Gazeta Transilvaniei, iulie 1903 (Anul 66, nr. 143-169)
1903-07-22 / nr. 161
REDACŢITNEA Administraţiunea şi Tipografia Braşov,piatra mare nr. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimit. INSERATE se primesc la Administraţiune în Braşov şi la următorele BIROURI de ANUNŢURI: In Viena, la M. Dukes Nachf., Nux. Augenfeld & Eriteric Lesner., Heinrich Schalek, A. Oppelik Nachf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. Y. Goldberger, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VII Erzsebet-körút) PREŢUL INSERŢIUNILOR : o serie garmond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani Nr. 161 Braşov, luni-Marți 22 Iulie (4 August). ANUL LXVI. „SAZATA“ iese în necare fl. Abonamente pentru Austro-Ungaria Pe un an 24 cor., pe sase luni 12 cor., pe trei luni 16 cor. N-rii de Duminecă 4 cor. pe an. Pentru România și străinătate. Pe un an 40 franci, pe sase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumeră la tote oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe sase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă. Pe un an 24 cor., pe șase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserțiunile sunt a se plăti înainte. Nenorocul contelui Khuen. Din momentul când contele Khuen-Hedervary a părăsit postul său de Ban croat și a devenit ministru-preşedinte unguresc, l’a părăsit şi norocul. Acesta se dovedesce din din 4i mai mult. Visita ce a făcut’o Khuen lui Kossuth spre a întră la învoiela cu el şi cu independiştii săi, se resbună acuma amar în contra sa. Totă lumea a fost surprinsă de apucătura sa neaşteptată. Cercurile militare din Viena au rămas chiar înmărmurite, când au înţeles, că Khuen, pentru o învoială vremelnică şi nesigură cu duşmanii declaraţi ai armatei comune, s’a decis a sacrifica prestigiul acesteia, convenind a retrage proiectele militare. După învoială Khuen a luat asupră şî însărcinarea de a forma cabinetul. Dar deja în ciuua când s’a presentat cabinetul compus de el şi când Khuen şi-a desfăşurat programul, s’a dovedit, că independiştii nu se ţin de cuvent. Ei au înşelat pe „Banul“ şi pe „grănicerul“, cum îl poreclesc pe Khuen-Hedervary, pretindend, că acesta vre să-i tragă pe stofă. E drept, că Kossuth cu câţiva amici intimi ai săi declaraseră, că vor să se ţină de învoială. Majoritatea independiştilor a continuat însă obstrucţiunea şi Kossuth s’a retras şi a plecat în streinătate. Patru săptămâni independiştii în frunte cu Barabaş au continuat obstrucţiunea, ţinând vorbiri lungi asupra programului ministrului-preşedinte. In cele din urmă i s’a urît acestuia de critica nesfârşită, ce i se făcea şi s’a decis a trece cu majoritatea în acţiune pentru a pune stavilă obstrucţiunei. In şedinţa cea furtunosă de Miercurea trecută, care a durat pană după mieciul nopţii, guvernul şi majoritatea au reportat în cameră prima victorie contra obstrucţiunei hotărînd de a înceta cu discusiunea asupra programului guvernului şî de a continua desbaterea proiectelor de indemnitate. Succesul acesta însă iute s’a zădărnicit, căci a intrevenit afacerea mituirilor și a eșit la lumină, că în adevăr s’au făcut încercări de mituiri seriose, or ca autor al lor s’a mărturisit contele Ladislau Szapary, guvernorul orașului Fiume — din fatalitate amicul cel mai intim al ministrului-preşedinte. Szapary, deja cu ocasiunea demisiunei sale a declarat hotărît şi serbătoresce, că Khuen-Hedervary n’a scitit nimic de planul seu de mituire A vrut, cjice Szapary, să aducă guvernului şi ţării un serviciu, încercând a paralisa obstrucţiunea prin mituirea unora dintre susţiitorii ei mai colţaţî, dar a lucrat numai de capul lui. Francisc Kossuth, aflând de aceste, s’a întors grabnic la Budapesta şi în şedinţa de Vineri a camerei a bănuit direct pe Khuen- Hedervary, că a scitit de afacerea mituirilor şi l’a provocat a se retrage, căci in caşul contrar se va alătura şi el din nou la obstrucţionişti. In acea cji s’a alesat comisia parlamentară însărcinată cu cercetarea caşurilor de mituire şi s’a decis a se amâna şedinţele camerei, pană ce comisiunea îşi va termina lucrarea. Două lucruri s’au petrecut în urma aceasta. Kossuth a reluat preşedința partidului independist, care