Gazeta Transilvaniei, mai 1901 (Anul 64, nr. 95-119)
1901-05-01 / nr. 95
Cestiunea incompatibilităţii. Mult sgomot s’a făcut în jurul cestiunei revisuirei legii de incompatibilitate. Şi era lucru firesc se fiă aşa, fiindca sunt în joc mari interese materiale ale acelora, cari prin principiile stabilite de cătră comisiunea însărcinată cu compunerea proiectului de revisuire, sunt ameninţaţi de a deveni în viitor incompatibili, adecă se nu mai potă fi deputaţi. Se scie, că pe când s’a fost început discusiunea despre revisuire, foile oposifionale maghiare publicau liste lungi cu numele acelor deputaţi, cari ocupă posturi productive la conducerea institutelor de bani şi a întreprinderilor industriale, cari atenuă mai mult sau mai puţin de la sprijinul statului, din care cauză ar trebui se fie incompatibile cu mandatul de deputat, ca astfel se se delăture posibilitatea de influenţare a guvernului în interesul acelor institute şi întreprinderi. Din aceste liste lipsea numai o mică minoritate a deputaţilor guvernamentali ; partea cea mai mare sunt căpetuiţi într’un fel sau altul cu astfel de posturi lucrative. Chiar şi după revizuirea legei de incompatibilitate înse, aşa cum o propune amintita comisiune, — precum constată o tară oposiţională, — nu se va schimba mult situaţiunea de mai ’nainte. Disposiţiunile proiectului de revizuire nu fac să înceteze toate modurile de intervenire a deputaţilor în ce priveste favorurile acordate taxelor de drum de fer, sprijinirea căilor ferate vicinale, sau favorisările la magazinagiu. „Remân dear toate cum au fost, remâne corupțiunea și remâne domnirea tiszaiștilor, care se baseaza pe aceasta“ — esclamă amintita fată „Alkotmány“. Cer ca se dea mai multă tăriă cuvintelor sale, înșiră cu numele garda tiszaistă a celor căpetuitî pe la diferitele institute și întreprinderi, cari representă o ceata respectabilă de șapte-ciecî și mai bine de guvernamentali cfișî liberali. Am lăsat se premergâ aceste observări, pentru ca se servescâ la o mai bună înțelegere a celor petrecute alaltasera in conferenta partidei liberale, în care s’a sulevat cestiunea noului proiect de incompatibilitate. înainte de acesta cu vre-o doue (jile Coloman Tisza a aflat de bine a face unele declarări într’o scrisoare, ce a publicat’o cu privire la atitudinea sa în cestiunea de față. El desminte mai întâiu, că ar fijis, că „va vedea el, deci îl vor alunga din partidul, pe care însușî l’a întemeiat“, — dar confirmă de altă parte scriea, că va face propuneri de modificare în desbaterea specială a proiectului și pune în vedere, că deci aceste amendamente nu i se vor primi, la a treia cetire a proiectului de lege va vota în contra lui şi va trage şi consecenţa ieşind din partid. In conferenta partidei guvernului Tisza a mai înblâncjit puţin declaratiunile sale premergetoare zicend, că ceea ce a chitu’a fost 0 ameninţare, ci „şi-a împlinit numai o datorie faţă cu partida“, că el primesce proiectul în general, fiindcă spereaza, că în desbaterea specială „se vor îndrepta mai multe scăderi ale lui“. Va atârna de la modul cum se vor face aceste îndreptări, ce atitudine va lua Col. Tisza mai departe , astăciî încă nu vrea se se lege în nici o direcţiune. Ministru-preşedinte Szeli la rândul seu a declarat, că va stărui pentru principiile depuse în noul proiect de lege, pentru care se va întrepune cu totă hotărîrea. El a pus astfel de fapt cestiunea de cabinet şi de partid. Fata guvernului raporteaza, că vorbirea lui Coloman Szell, ținută de altfel într’un spirit conciliant, a fost primită cu „aplause sgomotoase“ de cătră majoritatea partidei, pe când espunerile lui Coloman Tisza, cari au culminat în afirmarea, că printr’o „strictă incompatibilitate“ s’ar eschide din parlament mai mulţi bărbaţi de aceia, cari fac „potenţa politică şi intelectuală a camerei“ şi cari sunt totodată „factori însemnaţi în viaţa economică“, fură ascultate cu atenţiune încordată, dar n’au produs acel entusiasm ca vorbele ministrului preşedinte. Asemenea se se fi petrecut şi cu vorbirile lui Hieronymi, a contelui Aladar Sechenyi şi a contelui Ştefan Tisza, care au vorbit în acelaşi sens ca „generalul“ lor, Coloman Tisza. A mai vorbit în fine şi contele Albert Apponyi, care a pledat pentru independenţa