Gazeta Transilvaniei, septembrie 1901 (Anul 64, nr. 193-216)
1901-09-19 / nr. 206
In ajunul alegerilor. Mâne va începe se lucreze în totă ţara maşina electorală condusă de guvernul Szell. Pănă de aciî într’o săptămână se va cunosce resultatul alegerilor. Dar nu acest resultat este, care ne interesăză şi vom spune îndată de ce nu. Ceea ce ne interesăză pe noi Românii îndeosebi, ehestiunea, ce efecte negative vor avă şi aceste alegeri pentru noi şi ce învăţătură vom trage de aici pentru viitor? încât pentru resultatul alegerilor, naţionalităţile nemaghiare în genere îl vor privi cu acea disposiţie resemnată şi plină de mâhnire, cu care s’au dedat a privi la întrăga mişcare publică din ţără. De pe toate terenele vieţii publice poporele nemaghiare sunt adi aproape cu totul eschise. Monopolul, ce-l esercităză aşa disul element domnitor, e general. De vom privi la administraţiune, ea este esclusiv în mâna Maghiarilor dela putere, funcţionarii sunt toţi de ai lor afară de forte puţine escepţiunî, cari însă sunt supuse cu totul curentului dominant Legionele de funcţionar! de pe terenul justiţiei, al comunicaţiunei publice etc. sunt ărăşî aprope toţi Maghiari şi cei puţin presăraţi printre ei din sînul naţionalităţilor nu mai cutăză ad! nici măcar a’şî împlini datoria, ce le-o impune legea esistentă, de a se folosi, în contactul lor oficial cu părţile nemaghiare, de limba acestora. Aşa şi la finanţe, aşa şi la lucrările publice, aşa şi pretutindeni. Resultatul alegerilor pentru parlament va fi deci şi de rândul acesta numai oglinda acestor stări generale. Românii, cari ţin la limba şi la naţionalitatea lor, tocmai aşa nu pot ajunge a fi din causa absolutismului constituţional şi al despotismului de rassă de a fi representanţî ai poporului, cum nu pot deveni funcţionari publici său părtaşi la acţiunile publice, cari sunt decisive asupra mersului lucrurilor. Pretutindeni dau de piedect, de măsuri excepţionale, de ordonanţe ilegale, de volniciă şi de forţa brutală, care ii ţine în loc şi nu-i lasă să se poată manifesta. Egalitatea, de care vorbesc toţi fariseii aşa 4!SUlui liberalism unguresc, este cea mai mare minciună din câte s’au pomenit dela Sf. Ştefan Incoce Eră dor de ce s’a creat în cei nedreptăţiţi acea disposiţiă periculosă care se poate resuma în cuvintele, că dela acest sistem de guvernare nu se poate aştepta nici o îmbunătăţire. Rămâne dlar, ca cei nedreptăţiţi înşişi să şi dea seama cu mai multă seriositate, că cu încordarea tuturor puterilor şi pe lângă cele mai mari jertfe sunt datori de a se validita, ca astfel să pună stavilă nesăbuitei direcţiuni politice a guvernanţilor. Este deci necesar, ca şi din ale- gerile de faţă să tragem conclusiu- nile reale atât pentru atitudinea noastră interioară ca partid naţional, cât şi pentru atitudinea faţă cu adversarii noştri. Pentru ca să putem face acesta cât mai cu folos pentru noi, mai e de lipsă să cunoscem toate cele ce s’au petrecut în contra său în detrimentul causei noastre românesci, fiă din partea oamenilor rătăciţi şi perduţi din sânul nostru, fiă din partea adversarilor. Aşteptăm prin urmare dela toţi Românii doritori de îndreptare, ca să ne raporteze cât se poate de fidel despre toate câte se vor păcătui de partea română, ca şi despre abusurile şi volniciile celor de la putere. ANUL LXIV. „gazeta“ iese în Steni. Abonamente pentin Austro-Ungaria. Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 3 fl. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 francî. Se prenumeră la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa naie. Târgul Inului Nr. 30, Stegiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă : Pe un an 24 cor., pe 6 luni 12 p., pe trei luni 6 coroane. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. REDACŢIUNEA, Administraţiva şi Tipografia Hraţohr, piaţa mare nr. 30. Scrisori nebrancate nu se primesc.—Manuscripte nu se retrimit. INSERATE 3Q primesc la Administraţiune In Braşov şi la urmatoarele BIROURI de ANUNŢURÎ: în Viena la N. Dukes Nachf., Nux. Augenfeld & Emeric Leaner, Heinrich Schalek, A. Oppelik Nachf. Anton Oppelik. in Budapesta, la A. V. Goldberger. Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VII Erzsébet-körút). PREŢUL INSERTIUNILOR: o seria garmond pe o coloana 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifă și învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o serie 20 bani. Nr. 206. Braşov, Miercuri 19 Septemvrie (2 Octomvrie). 