Gazeta Transilvaniei, septembrie 1902 (Anul 65, nr. 191-214)

1902-09-01 / nr. 191

Nr. 191.—1902. Reîncepera astăzi luptele gloriose ale străbunilor, alăturea cu numeroasele şi bra­vele armate ale uneia din cele dintâi­ puteri din lume. Armata română, deşi mică, se va distinge, sunt sigur, prin bravura şi disciplina ei. Ea va reda astfel Rom­aniei rangul ce a avut altă dată şi care i­ se cu­vine între naţiunile europene. Acesta este şi credinţa Augustului împărat al tuturor Huşilor. De aceea, nu numai Românii vor lupta alături cu Ruşii, pe acelaşi câmp şi pentru acelaşi scop, dar încă comanda superioră a ambelor armate despre Plevna îmi este încredin­ţată mie. Acesta este o onoare, care se res­trânge asupra ţării, asupra vostră. Faceţi dor să fâlfâie din nou cu glo­rie drapelul românesc pe câmpul de bătaie, unde strămoşii au fost, secole întregi, apă­rătorii legii şi ai libertăţii. ’nainte dar, ostaşi români, ’nainte cu bărbăţie, şi în curând vă veţi întorce în familiile voastre, în ţera vostră liberă prin voi înşivă, acoperiţi de aplausele întregei naţiuni. Carol. Vecinică onoare primei isbânde pre­­mergătoare a eroismului armatei române dovedit în renumitul asalt de la Griviţa. Vecinică onoare Sergentului legendar de la Vaslui şi cu cei nouă ai lui!! SOIRILE DSLEÎ. 81 August v. „Albina“ institut de credit şi de economii, Filiala în Braşov. Cetim în „Revista Economică“. Domnul Nicolae Petru Petrescu, dirigentul actual al Filialei „Albina“ din Braşov şi tot­odată cel mai vechiu funcţionar al primului nostru ins­titut financiar, fiind trecut cu 1 Ianuarie 1903 la cererea proprie în pensie, direc­ţiunea „Albinei“ în şedinţa sa dela 4 crt. a numit dirigent al Filialei din Braşov pe d-l Dr. Nicolau Vecerdea, actualul secre­tar al institutului. Pentru serviciile prestate institutului „Albina“ în curs de 30 de ani şi mai bine, direcţiunea a esprimat d-l­ui N. P. Petrescu mulţămita şi recunoscinţa sa.­­ Aspcrându-ne la apreciarea favorabilă ce-o face conducerea institutului activi­tăţii vechiului, zelosului şi conscienţiosului seu funcţionar, dăm espresiune tot­odată convingerei noastre, că d-l P. Petrescu, care iese la pensie încă în deplină vigoare şi sănătate, nu se va retrage la odihnă, ci va continua a fi activ pe alte terenuri, spre folosul nostru obştesc. Monumentul de la Mirislău. Mâne, Duminecă 14 Septemvrie n. se va face inaugurarea solemnă a monumentului de la Mirislău, ridicat la 1900 de societatea archeologică şi istorică din comitatul Albei inferiore întru amintirea învingerii oștirilor lui Basta asupra lui Mihail Viteazul. Intr’u­­nul din numerii din acest an ai „Gazetei“ de Dumineca, am publicat descrierea aces­tui monument. Piatra comemorativă are forma unei prisme în patru feţe, înaltă de vreo 3 metri, asedată pe partea dreapta a „văii Mirislăului“ între drumul de ţară, ce duce de la Aiud spre Turda şi între linia ferată. Dar dedicat Regelui Carol. La 28 Noemvrie anul acesta, împlinindu-se 25 de ani de la luarea gloriosâ a Plevnei, ofi­ţerii de infanterie din întrega ţară vor oferi M. S. Regelui Carol ca dar o statuetă de bronz, representând Dorobanţul, pe care o execută tînărul sculptor Späthe. Cu acestă ocasiune, toţi ofiţerii de infanterie din întrega ţară vor oferi, în sala arsena­lului din capitală, un mare banchet în onoa­­rea M. S. Regelui, care va fi presidat de însu­şi Majestatea Sa. Aniversarea luărei Griviţei. Vineri a. m. în ziua aniversărei luărei Griviţei un Te-Deum a fost oficiat în Catedrala sfintei Metropolă, de către Metropolitul Primat la orele 10 dim. La acest Te-Deum au luat parte: generalul Brătianu, coman­dantul institutului geografic al armatei, general Arion, comandantul