parlamentului, căreia trebue— cine— 8§i 86 supună toate celelalte momente, şi a sprijinit călduros pe ministru-preşedinte lăudând „calităţile lui superioare“, încă îndată după replica, ce a făcut’o la vorbirea ministrului-preşedinte şi pe care a terminat’o cu cuvintele „Mi-e dor de un aer mai bun“, Coloman Tisza a plecat din sala de conferenta. Foile amice lui susţin, că n’a vrut se cuipa cu citatele cuvinte alta, decât că vrea se iese din sala unde aerul era înăbuşitor. Oricum le-ar fi înţeles creatorul şi fostul şef al partidei liberale, „generalul“ de astăziî, cel încă atât de influent, va avèa se joce un rol însemnat în decursul desbaterei din cestiune. Cum îl va juca, atârnă dela tactica lui viclenă. A 48, că nu vrea se-şî lege de pe acum mâinie. Cei mai mulfi dintre aşa numitele „forţe politice şi intelectuale parlamentare“ sunt în inima lor cu acela, care pledeazâ pentru interesele lor materiale, der nu cuteză se se pronunțe fățiş, ca se nu se strice cumva de pe acuma cu Szell și ae-șî perda astfel speranța de-a mai fi realeşî. E foarte probabil, că Coloman Tisza cu ai sei urmăresce tactica de fată numai pentru ca se storcă cât mai multe concesiuni la desbaterea specială a proiectului de lege, în la ANUL LXIV. „gazeta“ iese în flăcire dr. Abonamente pentru Austro-angania: Pe un an 24 cor., pe eese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 2 fl. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franoT, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franoT. Se prenumeră la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa mare. Târgul Inului Nr. 30, Slegiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă. Pe un an 24 cor., pe 6 luni 12c., pe trei luni 6 corone. — Un exemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. RE!)ACŢIUNEA , Administraţiunea şi Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc.—Manuscripte nu se retrimit. INSERATE se primesc la Administraţiune în Braşov şi la umatoarele BIROURI de ANUNŢURI: în Viena la N. Dukes Nachf., Nux. Augenfeld & Eraeric Leaner, Heinrich Schalek, A. Oppelik Nachf. Anton Oppelik. în Budapesta, la A. V. Goldberger, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VII Erzsébet-körút). PREŢUL INSERŢIUNILOR: o seria garmond pe o coloana 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifă şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani. Nr. 95. Braşov, Luni-Marţi 1 (14) Marti. 1901. votul „gardei“ sale, or în cele din urmă va rămâne tot unde 'a fost şi nu va părăsi partida, care şi astă4î e tot aceea şi tot aşa, precum a alcătuit’o el. Intr’ensa se află — 4‘ce amintita foaie — şi a4î mulţi „cavaleri ai muncei productive“ şi „matadori ai activităţii economice“, cari n’au jurat pe învăţăturile morale ale lui Cato; toţî aceştia vor rămâne şi de aici în colo în partid — unde s’ar şi duce? — şi se vor grupa în jurul lui Coloman Tisza. A fost o ilusiune a lui Szell şi Apponyi a crede, că vor pute supune unei cure radicale moravurile rele şi periculoase încuibate în urma unui regim de volniciă și de corupțiune atât de îndelungat. Cura ar fi radicală numai atunci, când ea s’ar estinde asupra întregului organism al statului, când ar stârpi nedreptățile și corupțiunea din rădăcină, delăturând odată pentru totdeauna toate favorurile și privilegile, de cari abuseza în măsură aşa de mare clicele elementului dela putere, în detrimentul covârşit trei majorităţi a poporaţiunei statului. „Fremdenblatt“ despre întrevederea din Abbazia. Organul ministerialia de esterne din Viena „Fremdenblatt“ scrie urmatoarele despre întrevederea Regelui Carol cu Regele George al Greciei în Abbazia : „întâlnirea regelui George cu Regele României au comentat’o 4'are'e din Bucuresci și Atena cu aceea, că raporturile amicale esistente între cele două state se vor consolida prin întâlnirea aceasta. Abstragând dela aceasta părere, după noi pe deplin motivată, în pressa din Balcani se arată ici colo tendenţa, ca acestei întâlniri curat amicale să i se atribue oarecare ascuţiş îndreptatîn contra pretinselor aspiraţiuni ale altor state balcanice. întâlnirea din Abbazia, pe lângă raportul amical dintre curţile din Bucuresci şi Atena, este un lucru atât de firesc, încât e de prisos a căuta în