Gazeta Transilvaniei, august 1903 (Anul 66, nr. 170-192)
1903-08-05 / nr. 173
REDACŢIUNEA, Administraţiiunea şi Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimit. INSERATE se primesc la Administraţiune în Braşov şi la următorele BIROURI de ANUNJURÎ: In Viena, la M. Dukes Nachf., Nux. Auftenfeld & Eraeric Lesner., Heinrich Schalek, A. Oppelik Nachf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Goldberger, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VIL Erzsebet-körút) PREŢUL INSERŢIUNILOR : o serie garmond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seriă 20 bani ANUL LXVI. „gazeta“ iese în fiecare zi. Abonamente neutru Austro-Ungaria Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rli de Duminecă 4 cor. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-ril de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumeră la tote oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni o cor. Cu dusul în casă. Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 173. Braşov, Luni-Marţi 5 (18) August. 1903. Cugete torturătore.... Vinerea trecută Majestatea Sa a primit în audienţă în palatul din Viena pe contele Khuen-Hedervary, care i-a raportat asupra celor ce s’au mai petrecut de la ultima sa audienţă în afacerea crisei unguresc! Monarchul i-a dat de scrie contelui Khuen, că numai Miercuri în 19 i. c., vrea se plece la Budapesta spre a asculta părerile mai multor politiciani de frunte maghiari. Vineri în 21 August st. n. se vor presenta înaintea monarchului între cei chemaţi în audienţă la palatul din Buda, mai întâiu preşedinţii ambelor camere ale dietei, contele Csaky şi contele Apponyi. Aşadară numai peste patru fiile se va face primul pas pentru resolvarea crisei ministeriale, parlamentare şi a crisei dualistice, în care se află de present Ungaria şi monarchia întregă. Se prevede de pe acum, că constituirea noului ministeriu unguresc în circumstanţele actuale va da de dificultăţi mari şi va recere timp îndelungat. Se crede chiar, că nici viitoarea formaţiune ministerială nu va fi durabilă şi mult încrezuţii eroi ai obstrucţiunei dau de scrie prin foile lor, că „vor mai mânca un guvern şi numai după aceea va fi pace“. In Budapesta lozinca fiiler este, că fără de noue acvisiţiuni naţionale nu se poate resolva crisa. In privinţa aceasta dovanesce o părere unanimă la toate partidele maghiare. Numai asupra cestiunei pănă unde se se estindă postulatele şi ce concesiuni se pot stoarce, sunt opiniunile diferite. Dintre bărbaţii de stat, cari sunt puşi în lista candidaţilor la şefia guvernului, contele Iuliu Andrassz este acela, care declară mai categoric, că vede un mare pericol în exagerarea postulatelor naţionale faţă cu armata comună, în strîmtorarea coronei şi în storcerea cu forţa a unor anumite concesiuni, şi se teme de urmări, ce pot aduce cu sine rele necalculabile. Va se fiică — abstragând de la toate celelalte și de la faptul, că e dusă la târg chiar pielea dualismului — cea mai mare încurcătură s’a produs acum în mințile politicianilor maghiari, cari nu sciu pănă unde se mearge cu pretensiunile lor, ca se nu restoarne cu fundul în sus basa politicei tiszaiste-szelliste-kossuthiste de pănă afiî, — politică ce culmina în instința de a se folosi de comuniunea dualistă, de favorurile financiare și de puterea ce-o câştigau guvernele unguresc! din aceasta comuniune, pentru de a putea susțină domuirea de rassă, sistemul de maghiarizare asupritor dinăuntru. După cum stau lucrurile pentru moment, obstrucțiunea maghiară poate conta numai la nouă isbenfii. Să nu fie isbenfii înșelătore de prea scurtă durată, cari se se prefacă deodată peste noapte în cumplite desastre ! Era îngrijirea ce termenteaza afiî sufletele şoviniste — cari au consciinţa că Maghiarii au umblat pănă acum numai cu cârjă nemţesc! şi nu ştiu ce va fi de ei, deci vor încerca aşa de curend se umble fără acest razim, pe propriele lor piciore! Patriotul radical şi idealist Beöthy e de părere, ce e drept, că Maghiarii cu Austria nu o mai pot duce cinstit şi că ei vor sei se stea şi pe picioarele lor proprii; e de părere că de cumva monarchul ar abdica, va fi pentru ei cu atât mai bine ! vor obstrua încoronarea şi nu vor încorona pe urmaş, moştenitorul tronului, pănă când nu va împlini postulatele lor naționale. Der cine le garanteaza că va fi aşa şi nu se va putea intoarce foaia pe neaşteptate? Cugete de aceste tortureaza pe patrioții de toate nuanțele şi, cum am arătat, nu fără cause prea fundate. Maiestatea Sa era aşteptată se soseasca in Budapesta încă de Miercurea trecută. De ce s’a hotărît înse se petrecu mai multe zile în Viena? De sigur nu pentru a primi acolo pe contele Khuen, ci pentru a se sfătui mai întâiu cu miniştrii comuni, cu şefii armatei şi cu bărbaţii de stat ai Austriei. Necesitatea unei asemeni prealabile consultări indică de ajuns greutatea extra-ordinară a situaţiunei şi faptul, că Austria este direct interesată la cele ce se petrec în Ungaria relativ la divisiunea în două a armatei imperiale. De aceea unul din