, o minune a Europei, a costat 22.000.000. Bolta ei este tată de cristal şi în ea sunt cafenelele şi prăvăliile cele mai luxoase. In fiecare soră defilază pe acolo mai multe mii de persone şi este un sgomot aşurejitor deoarece de pretutindeni se aud musici, cântece şi strigăte. Sub acestă galeria-pasagiu este un teatru de varietăţi colosal. Aici este instalată şi redacţia celui mai răspândit (hiar „II Matino“ dirigiat de cunoscuta scriitoare M. Serao, cu care m’am întreţinut mult despre serbarea de la Roma şi despre scriitoarele noastre. Bisericile le-am visitat din fugă; cea mai interesantă este catedrala S. Genaro, în piaţa cu acelaşi nume şi unde se află şi statua Sf. Génaro, ridicată în memoria teribilei erupţiuni a Vesuviului din 1631 ; ea este făcută de Finelli. Sf. Martino remarcabilă prin clădirea şi prin situaţia ei, pe cea mai mare înălţime şi cu cea mai pictorescă vedere şi prin vechimea ei, căci ea dateză dela anul 1325 și e zidită de ducele Carol da Calabrius. Posilipo este partea cea mai frumoasa a orașului după Chiaia; numele său vine dela Vedius Pollion Posilipon (sanssouci, fără grije). Acolo sunt cele mai multe vile și cele mai frumoase grădini de petrecere, cari toate răsunăjilnic de chiote și de cântece de mandoline , ca Marechiaro, Solemio și I. Bersaglieri. Situația în China. Foia ruseasca „Petersburgksija Vjedomostiu a primit din Vladivostok urmatoarea telegramă cu data de 9. o. Din Tien-Cin ni se scrie, că situația politică este extraordinar de dificilă şi nemulţămitore. Ţara ocupată prin victoriile trupelor ruseşci, a voit şi a cerut pace, dar majoritatea aliaţilor a împedecat in tot chipul începerea negocierilor cu Li-Hung-Chang. Waldersee a întrat în Peking ca triumfător şi Germanii au păşit încreciuţi peste oasele soldaţilor ruşi. Ei nepăciuesc poporul chinez, care să simte adânc jignit. Roscoala s’a ridicat din nou şi când recoltarea şi pustiirea va fi urmată de iarna aspră şi de lipsa de virtualii, bande viclene încep din nou atacurile în contra urgisiţilor venetici, ca să-i stîrpască. In timp ce politica germană produce răsbunare şi pustiire, Chinesii încă devin îndîrjiţi şi ocolesc o resolvare pacînică, mai ales, că chiar şi Austriacii şi Italienii mai puţin interesaţi în China voesc recompense. Disposiţia spiritelor este forte apăsată şi massele inconsciente aliându-se cu tot felul de derbedei şi soldaţi indigeni sunt în stare a repeta în stil şi mai mare asediul. Poporaţiunea are mulţime de arme ascunse, şi aliaţilor — chiar de n’ar isbucni rescoala — le va fi aproape imposibil a se susţine pănă la primăvară. In Shanghai isbucnirea din nou a turburărilor se aşteptă dinji în şi mai ales dacă spoliatorii cei atât de urgisiţi în ochii Chinesilor vor merge spre sud. Viceregii din valea Yangtse nu-şi plătesc mai mult trupele. In Ilankau ameninţă periculul. Rîurile scad tot mai mult și canonierele rusesci nu pot fi trimese acolo. Lunile Decemvrie și Ianuarie pot aduce surprinderi grozave puterilor în Extremul Orient. Chinesii viseaza, că înainte de anul nou al lor își vor trage seama cu străinii în mod nemilos. Așa descrie foaia ruseasca situațiunea în China. Răsboiul din Africa sudică. „Evening Standard“ din Londra publică spirea, că după informațiunile mai nouă, trupele generalului engles Knox stau încă în luptă cu trupele lui Dowett. Causa întârepierii soirilor este, că nu se poate stabili o legătură telegrafică cu generalul Knox. Trupele lui se luptă într’una și pe lângă acesta teatrul luptei se schimbă mereu. * Ministrul engles de resboia vrodnek a cerut dela parlamentul engles un credit suplimentar de 16 milioane funţi sterlingi. In motivarea proiectului ministrul dice, că speranțele, ce s’au pus cu ooasia stabilirei ultimului budget, nu s’au realisat. Pănă la 31 Martie trebue să se aştepte fie-cine la cheltuetl, cari nu stau îndărătul celor din actualul an financiar. Vorbind despre situaţia din Africasudică ministrul (zise, că în urma luptelor de guerillă, ostilităţile pot să dureze încă mult timp. De present guvernul nu se poate lipsi de serviciul, ce-i aduc trupele de voluntari în Africa sudică. Lupta — sfirşi ministrul — trebue continuată cu totă energia, căci politica aceasta mai curând va crea în ţară raporturi pacinice. ULTIME SUIRI. Cernăuţî, 12 Decemvrie. Aici a’a făcut atji alegerea celor dintâi îi doi deputaţi pentru „Reichsrath“. Curia a cincia a ales pe Ruténul Pilmbak, în cercul sudic a reuşit Isopescul Praga, 12 