1901. Afaceri electorale. Agitaţia electorală în Braşov. Cu cât se apropie mai mult fiina alegerii, care pentru cercurile oraşului Braşov e fixat şi pe crina de Joi, 3 Octomvrie curent, cu atât mai mult crescu agitaţiunea, ce se face şi printre alegatorii noştri din partea agenţilor comitetului unguresc în favorul candidaţilor guvernamentali unguri Dr. Vajna şi Rethy Lajos. Nu numai oft au umblat din pasat în casă pe la poporenii din Schelfi şi Braşovul-vechi, şi pe la preoţii lor, dar acum au început să taiă şi uşile alegătorilor noştri din centrul oraşului. Retuşurile, ce le primesc, nu-i înspăimântă de a-şi continua uneltirile pentru a îndemna şi se duce cu mijloace nepermise pe alegători să se rupă de neamul lor şi să meargă cu adversarii lui declaraţi. Pănă şi din Deva a venit aici un agent, care portă numele românesc de Lăzăriciu şi se presenteaza ca profesor la preparandia de stat ung. din Deva. A venit cu scop de a „porteşi“ pentru inspectorul de şcole regesc Rethy, pe care Maghiarii l’au importat an I din Deva ca candidat în cercul al 11-lea. Litzftriciu, aucjim, că a umblat îtcoce şi încolo ca un pricolici să facă propagandă pentru Retley. Omul acesta, care ar putea să-şi întrebuinţeze timpul în mod folositor şi cinstit,, vădendu-şi de carte, a fost aşa de naiv a crede, că în Braşov se pot prinde aşa de uşor paserile pe cap. Dar suntem siguri, că şi-a modificat părerea şi s’a convins, că nu tot-deuna şi nu pretutindeni se pot câştiga succese prin mdrftsnela şi sfidarea bunului simţ, ce a învăţat o dela stăpânii la care s’a tocmit, părăsind causa poporului din care s’a născut. Şi pentru cine umblă LSziribia din Diva să câştige pe alegătorii români? Pentru acel Rethy Lajos, care a fost şi este unul din cei ce au făcut mai mult rău Românilor şi ca inspector de şcoli şi ca diarist şi ca politician mai de valoare dintre şoviniştii unguri. El este acela, care mai mult a susţinut în Transilvania teoria lui Rössler, Hunfalvi alias Hundsdörfer, că Românii sunt numai niste păstori, cari au imigrat aicea înainte cu câteva sute de ani. Retthy a fost în Ardeal cel mai înflăcărat propagator al maghiarisării scălelor noastre şi fostul său coleg Fr. Koos, vorbind de meritele lui şoviniste în foia ungurăscă din Braşov,fise, că Retley a fost cel ce a pregătit calea înfiinţării şcolelor de stat în Braşov, menite a copleşi şcolele noastre şi ale celorlalte naţionalităţi conlocuitoare. Pentru acest înverşuânt adversar al desvoltării naţionale a Românilor li se cer acum alegătorilor români voturile, şi încă tocmai în Braşov, în vechiul centru de cultură şi de mişcare naţională română. La o astfel de ofensă alegătorii români din Braşov, suntem siguri, vor răspunde cu demnitatea cuvenită, dovedind, că sunt consolide datoria lor naţională. • Tămbălău electoral în Săcele. Dela mai mulţi alegători români din Săcele primim următorul raport: Din incidentul alegerilor de deputaţi la camera ungară, ce sunt în ajun, s’a întâmplat în Săcele, acum ca niciodată, mare tămbălău ! Astăzji, Duminecă, în 16/29 Sept. a. c. des de diminaţă fâlfăiau stindarde maghiare pe toate locuinţele unguresc şi jidovesci din comuna Cernatu, centrul Săceldor, pănă şi pe cârciuma faimosului George Babeş cu inscripţia: „Éljen Pürner Nándor“, oră pe altele: „Éljen Rombauer Emil!“ Nr. 1) Pe la orele 12 din cfi a apărut prin piaţa Cernatului Rombauer, director la şcola de stat ung. din Braşov, într’o palesoft trasă de patru ori, în fruntea unui şir de mai multe trăsuri, încărcate cu alegători şi mai mulţi nealegători, între stindarde unguresc, dar în linişte şi fără zarvă. Acesta încunjurat de majoritatea inteligenţii unguresci din Săcele şi-a desfăşurat programul său guvernamental în faţa alegătorilor în localul casinei unguresci din Satulung printr'un cuvânt, lung, obositor şi încărcat cu multe promisiuni, intercalând între altele şi anecdota despre potirnichea şi puii ei în holdă pe vremea secerişului ; apoi pe la 3 ore după prând a plecat la Zizin, unde a făcut tot asemenea. In conductul acestui aspirant da deputat s’au văcjut, şi 2 Români rătăciţi din Târlungenî, anume : înv. pensionat Irimie Jantea şi unul Peneş (?), purtând pe umerii lor câte un stindard Unguresc monstru, încât îi trecuse sărmanii sudorile şi minune, deci nu le-a dehulat şi umerii ! Nr. 2) Acum să te ţi nene! Pe la orele 2/2 după prând cu mare ifon, sgomot şi cântece, a apărut, de cătră Bacîfalu un banderiu de vre-o 40 de călăreţi, toţi ficiori cangăi, îmbrăcaţi de sărbătore şi prevăzuţi toţi cu câte un steag unguresc cu inscripţia: „Éljen Pürner Nándor !