Gazeta Transilvaniei, septembrie 1901 (Anul 64, nr. 193-216)

1901-09-19 / nr. 206

In ajunul alegerilor. Mâne va începe se lucreze în totă ţara maşina electorală condusă de guvernul Szell. Pănă de aciî într’o săptămână se va cunosce resultatul alegerilor. Dar nu acest resultat este, care ne interesăză şi vom spune îndată de ce nu. Ceea ce ne interesăză pe noi Românii îndeosebi, e­hestiunea, ce efecte negative vor avă şi aceste alegeri pentru noi şi ce învăţătură vom trage de aici pentru viitor? încât pentru resultatul alegeri­lor, naţionalităţile nemaghiare în ge­nere îl vor privi cu acea disposiţie resemnată şi plină de mâhnire, cu care s’au dedat a privi la întrăga mişcare publică din ţără. De pe toate terenele vieţii publice poporele nemaghiare sunt adi aproape cu to­tul eschise. Monopolul, ce-l esercităză aşa disul element domnitor, e general. De vom privi la administraţiune, ea este esclusiv în mâna Maghiarilor dela putere, funcţionarii sunt toţi de ai lor afară de forte puţine escep­­ţiunî, cari însă sunt supuse cu totul curentului dominant Legionele de funcţionar! de pe terenul justiţiei, al comunicaţiunei publice etc. sunt ărăşî aprope toţi Maghiari şi cei puţin­ presăraţi printre ei din sînul na­ţionalităţilor nu mai cutăză ad! nici măcar a’şî împlini datoria, ce le-o im­pu­ne legea esistentă, de a­ se fo­losi, în contactul lor oficial cu păr­ţile nemaghiare, de limba acestora. Aşa şi la finanţe, aşa şi la lucrările publice, aşa şi pretutindeni. Resultatul alegerilor pentru par­lament va fi deci şi de rândul acesta numai oglinda acestor stări gene­rale. Românii, cari ţin la limba şi la naţionalitatea lor, tocmai aşa nu pot ajunge a fi­ din causa absolutis­mului constituţional şi al despotis­mului de rassă de a fi representanţî ai poporului, cum nu pot deveni funcţionari publici său părtaşi la ac­ţiunile­ publice, cari sunt decisive asupra mersului lucrurilor. Pretutindeni dau de piedect, de măsuri excepţionale, de ordonanţe ilegale, de volniciă şi de forţa bru­tală, care ii ţine în loc şi nu-i lasă să se poată manifesta. Egalitatea, de care vorbesc toţi fariseii aşa 4!SUlui liberalism ungu­resc, este cea mai mare minciună din câte s’au pomenit dela Sf. Şte­­fan Incoce Eră dor de ce s’a creat în cei nedreptăţiţi acea disposiţiă periculosă care se poate resum­a în cuvintele, că dela acest sistem de guvernare nu se poate aştepta nici o îmbunătăţire. Rămâne dlar, ca cei nedreptă­ţiţi înşi­şi să şi dea seama cu mai multă seriositate, că cu încordarea tutur­or puterilor şi pe lângă cele mai mari jertfe sunt datori de a se validita, ca ast­fel să pună stavilă nesăbuitei direcţiuni politice a gu­vernanţilor. Este deci necesar, ca şi din ale-­­ gerile de faţă să tragem conclusiu-­­ nile reale atât pentru atitudinea noas­­tră interioară ca partid naţional, cât şi pentru atitudinea faţă cu adver­sarii noştri. Pentru­ ca să putem face acesta cât mai cu folos pentru noi, mai e de lipsă să cunoscem toate cele ce s’au petrecut în contra său în de­trimentul causei noastre românesci, fiă din partea oamenilor rătăciţi şi perduţi din sânul nostru, fiă din par­tea adversarilor. Aşteptăm prin urmare dela toţi Românii doritori de îndreptare, ca să ne raporteze cât se poate de fidel despre toate câte se vor păcătui de partea română, ca şi despre abusu­­rile şi volniciile celor de la putere. ANUL LXIV. „gazeta“ iese în Ste­ni. Abonamente pentin Austro-Ungaria. Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 3 fl. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 francî. Se prenumeră la toate ofi­­ciele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa n­aie. Târgul Inului Nr. 30, Stegiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă : Pe un an 24 cor., pe 6 luni 12 p., pe trei luni 6 coroane. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. REDACŢIUNEA, Administraţiva şi Tipografia Hraţohr, piaţa mare nr. 30. Scrisori neb­rancate nu se pri­mesc.—Manuscripte nu se retrimit. INSERATE 3Q primesc la Administraţiune In Braşov şi la urmatoarele BIROURI de A­NUNŢURÎ: în Viena la N. Dukes Nachf., Nux. Augenfeld & Emeric Lea­ner, Heinrich Schalek, A. Op­­pelik Nachf. Anton Oppelik. in Budapesta, la A. V. Gold­berger. Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VII Erzsébet-körút). PREŢUL INSERTIU­NILOR: o seria garmond pe o coloana 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tari­fă și învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o serie 20 bani. Nr. 206. Braşov, Miercuri 19 Septemvrie (2 Octomvrie). 1901. Afaceri electorale. Agitaţia electorală în Braşov. Cu cât se apropie mai mult fiina ale­gerii, care pentru cercurile oraşului Braşov e fixat şi pe crina de Joi, 3 Octomvrie curent, cu atât mai mult crescu agitaţiunea, ce se face şi printre alegatorii noştri din partea agenţilor comitetului unguresc în favorul candidaţilor guvernamentali unguri Dr. Vajna şi Rethy Lajos. Nu numai oft au umblat din pasat în casă pe la poporenii din Schelfi şi Braşovul-vechi, şi pe la preoţii lor, dar acum au început să taiă şi uşile alegătorilor noştri din centrul ora­şului. Retuşurile, ce le primesc, nu-i înspăi­mântă de a-şi continua uneltirile pentru a îndemna şi se duce cu mijloace nepermise pe alegători să se rupă de neamul lor şi să meargă cu adversarii lui declaraţi. Pănă şi din Deva a venit aici un agent, care portă numele românesc de Lă­­zăriciu­ şi se presenteaza ca profesor la pre­parandia de stat ung. din Deva. A venit cu scop de a „porteşi“ pentru inspectorul de şcole regesc Rethy, pe care Maghiarii l’au importat an­ I din Deva ca candidat în cercul al 11-lea. Litzftriciu, aucjim, că a umblat ît­coce şi încolo ca un pricolici să facă propagandă pentru Retley. Omul acesta, care ar putea să-şi întrebuinţeze timpul în mod folositor şi cinstit,, vădendu-şi de carte, a fost aşa de naiv a crede, că în Braşov se pot prinde aşa de uşor paserile pe cap. Dar suntem siguri, că şi-a modificat păre­rea şi s’a convins, că nu tot-deuna şi nu pretutindeni se pot câştiga succese prin mdrftsnela şi sfidarea bunului simţ, ce a învăţat o dela stăpânii la care s’a tocmit, părăsind causa poporului din care s’a născut. Şi pentru cine umblă LSziribia din Diva să câştige pe alegătorii români? Pentr­u acel Rethy Lajos, care a fost şi este unul din cei­ ce au făcut mai mult rău Românilor şi ca inspector de şcoli şi ca diarist şi ca politician mai de valoare din­tre şoviniştii unguri. El este acela, care mai mult a susţinut în Transilvania teoria lui Rössler, Hunfalvi alias Hundsdörfer, că Românii sunt numai niste păstori, cari au imigrat aicea înainte