corpului al doilea de armată, generalul în reservă Hercht, colonelul Mavrocordat din partea palatului, colonelul Hiotu, colonelul Gheor­­ghiu, comandantul regimentului 21 de in­fanterie, colonelul Popovici din artilerie, majorul Staur Simionescu comandantul batalionului 7 de vânători, major Preto­rian comandantul jandarmilor călări, ma­iorul Balmez căpitanul Brezoianu, etc. etc. Din partea guvernului şi autorităţilor ci­vile, fapt regretabil, nu se afla nici un re­­presentant. In curtea Metropoliei se afla o campanie din batalionul 7 de vânători, sub comanda d-lui căpitan Caracas. După oficiarea serviciului divin, d-l general Arion trecu în revistă compania de venătorî. Statolirea listei viriliştilor* în Fă­găraş. Ni­ se scrie din Făgăraş. Se fac atenţî toţî acei contribuenţî românî din comitatul Făgăraşului, cari au drept a pretinde ca la compunerea listei virilişti­­lor să li-se socotască darea duplu, (art. de lege XXI din 1886 § 26), că pănă în 15 Septemvrie a. c. se înainteze rugarea în scris cătră comisiunea verifîcătdre a co­mitatului, prin care să cară a li-se socoti darea duplu, căcî altcum dreptul nu li-se va lua în considerare. Asemenea, decă nu li­ s’a luat totă darea în conspectul oficiu­lui de dare, să pretindă întregirea datelor. Are drept fie­ care contribuent a-şî socoti la darea sa şi darea soţiei şi a copiilor săi minorenî. Spre orientare înşir aci pe cei cu dare mai mare din conspectul ofi­cios şi cari au dreptul a pretinde compu­­tarea duplă. 1) Nicolau Garoiu, advocat, Zerneştî 890 coroane 01 ban. 2) Ioan de Puşcariu, jude de Curte în pens în Braşov, 649 co­rone 07 bani. 3) Dr. Iancu Meţian, pro­prietar, Zârneştî 590 cor. 64 bani. 4) Dr. Andreii­ Micu, advocat în Făgăraş 353 cor. 36 banî. 5) Dr. Şenchea, advocat Făgăraş 318 cor. 44 banî. 6) Dr. Turcu, advocat Făgăraş 304 cor. 20 banî. 7) Dr. N. Mo­­tocu, advocat Făgăraş 252 cor. 47 banî. 8) Dr. N. Manoiu, advocat Braşov 243 cor. 09 banî. 9) D. Chisereanu, preot Făgăraş 208 cor. 84 banî. 10) Dr. Octavian Vasu adv. Făgăraş 194 cor. 30 banî. 11) Iacob Zorea preot Vlădeni 185 cor 47 bani. 12) Enescu George, Moeciul-inf. 171 cor. 44 banî. 13) Serban Necolae, preot Voila 165 cor. 53 bani. 14) loan Dan, preot Zer­neştî 144 cor. 70 banî. 15) loan Pop, preot Sambata-superiora 136 cor. 24 bani. 16) Iosif Puşcariu, advocat Braşov 122 cor. 74 banî. 17) Ilariu Plotogea, preot Toha­­nul-nou 117 cor. 32 banî. 18) Solomon Făgărăşan, preot Dragoş 114 cor. 16 banî. 19) Moise Micu, preot Poiana-Mărului 107 cor. 02 banî. 20) Neculae Stanciu, inginer Viştea-de-jos 105 cor. 72 banî. Toţî ceilalţi­­dintre cei îndreptăţiţi) au dare mai puţină de 100 coroane. Pen­tru a fi virilist se va cere o dare de peste 200 coroane. Inseiinţările se pot adresa comisiunei verificătore comitatense sau şi oficiului de vice-comite. — Lista viriliştilor românî o voi­ comunica la timpul său. — Censor. Procesul „Cărţii de aur“. Elî i­ s’a înmânat d-lui T. V. Păcăţian actul de acasă în procesul, ce i­ s’a intentat pentru „Cartea de aur“ vol. I. In terminul legal de opt zile, d-l Păcăţian îşî va înainta es­­cepţiile asupra cărora va avea să se pro­nunţe tribunalul reg. din Cluşm. Alegere de înveţătore. Din Tohanul Vichiă ni­ se scrie, că în 8 Septemvrie n. s’a făcut acolo alegerea pentru ocuparea postului de învăţătore la şcola comunală. Dintre opt concurente a fost alesa cu unanimitate d-na Rosa Manoila n. Ţînţar, soţia d-lui cooperator Gregoriu Manoilă. Epoziţiile industriale din Sibiiu, Comitetul arangiator al esposiţiilor indus­triale compus din comitetele Reuniunei agricole şi al celei a socialilor noştri, a ţi­nut sub presidiul profesorului seminarial Demetriu Comşa,­­ prima şedinţă. Din