şi-a strâns din nou rândurile, or prin amânarea camerei s’a creat o situație din cele mai penibile guvernului şi şefului său, căci acea amânare însemna, că pănă ce nu se va limpeeji dăcă Khuen şi guvernul au soiuit de mituiri, parlamentul nu se mai poate întruni. Cu alte cuvinte, deca nu s’ar dovedi nevinovăţia lui Khuen şi a guvernului, acesta va trebui să se retragă şi şedinţele camerei s’ar amâna pănă la formarea unui nou cabinet. Khuen-Hedervary e urmărit de suspiţiunea, cu care oposiţiunea nu încetază a-l încărca tot mai tare. Ascuţişul cercetării comisiei parlamentare, despre care raportăm mai jos, e îndreptat mai ales contra ministrului preşedinte. N’are noroc Khuen, căci sub guvernarea lui, într’o lună, oposiţia în loc de a fi slăbită, s’a întărit mai mult ca oricând şi a ajuns a teroriza întrega „naţiune“. Era vorba, că afli. Luni, sora va fi ascultat şi contele Khuen înaintea comisiei. Tristă şi umilitoare situaţiune pentru guvern şi parlament. Şi în cas când se va dovedi absoluta nevinovăţie a şefului guvernului, lovitura este mare pentru prestigiul lor. ţiariştii şi advocaţii ce au fost ascultaţi păn’ acum în penibila afacere sunt mai tot Jidovi. De aceea e remarcabil ce cjice hahamul lor de la „Pester Lloyd“ relativ la situaţiune, făcând imputări obstrucţioniştilor din stânga estremă. Nu vedeţi — le cji°e — că opiniunea publică europena, a început a socoti Ungaria arăşî între statele semi-asiatice de la marginea civilisaţiei? „Pentru ceea ce independiştii numesc postulate naţionale lumea nu are înţelegere, dar ea vede înfricoşata discompunere în ţară şi aude sălbaticele strigăte de bătaie contra orî-cărei autorităţi în statul acesta, ce dureze de 9 luni... Şi cum n’ar crede, că aici ne aflăm în plină anarchie ?“... Dice, că ce se întâmplă acoi e numai urmarea „nebunei obstrucţiunî“. „Parlamentul, singurul nostru isvor de putere politic şi moral, e distrus şi parlamentarismul compromis... Ori e îndreptăţită lupta pentru limba naţională în armată, ori nu, problematic este sfîrşitul ei în orice cas... or autoritatea guvernului e atacată de morte“... Aceste sunt nisce mărturisiri, din care se poate convinge orî şi cine, că sistemul corupt, ce dăinuesce de 35 de ani, e în ajun de a se prăbuşi! Dimisia ministrului Tomasici. O foie litografiată oficiosa aduce scriea despre dimisia ministrului croat Tomasici, care nimai de curînd a fost numit la acest Conflictul in chestiunea zahărului. Sâmbătă s’au presentat în audienţă la Maiestatea Sa în Ischl ministrul preşedinte Koerber şi ministrul de finanţe Böhm- Batwerk. După aceasta audienţă cei doi miniştri austriaci au conferit timp de două ore cu ministrul de finanţe ungar Lukacs, care a fost chiemat telegrafic la Ischl. După cum reiese din un comunicat oficios austriac, în chestia litigiosă a zahărului, sunt speranţe de a se face în curînd o înţelegere între cele două guverne. Alegerea de papă. Sâmbătă s’au făcut două scrutinii fără resultat. O mulţime de peste 10.000 omeni staţioneză pe piaţa sf. Petru aşteptând resultatul. La ll'/ a. m. s’a observat fum eşind din hornul din apropierea capelei sixtine. Semn că buletinele, amestecate cu fîn umed, după cum se obicinuesce, au fost arse. După amiadî la orele 6 s’a observat din nou eşind fumul, în semn, că scrutiniul nici de astă-dată n’a avut resultat. La scrutiniul antemeridian voturile s’au împărţit, după cum scrie „Giornale d’Halia“ între Rampolia, Seraf, Vanutelli, Oreglia, Di Pietro şi Capecelatro. După amiadî s’au împărţit erăşî voturile. Cele mai multe au cădut pe Rampolla şi Vanutelli. Afacerea mituirilor. Am amintit deja, că s’a ales o comisiune parlamentară pentru anchetarea mituirilor înscenate de contele Szapary László. Comisiunea acesta s’a întrunit sub preşedinţa deputatului Rohonyi şi şî-a început Vineri d. m. activitatea. Iri următoirele facem o dare de semă despre cele destitate în numita comisiune: Deputatul Polonyi invită pe ministrul de justiţie să aducă pe Dienes Marton, urmărit pentru falsicări de poliţe şi fugit la Berlin, pentru ca să fie ascultat înaintea comisiunei. Deputatul Nagy observă, că chiar decă ar fi adus la Pesta, totuși nimeni nu l’ar pute obliga să se presente