cu câte­va sute de ani. Retthy a fost în Ardeal cel mai înflă­cărat propagator al maghiarisării scălelor noastre şi fostul său coleg Fr. Koos, vor­bind de meritele lui şoviniste în foia un­­gurăscă din Braşov,­­fise, că Retley a fost cel ce a pregătit calea înfiinţării şcolelor de stat în Braşov, menite a copleşi şcolele noastre şi ale celor­lalte naţionalităţi conlo­­cuitoare. Pentru acest înverşuânt adversar al desvoltării naţionale a Românilor li­ se cer acum alegătorilor români voturile, şi încă tocmai în Braşov, în vechiul centru de cul­tură şi de mişcare naţională română. La o ast­fel de ofensă alegătorii ro­mâni din Braşov, suntem siguri, vor răs­punde cu demnitatea cuvenită, dovedind, că sunt consoli­de datoria lor naţională. • Tămbălău electoral în Săcele. Dela mai mulţi alegători români din Săcele primim următorul raport: Din incidentul alegerilor de deputaţi la camera ungară, ce sunt în ajun, s’a în­tâmplat în Săcele, acum ca nici­odată, mare tămbălău ! Astăzji, Duminecă, în 16/29 Sept. a. c. des de diminaţă fâlfăiau stindarde maghiare pe toate locuinţele unguresc­ şi jidovesci din comuna Cernatu, centrul Săceldor, pănă şi pe cârciuma faimosului George Babeş cu inscripţia: „Éljen Pürner Nándor“, oră pe altele: „Éljen Rombauer Emil!“ Nr. 1) Pe la orele 12 din cfi a apărut prin piaţa Cernatului Rombauer, director la şcola de stat ung. din Braşov, într’o palesoft trasă de patru ori, în fruntea unui şir de mai multe trăsuri, încărcate cu ale­gători şi mai mulţi nealegători, între stin­darde unguresc­, dar în linişte şi fără zarvă. Acesta încunjurat de majoritatea in­teligenţii unguresci din Săcele şi-a desfăşu­rat programul său guvernamental în faţa alegătorilor în localul casinei unguresci din Satulung printr'un cuvânt, lung, obositor şi încărcat cu multe promisiuni, intercalând între altele şi anecdota despre potirnichea şi puii ei în holdă pe vremea secerişului ; apoi pe la 3 ore după prând a plecat la Zizin, unde a făcut tot asemenea. In conductul acestui aspirant da de­putat s’au văcjut, şi 2 Români rătăciţi din Târlungenî, anume : înv. pensionat Irimie Jantea şi unul Peneş (?), purtând pe umerii lor câte un stindard Unguresc monstru, în­cât îi trecuse sărmanii sudorile şi minune, deci nu le-a dehulat şi umerii ! Nr. 2) Acum să te ţ­i nene! Pe la orele 2­/2 după prând cu mare ifon, sgomot şi cântece, a apărut, de cătră Bacîfalu un banderiu de vre-o 40 de călăreţi, toţi fi­ciori c­angăi, îmbrăcaţi de sărbătore şi pre­văzuţi toţi cu câte un steag unguresc cu inscripţia: „Éljen Pürner Nándor !“ Apoi un şir lung de trăsuri înaintând spre Satu­lung, chipu să demonstreze şi să presio­­neze asupra partidei lui Rombauer. În mo­dul acesta au percurs toata strada princi­pală din Bacîfalu pănă în Satulung, cât e de lungă, apoi s’au înapoiat, la Dârste spre a primi la gară pe favoritul lor Pi­’uer, mare fabricant şi milionar în Pesta. Trenul accelerat trecuse deja la Pre­deal şi deputatul nu era nicăirea, spre spaima şi groza banderiului. Spaima însă curând a dispărut dintre alegători, prefa­­cându-se în mare ţlncuriu când îl văd pe candidatul Parner venind de cătră Braşov într’o trăsură, singur, însoţit numai de Ji­danul Steigenberger, mare scriitor la un advocat de aici. Pe la orele 4*/2 s’a re’ntors conduc­tul dela Dârste