ea ore-eari scopuri ascunse contra altui grup al statelor din Balcani. Din punct de vedere austro-imngar întâlnirea celor doi monarchi trebue salutată cu sinceră simpatii, ca orice alt eveniment, care e acomodat a promova relaţiile amicale împrumutate între statele din Balcani“. O notă a Agenţiei „Havas“ din Paris, în formă de depeşă din Viena, risipesce temerile în privinţa întrevederii de la Abbazia oricând, că ea nu ţintesce decât la asigurarea liniştei în Balcani şi că apropierea greco-românâ nu are caracter anti-slav. Un cuvânt al moştenitorului de tron. Afiarele celtice spun, că archiducele Francisc Ferdinand, moştenitorul tronului, s’ar fi rostit în chipul următor asupra împăcării naţionalităţilor din Austria: — „In politică va fi preţuit mai mult acel om, care va sei să resolve pe cale pacinică oposiţiunile naţionale spre mulţumirea tuturor naţionalităţilor Austriei. E în interesul acestui stat şi a tuturor locuitorilor lui cari cugetă cinstit, ca acesta descurcare să urmeze cât de curând, căci din cearta de acol sufer toate clasele poporațiunei și toate țările. Poate că e mai lesne astăzi, să ne apropiem de soluțiunea acestei grele cestiuni, căci acum înaintea tuturor Austriacilor cinstiți stă un interes comun extrem de mare. E vorba de-a apăra și ocroti acest imperiu în contra acelor elemente, cari sub mantaua religiunei pun în curs devize periculose, ce sunt îndreptate contra temeliilor statului și ale dinastiei. Conducătorii tuturor partidelor ar trebui să îngrijască a înlătura tot ce desbipă și a pune numai acele momente, cari favorisază unirea.“ Cestiunea macedoneană. „Neue Freie Presse“ scrie: După cum ni se anunţă din Constantinopol, din isvor sigur, guvernul bulgar a suferit acolo o înfrângere în cestiunea macedoneană. In urma compromisului cu comitetele „macedonene“, a alegerii „moderaţilor“ în congresul macedonean, precum şi a Te-Deum-ului pe care l-au ţinut macedonenii cu toată arestarea şefiilor lor, guvernul Karavelofi a socotit momentul oportun de a începe o acţiune în favoarea reformelor în Macedonia sondând în acestă privinţă părerea ambasadorilor, dar mai cu seama căutând a câştiga sprijinul lui Sinoviev, representantul Rusiei la Constantinopol. Ca motiv pentru acastă acţiune s’au dat spirite sistematic răspândite şi de pressa ministerială bulgară despre crucimele ce le-ar fi săvîrşit Turcii în Macedonia, mai ales cu ocazia ultimelor arestări de Bulgari. In adevăr, atât agentul diplomatic Gesof, cât şi delegatul special al prinţului Ferdinand, Standoff, care avea pentru Sinoview chiar o scrisoare autografă a prinţului, au făcut o încercare în direcţia de mai sus. Amândoi s’au presentat ambasadorului rus şi s’au plâns de „fioroasele cruciimi“ ale autorităţilor turcesei din Macedonia — crucjimi, ce fac imposibilă ţinerea în frâu a macedonenilor din Sofia. De data acesta purtătorii acestor plângeri au nimerit’o rău la Sinoview. Acesta le-a declarat, că posedă rapoarte consulare speciale şi sigure din Macedonia cari arată în deplin acord, că arestările de Bulgari, cari cei mai mulţi erau criminali ordinari sau chiar aţîţatori direcţi revoluţionari pe teritoriul otoman s’au făcut în mod forte legal şi conform ordinelor extrem de moderate trimise din Yildiz Kiosk; că toţi ceilalţi ambasadori au primit aceleaşi solri de la consulii respectivi; că şi guvernul bulgar trebue să fie informat în acelaşi sens de către agenţii săi comerciali şi că Bulgarii ar face mai cuminte să nu mai agite. Congregaţiunea din Lugos. In revista din numărul trecut am făcut amintire despre adunarea de primăvară a comitatului Caraş-Severin ţinută joi în 9 Mai, la Lugoş. Desbaterile acestei adunări sunt importante, de aceea dăm după „Drapelul“ urmatoarele amănunte: Şedinţa primă a fost deschisă de fişpanul Pogány, dând espresiune dorinţei sale, ca obiectivitatea, liniştea şi înţelegerea frăţescă să domnască în desbaterea asupra obiectelor importante puse la ordinea cehe. După vorbirea de deschidere a luat cuvântul d-l Cpr. Brediceanu: D-sa face interpelare în causa libertăţii de întrunire accentuând, că stăm în preajma alegerilor de deputaţi pentru dieta din Budapesta şi fără de dreptul de liberă întrunire nici legea despre judicatura curiei în materie de ale-