înaintea comisiunei. Deputatul Rotkay face propunerea, să se lanseze un apel cătră public, ca oricine ar sti ceva despre mituiri să se presente înaintea comisiunei. Propunerea se primesce. După ce au vorbit mai mulţi deputaţi, şedinţa s’a suspendat pănă la orele 8 sera. Ascultarea deputatului Papp. La orele 8 redeschidându-se şedinţa, a fost ascultat deputatul Zoltán Papp. Acesta espune pe larg afacerea de mituire. In acestă espunere însă n’au prea fost amănunte nouă. După ce Papp şi-a terminat, ce a avut de dis, preşedintele îl întrebă: De unde soia Dienes, că D-vostră veţi lua cuvântul a doua di? Papp: Se publicase în ediţiile de seara alefiarelor. Preş.: Cum se face, că Dienes vi s’a adresat tocmai D-vostră, cu toate că Dv. aparţineţi fracţiunei moderate a partidului Dvastre ? Papp: Asta nu pot s’o sciu. Atâta spiu, că Dienes a venit la mine şi mî-a spus, că un domn, care actualmente esercită puterea supremă în ţără, are mare interes, ca în numita di să nu se mai desbata chestii militare. Eu am dat cu socoteala, că dorința aceasta este motivată prin propunerea ce avea de gând s’o facă în aceea di ministrul-președinte. Preș.: Nu erați curios a alta, cine este acel „consilier secret“, care a dat baniî? Papp: Desigur. L-am și întrebat pe Dienes. El însă n’a vrut să-mi spună. Atâta mî-a promis, că îmi va spune mai târdiu. Înainte însă trebuie să desarmeze mai mulţi deputaţi. Dep. Miklós: Aţi spus, că Dienes va făgăduit provisiune pentru fiecare deputat desarmat, prin care fapt D-voastră v’aţî putea câştiga o frumosă sumă de bani. A numit el pe cineva cu numele? Papp: Da, a numit pe Nessi şi Lengyel, dar întreaga listă n’a vrut se mi-o comunice, pănă ce nu voia fi câştigat pe acest doi. I’a întrebat însă, decă nu s’ar putea, să câştigăm şi pe Benedek şi Pozsgay Miklós. N’a amintit Dienes că ar fi făcut şi alte încercări? Papp: Da, mî-a spus că au mai fost cumpăraţi şi alţii, fără să amintască însă nume. L’am întrebat dăcă e Banul la mijloc ? Dienes a răspuns, că „Escelenţa Sa“ (adecă consilerul secret) nu rischeza nimic şi a dat a înţelege, că banii daţi pe asemenea scopuri i se vor întoarce. Miklós: Nu l’aţî întrebat, cine-i acel Emeric kilter, al cărui nume este scris pe libretele de la cassa de economii ? Papp: Dienes spunea, că ar fi un jidov. La întrebarea deputatului Nagy, dacă Dienes i-a spus lui Papp, că în afacere este amestecat și cel ce are puterea supremă în stat, acesta răspunde, că da, Dienes i-a spus că are legături directe şî mî-ajis să fac o probă, cerând să numască pe vr’un nepot sau prietin în vr’o funcţie şi imediat mi se va împlini cererea Ascultarea contelui Szapary. Pe la orele 10 fu chemat, contele Szapary László, care împreună cu fratele său Paul de două ore aştepta în anticamera salei. Contele era galben ca o căra şi abia se ţinea pe piciore. Era îmbrăcat în negru şi ochii îi erau plini de lacrimi. El scoase o hârtie din buzunar şi începu să cetască : Onorată comisiune! Preşedintele (întrerupându-l): Poftim luaţi loc. Contele Szapary: Nu se cuvine, ca inculpatul se sădă. Contele Szapary începe din nou să cetăscă: On, comisiune!... Preşedintele îl întrerupe a doua oră, punându-i întrebările generale. Contele e în etate de 39 ani. După ce i s’a luat naţionalul, contele cetesce următorea declaraţie : Am onoare a să aduce la cunoscinţă, că banii daţi de Dienes sunt de la mine. Detailurile nu le cunosc, nici nu eram curios a le cunosce. Am făcut acesta, fiindcă credeam, că aşa voia putea pune capet stării anticonstituţionale, care a început se devină primejdiosă. In parte am făcut-o şi din prietenie pentru ministrul-preşedinte, fără ca se aibă el vise cunoscinţă despre acesta. In urma celor întâmplate, am raportat ministrului-preşedinte despre tote şi mi-am dat totodată dimisia din postul de guvernor al oraşului Fiume. Îmi esprim adîncile regrete, că din greşala mea au isvorît lucruri atât de neplăcute pentru parlament. Președ. Intrebá, decă d-l conte avea contact direct cu Dienes. Contele Szapary. Refusă a răspunde. Ascultarea devine mai departe foarte dificilă, deoarece contele refusă a răspunde la cele mai multe întrebări. Deputatul Szivák: Care a fost motivul faptei d-voastre ?