“ Apoi un şir lung de trăsuri înaintând spre Satulung, chipu să demonstreze şi să presioneze asupra partidei lui Rombauer. În modul acesta au percurs toata strada principală din Bacîfalu pănă în Satulung, cât e de lungă, apoi s’au înapoiat, la Dârste spre a primi la gară pe favoritul lor Pi’uer, mare fabricant şi milionar în Pesta. Trenul accelerat trecuse deja la Predeal şi deputatul nu era nicăirea, spre spaima şi groza banderiului. Spaima însă curând a dispărut dintre alegători, prefacându-se în mare ţlncuriu când îl văd pe candidatul Parner venind de cătră Braşov într’o trăsură, singur, însoţit numai de Jidanul Steigenberger, mare scriitor la un advocat de aici. Pe la orele 4*/2 s’a re’ntors conductul dela Dârste cu deputatul in ape într’o trăsură trasă de doi cai frumoşi vineţi cu călăreţii înainte şi trăsurile îndărăt, încărcate cu alegători şi multe guri căscate, intre cântece, sbierăte şi p’un taraf de lăutari, toţi Ţigani unguresci. Parner era însoţit în trăsură de preotul ev. luth. din Satulung Masznyik Gyula şi tot, ca mai sus au traversat strada din Satulung, apoi la reîntoarcere tot în ordinea de mai sus şi cu acel forfoiu, milionarul Parner şi-a espita programul său, tot guvernamental, în piaţa Cernatului sub cer liber pe o tribună improvizată lângă monumentul Ciangăilor căciuţ în 48, er prin un cuvânt scurt a promis înaintea alegătorilor şi la o mulţime de copii şi femei marea cu sarea, reducerea dâjdiilor, îmbogăţirea ţăranilor, înflorirea comerciului, industriei, economiei şi, deci „cu voia lui Dumneczeu şi vocea poporului ciangăiesc“ va ajunge deputat, va face şi o biserică catolică (?) în Cernatu, ba şi şcole şi fabrici, c’un cuvânt va ferici pe generoşii Ciangăi, dacă vor vota pentru el. După ce Parner şî-a terminat cuvântul, s’a urcat la tribună popa Masznyik, de origine slovac, şi a intonat cu glas tare, că cele dise de candidatul Parner să fiă şi că vor fi adevărate ! In fine după atâta hărţuală s’a dat în hotelul comunal din Cernat poporului flămând de tocană de oie, faină şi beutură destulă şi mai târejior, pe la 8 ore, s’au inspirat toţi de duhul alcoolului, degenerând societatea în sbierăte şi cântece sălbatice, ba şi ’ntr’o mică păruială, după obiceiul strămoşesc al Ciangăilor, neputând împărţi egal câştigul. La acâstă masă s’au înfruptat şi câţiva „valahi“ flămânzi, dar nu alegători. Se svonesce şi se vorbesce printre popor, că Parner ar fi aplecat a cheltui în scopul sus indicat și suma de 60.000 florini. — Frumuşică sumă, deci ar fi adevărat..., dar mi se pare, că chiar de ar fi adevărat, o să se profite de acei bani ai corupțiunei nu alegătorii cangăi, ci alți individi mai iscusiți şi pretinşi conducători. Măestrul-bucătar al tooanei, cel ce a îngrijit de tote, şi aprigul arangiator al banchetului, conductului şi vestitul corteş, avem onoare a comunica publicului petitor, că este Evreul Steigenberger. Cine are lipsă de arangieri, tocătari şi corteşi să se adreseze la Steigenberger. De încheiere mai avem a observa, că d-l milionar Pirner, după cum se vede, ar fi „Maghiar“ din Palestina, căci prea mare bucurie se manifestă pe feţele perciunaţilor noştri.* Socialiştii din Braşov au ţinut şi ei Dumineca trecută o întrunire în sala de la hotelul „Orient“. Ei aveau planul să sprijinescă candidatura lui Max Schwars din Ciusifi, pe care îl aşteptau să vină la acestă întrunire. Jupânul Schwarz însă li-a dat in ultimul moment o telegramă, că nu poate veni la Braşov, fiindcă trebue să mergă la Caşovia, tot la o întrunire electorală. întrunirea de la „Orient“ a fost presidată de Német Ferencz. Acesta dă cuvântul lui Sompek Iózsef, care face o critică aspră tuturor partidelor din parlament, cari nu se interesăză de clasele de jos şi votazâ numai lefuri pentru ofiţeri şi pentru popi. Nu se spie însă din ce causă Sompek combate mai straşnic partidul poporal, care şi el este oposiţonat. Din contră pentru candidaţii maghiari din localitate are simpatii pronunţate şi propune, ca