Decemvrie. Aciî s’a deschis dieta. Cehii tineri au propus inarticularea declaraţiunei archiducelui Francisc Ferdinand. Pasak a interpelat asupra actualelor raporturi de limbă în Boemia. Haga, 12 Decemvrie. Este lipsită de orice basă spirea, că Ţarul Nicolae ar fi făcut cunoscut lui Krüger prin telegramă, că nu-l va primi. Capetown, 12 Decemvrie. Lord Roberts a călătorit în Anglia, unde se fac mari pregătiri pentru primirea lui. Pagina 3. » 11 je si s ]... O crimă îngrozitore. Tilele trecut© s’a descoperit la Paris o crimă fiorosa, care a produs mare emoțiune. In 4 n. p. dimineața mergând un copil la scară, a zărit sub o scară de patră din strada „Platrieret“ un pachet voluminos. Copilul curios desface pachetul şi în el dă de un cap de om jupuit, de două mâni şi două picioare. Pachetul a fost trimis la secţia poliţienască, care a început cercetările. Fiindcă capul era tare mutilat, nu s’a putut stabili identitatea. Un vecin spune, că el a vătjut pe fereastra în presera tjilei de 4 Decemvrie, că şase individ! stăteau de vorbă tocmai în locul, unde s’a aflat pachetul şi că unul din ei avea pe umeri un asemenea pachet, pe care l'a recunoscut, că e acela, care s’a descoperit a doua cji. Când şeful siguranței făcea aceste cercetări, sosesce un agent, care îi anunţă, că o asemenea descoperire s’a făcut în strada „Faubourg-Saint-Denis“. Pe la 8 ore dim. Ingrijitoarea casei Nr. 205 din acea stradă se duse să deschidă porta, când văcju lipit de porta un pachet voluminos. Ingrijitoarea a așteptat până a sosit un sergent, care desfăcu pachetul şi găsi în el un trunchiu de om, care a fost apoi dus la secţie. S-a constatat, că trunchiul din strada Faubourg-Saint-Denis şi membrele din strada „Platières“ au aparţinut aceluiaşi individ. Identitatea însă e greu de a fi stabilită. La institutul medico-legal a izbutit să reconstituiască cadavrul, care presintă un aspect îngrozitor. Victima este un tînăr de 18 ani, al cărui cadavru a fost aruncat la două extremităţi ale Parisului. Poliţia a arestat pe un măcelar, de care se crede, că el ar fi autorul îngrozitorei crime, care emoţionază întrâga capitală. Încă o serbare centenară. Ţarul „Bote vom Gardasse“ scrie, că cjilele acestea s’a serbat prin o esposiţiă în Milano jubileul de o sută de ani de când a fost adusă în Italia „georgina“ şi de present acastă floare lăţită in tota Europa. „Georgina“ îşi are originea în Mexico şi cei din tara, cari au adus acestă plantă în Europa la 1790 au fost călătorii spanioli Sopiio şi Cervantes. Ambii aceşti scrutători naturalişti au crecut, că în aceasta plantă au descoperit un mijloc de alimentare pentru om. Ei au susţinut, că rădăcinile plantei sunt bune de mâncare şi fiind-că în acei ani Spania era bântuită de femete, locuitorii din Madrid au început cu diriginţă a cultiva georgina. Resultatul muncei şi a ostenelei lor însă a fost contrar aşteptărilor: georgina era o flora de grădină şi nicidecum nu era bună pentru mâncăre. In 1800 georgina a Lst ajuns la Paris și Milano și de aci s’a lățit în toata Italia Astăijl se află aproape în grădina fiecărui Italian. In Germania soh acesta floare numai prin anii 1812. Georgina are mai multe mii de variante. La indigenii din Mexico încă și astăciî rădăcinile georginei servesc ca nutremânt, pe când la noi nici animalele nu le mănâncă. Pentru acesta însă la noi în Europa înfloresc* în cele mai frumoase şi mai varii colori, pecând în patria ei nu se desvolta şi nu înfloresce astfel. Literatură. „Carte de cântece pentru tinerimea şcolară adunate şi aranjate de Ioan Dirian. A apărut numai acum şi conţine: hore, marşuri (scolastice şi eroice) elegii, imnuri, cântece religiose şi alte multe soiuri alese din cele mai frumoase şi de cei mai vestiţi poreţi ai noştri, aşa că ele şi pentru tinerimea adultă şi popor în genere dau o petecere frumosă. Constă din peste 168 pag. şi se vinde cu 50 bani (25 cr.) plus 9 bani taxa da poştă. 1. Efect sigur vindecător. Toţi aceia, cart su fer de nemistuire sau stomacul nu funcţionază regulat ceea ce canseaza constipaţie, durere de cap, lipsă de apetit sau alte bole, pot conta lavindicae sigură prin folosirea cunoscutelor prafuri seidlitz ale lui Moli. Cutii originale a 2 cor. se pot căpăta zilnic prin postă dela farmacistul A. Moll literantul curții din Viena Tucklauben 9. in farmaciile din provincia se secera preparatul A. Moll provedut cu marca de contravenție și subscriere. Proprietar: Dr. Aura Mureșian. Redactor responsabil: Gregoiu Menu.