hotărîrile mai de căpetenie, şi pănă la pu­blicarea unui comunicat oficial, anticipăm următorele: După constituirea biuroului, s’a hotărît ca deschiderea esposiţiei să se facă Duminecă în 19 Octomvrie n., or în­chiderea opt zile mai târdiu, Duminecă în 24 Octomvrie st. n. c. In legătură cu es­­posiţiile, între altele se proiecteză aran­­giarea unui concert în stil mai mare şi conţinând puncte esclusiv poporale cu con­cursul „Reun. române de musică din Si­biiu“, a „Remn. socialilor românî din Si­biiu“, a unui cor al elevilor din semina­­riul „Andreian“, al „Reuniunei meseriaşi­lor şi comercianţilor români din Sebeş „Andreiana“ şi eventual cu al unui cor de ţărani din Ocna­ Sibiiului. Pentru ziua încheierii esposiţiei de asemenea sunt pro­iectate unele serbări mai mari. Probabil se va representa piesa teatrală „Ruga de la Chiseteu“ de Iosif Vulcan şi se va de­clama o „Odă ocasională“, datorită profe­sorului Andrei Bârseanu din Braşov. Obiectele pentru esposiţie să se trimită cel mult pănă în 14 Octomvrie n., adecă 5 zile înainte de deschidere. Finanţare. D-sora Elena Tişca s-a finanţat cu d-l Ioan Balca absolvent de teologie, Bran. Contele Tolstoi, marele scriitor ru­sesc, care a scăpat din greaua sa bulă şi s’a reînsănătoşat, a reluat de mai multe săptămâni activitatea sa literară. Ilustrul scriitor este acum ocupat să revadă ma­nuscriptul unei noue cărţi, arătând viaţa sa militară în Caucas, cătră 1850, în aju­nul marei răsvrătirî de la Schamyl. Car­tea va apăre probabil înainte de sfârşitul anului. Tolstoi a împlinit Mercurî 50 de anî de când a început să facă literatură şi împlinesce acum al al 74-lea an al vârstei sale. Toate societăţile literare şi ştiinţifice l-au felicitat prin telegraf. zia­­rul „Novoje Vremja“ îi consacră un ar­ticol călduros. De la universitatea din Clusin. Ni­se scrie din Cluşiu­. Tînărul student Emil Hăţeganu a depus la universitatea din Cluşin, joi în 11 Septemvrie, ultimul exa­­men de doctorat în drept cu distincţiune. Bravul şi zelosul tînăr a depus toate esa­­menele fundamentale şi toate trei riguroa­­sele pentru doctorat cu distincţiune una­nimă. Asemenea a făcut şi esamenul de maturitate la Blasin cu eminenţă. Deci ni­mic nu-i lipsesce, de-a fi promovat „sub auspicii sa, decât puţină bunăvoinţă din partea profesorilor universităţii, cari, cred, că deşi e Român, îl vor recomanda înain­tea forurilor mai înalte de a fi promo­vat „sub auspicii­“. Putem felicita pe ta­tăl amintitului student, pe protopopul Cojocnei Ioan Hăţeganu, cel ce cu atâ­tea jertfe îşî cresce şi pe ceilalţi fii, cari şi ei sunt toţî studenţî eminenţi. Târgul de vite, ce era să se ţină Miercuri şi Joi în Sibiiu, a fost oprit din ca­să că s’a constatat boia de gură şi de unghii între vitele cornute din Mohu. Pănă la alte disposiţiuni sunt oprite şi târgurile de săptămână. Cununie. In 31 August s’a celebrat în biserica gr. cat. din Căuaş cununia d-lui Vasilie Bran, proprietar în Ţeghe, cu Mariora Filip din Căuaş. Rectificare. In nr. trecut de Dumi­necă am publicat în rubrica „Spirile dilei“ o notiţ­ă privitoare la petrecerea din Triora­­de-Marăş. Se dicea între altele, că sala în care s’a ţinut petrecerea, a fost scump plă­tită. Corespondentul nostru ne rogă să rectificăm acesta în sensul, că „sala a fost scump plătită“ ce i drept, însă nu cu bani, ci prin aceea, că li­ s’a făcut celor câţi­va străini hatârul, de a juca un „c­ardaş“. Bietul muncitor! „On. Redacţiune! Mai dilele acestea mi­ s’a dat ocasiune a ceti în preţuita nostră „Gaz. Trans.