cu deputatul in ape în­­tr’o trăsură trasă de doi cai frumoşi vineţi cu călăreţii înainte şi trăsurile îndărăt, în­cărcate cu alegători şi multe guri căscate, intre cântece, sbierăte şi p’un taraf de lău­tari, toţi Ţigani unguresci. Parner era în­soţit în trăsură de preotul ev. luth. din Satulung Masznyik Gyula şi tot, ca mai sus au traversat strada din Satulung, apoi la reîntoarcere tot în ordinea de mai sus şi cu acel forfoiu, milionarul Parner şi-a espita programul său, tot guvernamental, în piaţa Cernatului sub cer liber pe o tribună im­provizată lângă monumentul Ciangăilor că­­ciuţ­ în 48, er prin un cuvânt scurt a pro­mis înaintea alegătorilor şi la o mulţime de copii şi femei marea cu sarea, reduce­rea dâjdiilor, îmbogăţirea ţăranilor, înflori­rea comerciului, industriei, economiei şi, deci „cu voia lui Dumneczeu şi vocea po­porului ciangăiesc“ va ajunge deputat, va face şi o biserică catolică (?) în Cernatu, ba şi şcole şi fabrici, c’un cuvânt va ferici pe generoşii Ciangăi, dacă vor vota pen­tru el. După­ ce Parner şî-a terminat cuvân­­tul, s’a urcat la tribună popa Masznyik, de origine slovac, şi a intonat cu glas tare, că cele d­ise de candidatul Parner să fiă şi că vor fi adevărate ! In fine după atâta hărţuală s’a dat în hotelul comunal din Cernat poporului flă­­mând de tocană de oie, faină şi beutură destulă şi mai târejior, pe la 8 ore, s’au in­spirat toţi de duhul alcoolului, degenerând societatea în sbierăte şi cântece sălbatice, ba şi ’ntr’o mică păruială, după obiceiul stră­­moşesc al Ciangăilor, neputând împărţi egal câştigul. La acâstă masă s’au înfruptat şi câţi­va „valahi“ flămânzi, dar nu alegători. Se svonesce şi se vorbesce printre popor, că Parner ar fi aplecat a cheltui în scopul sus indicat și suma de 60.000 flo­rini. — Frumuşică sumă, deci ar fi adevă­rat..., dar mi­ se pare, că chiar de ar fi adevărat, o să se profite de acei bani ai corupțiunei nu alegătorii c­angăi, ci alți individ­i mai iscusiți şi pretinşi condu­cători. Măestrul-bucătar al tooanei, cel ce a îngrijit de tote, şi aprigul arangiator al banchetului, conductului şi vestitul corteş, avem onoare a comunica publicului petitor, că este Evreul Steigenberger. Cine are lipsă de arangieri, tocătari şi corteşi să se adreseze la Steigenberger. De încheiere mai avem a observa, că d-l milionar Pirner, după cum se vede, ar fi „Maghiar“ din Palestina, căci prea mare bucurie se manifestă pe feţele perciunaţilor noştri.* Socialiştii din Braşov au ţinut şi ei Dumineca trecută o întrunire în sala de la hotelul „Orient“. Ei aveau planul să sprijinescă candidatura lui Max Schwars din Ciusifi, pe care îl aşteptau să vină la acestă întrunire. Jupânul Schwarz însă li-a dat in ultimul moment o telegramă, că nu poate veni la Braşov, fiind­că trebue să mergă la Caşovia, tot la o întrunire elec­­torală. întrunirea de la „Orient“ a fost pre­­sidată de Német Ferencz. Acesta dă cu­vântul lui Sompek Iózsef, care face o cri­tică aspră tuturor partidelor din parlament, cari nu se interesăză de clasele de jos şi votazâ numai lefuri pentru ofiţeri şi pen­tru popi. Nu se spie însă din ce causă Sompek combate mai straşnic partidul po­poral, care şi el este oposiţ­onat. Din con­tră pentru candidaţii maghiari din locali­tate are simpatii pronunţate şi propune, ca

Next