“ spi­rea despre caşul întâmplat cu bietul Să­­lăgian. Eră că s’a ivit şi la noi un lucru Reduta sau fortul rămase erăşî în po­sesiunea nostră. L’am plătit destul de scump. Perderile noastre în soldaţi şi ofi­ţeri sunt foarte mari. Ca să vă puteţî face o ideă despre perderile suferite, vă spun aci perderile batalionului al 2-lea de vâ­nători, care dintre tote a suferit mai mult. Ele după cum s’a constatat până acum sunt: 350 răniţi şi m­orţî din 700 de oameni. Divizia nostră a 4-a este am pute­r fice, mai decimată — dar obiectivul ata­cului ei, fortul, îl are cel puțin în posesiune, ceea ce este un avantagiu din cele mai însemnate pentru luarea celorlalte întăriri ale Plevnei. Să ne întorcem la divizia a 3-a. Aceasta avu asemenea mari pierderi, dar nu suc­cesul diviziei a 4-a, căci fiind respinsă, nu mai putu a se pune în stare de a reataca în diua aceea. Astăzî la 31 August v. Ruşii (corpul de armată al 4-lea) atacară Plevna din­spre şoseaua Lovcei la sud. In ora ce vă scriu canonada dureză. Resulta­tul ne e necunoscut. Acum ne adunăm şi ne recomplectăm forţele, aşteptând alt ordin. Dumnedeu cu noi şi cu causa nostră ! * * * Reamintindu-ne astfel momen­tele sublime de bucurie de acum un pătrar de secol, bucurie pentru reînvierea gloriei străbune, nu putem se completăm mai bine datele de mai sus, decât reproducând scrisoarea, pe care Domnitorul Carol I, coman­dantul suprem al oştilor ruso-române înaintea Plevnei, a adresat-o Măriei Sale Doamnei tocmai în seara bătăliei de la Griviţa: „Avem înaintea nostră, — scria M. S. Domnitorul cătră M. S. Doam­na — un adevărat Sebastopol, care ne va costa încă mii de vieţi omenesci până se va lua. Din primele zile, după ce ne-am convins de situaţiune şi am recunoscut tote posiţiunile, am declarat, că Plevna nu poate fi luată fără un asediu în regulă şi cu masse mari de trupe. Nu voiau se mă credă la început, dar acum au ajuns la aceeaşi convingere, şi generalul Totleben a fost chemat aici. „Singurul lucru ce am putut obţine atunci, a fost o amânare de cinci zile, în care lucrările de pământ ale Turcilor au fost bombardate cu 256 tunuri. „Acesta încă a fost mai de nici un folos. împăratul, Marele duce şi cu mine ne aflăm zilnic pe o colină înaintea Plev­nei, pentru a observa efectul focului ar­tileriei. Din ziua de 27 August regimentul 13 de Dorobanţi, sprijinit de artilerie, a ese­­cutat o recunoscere ofensivă şi a respins pe Turci din posiţiunile lor întărite. Re­gimentul s’a purtat în acestă împrejurare aşa de strălucit, încât Împăratul a conferit câte 2 cruci Sf. Gheorghe fie­cărei compa­nii. Eu am împodobit drapelul cu cordo­nul ordinului român. „Artileria, care puse tunurile sale în posiţiune sub un foc omorîtor, s’a distins asemenea; o baterie a primit patru cruci Sf. Gheorghe. „Ziua de 30 August, onomastica îm­păratului, fusese destinată pentru atacul general. „Vremea era miserabilă, o câtă aşa de desă, încât nu se putea vedea la doi paşî depărtare. Eu părăsii cvartierul în dori de diuă, pentru a mă înţelege încă cu comandanţii de corpuri, asupra disposiţiu­­nilor ce subscrisesem­ sera în ajun. împă­ratul sosi la 11 ore; un Te-deum fu ce­lebrat în mijlocul unei canonade violente. Serbarea era mişcătore şi înfrumseţată prin cântece magnifice. Ingenunchiarăm cu toţii şi ne rugarăm pentru victorie. împă­ratul plângea. „După ce serviciul divin se termina, ne îmbrăţişarăm. Se dejuna pe loc, bem în sănătatea împăratului, care bea în urmă pentru armata română adăogând, că ea a făcut proba focului în mod strălucit. Răspunseiu printr’un toast, pentru brava armată rusă. „La orele 2 încălecaiu, spre a mă duce la punctul unde trebuia să mă gă­­seasc­ rapoartele. „La orele 3 începem atacul din toate părțile. Urmăresc cu bătăi de inimă toate mișcările. Puteam să văd totul. Focul era GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

Next