fiiarele mai de frunte viene se caracteriseaza nemerit preocupările şi îngrijirile Austriacilor punând întrebarea: Care va fi sartea Austriei, decă în Ungaria politica lui Barabas va triumfa definitiv asupra politicei lui Deak? Răspunsul îl vor da evenimentele cele mai apropiate a mejdios al Bulgariei şi al Serbiei, cari manifestă pofte necorăspunfătore de loc forţelor lor reale. Dimisia guvernului primită. Foia oficială ungară publică următorul comunicat asupra dimisiei guvernului : „Maiestatea Sa cesară şi apostolică regască prin prea înalta resoluţiune datată din 13 August, a binevoit a primi în graţie dimisia din oficiu a tuturor miniştrilor ungari şi a ordona, ca miniştri se-şî gireze mai departe afacerile pănă la o altă prea înaltă resoluţiune“. Intîlnirea de la Ischl. „L'Independance Belge“ vorbind de visita făcută de Regele Carol la Ischl împăratului Francisc Iosif, nu crede, că ea se aibă vre-o semnificaţie politică, ci e de părere, că a fost numai o visită de curtuoasie. „Deea cei doi suverani au discutat chestiunea Balcanilor, urmeză diarul belgian, ea va fi fost discutată cu tot calmul şi deplina sinceritate ce se pot aştepta din partea regelui Carol, care e un suveran de o înţelepciune rară, neavînd altă ambiţie, decât a asigura prosperitatea poporului său“. Ziarul citat spune apoi, că România nu urmăreşce decât pacea în Orient, şi deşi are interese în Macedonia, nu caută să se folosească de greutăţile Turciei spre a se întinde şi nu vrea să joace rolul priKossuth despre situaţie. Francisc Kossuth, scrie sub titlul de mai sus un articol în „Egyetértés“ în care spune, că situaţia este forte grea şi ar putea deveni fatală decă „regele şi naţiunea nu s’ar înţelege“. Regele însă n’ar trebui să asculte de sfetnicii aceia, cari au în vedere „monarchia“. Armata a fost pănă acuma austriacă. Opinia publică nu mai tolereză să fie așa. O soluție pacînică — elice Kossuth — nu se mai poate, decât cu isbândirea postulatelor naționale în armată, fie chiar pe rând, nu chiar de-odată toate. Obiecțiunea, ce se face, că deci se împlinesc postulatele Ungurilor, aceasta va provoca pofta Polonilor și Cehilor, dovedesce, că Austria numai ca stat federativ va putea să esiste în pace. Cu acest stat federativ, Ungaria poate să fie în uniune personală și Austria federată nu va mai avea nimic de dis contra zidirei edificiului Ungariei, ca stat naţional. Firesc e că în acest cas, fiecare stat va trebui să-şî acopere cheltuelile armatei sale. Va costa mai mult, asta o soiu, dice K., dar independenţa se dobîndeşee prin jertfe şi numai un popor helot rămâne în sclăvie pe motiv, ca să nu aducă jertfe“. ■ ’ ) Va sedică o Austrie federată în uniune personală cu Ungaria ca „stat naţional“ asta ar fi ideia lui Kossuth! Dar cum se potrivesce asta? Regele Carol la Ischl. Lăsăm să urmeze după raporturile oficiale descrierea petrecerii regelui Carol la Ischl şi a călătoriei sale la Gastein . Luni, 28 iulie, v. M. S. Regele a primit în audienţă la reşedinţa Sa, la orele 9 dimineţa, pe E. S. corniţele Goluchowski, ministru al afacerilor streine, or la orele 10 a primit pe E. S. feldmareşal von Beck, şeful statului major al armatei. La orele 11 jum., M. S. împăratul a venit la hotel, spre a lua pe M. S. regele şi a-L însoţi în o escursiune proiectată în împrejurimi. Suveranii au fost întâmpinaţi la gară de A. L. I. şi R. principesa Gisela şi archiducesa Valeria, A. L. R. principii Leopold, George şi Conrad, E. S. corniţele Goluchowski, E. S. feld-mareşal v. Beck, doamnele de onoare şi suite. Trenul imperial transportă pe Suverani şi invitaţi printr’o regiune încântătore, pe marginea Hallstadtersee şi dealungul râului Traun, la localitatea Alt-Aussee, unde s’a servit prândul. De la sala de mâncare a hotelului Am See, unde se adunaseră toţi convivii, priveliştea se întindea pe lanţul munţilor cari înconjoră lacul, presentând o panoramă din cele mai pitoresce. Escursiunea trebuia să urmeze după prând cu vapor prin Grundlsee şi Aussee, unse timpul, destul de frumos pănă atunci, s’a făcut rău. Vântul s’a ridicat, urmat de ploie şi de fulgere, astfel că s’a hotărît intorcerea la Ischi cu trenul. In tot parcursul preumblării, locuinţele erau împodobite cu flori şi drapele, din cari mai multe cu colorile române, cr un numeros public, înşirat de-alungul drumului, saluta cu respect şi aclama cu mult entusiasm pe auguştii suverani. La orele 6 jum. sara, M. S. regele a primit din nou în audienţă pe E. S. corniţele Goluchowski; or la orele 8 jum., M. S. împăratul a venit la hotel ca se ia pe M. S. regele şi să-L conducă la Vila imperială, unde a avut loc un supeu de 40 tacâmuri, în două saloane, la mai multte mese. După supeu s’a ţinut cerc şi amândoi suverani au binevoit a se întreţine în modul cel mai cordial cu persoanele invitate, pănă la orele 10, când M. S. împăratul a recondus la hotel pe M. S. Regele. Marţi, 29 iulie v., M. S. împăratul a venit la hotel dimineţa, la orele 9 jum., spre a conduce pe regele la gară, de unde urma a pleca cu trenul imperial la staţia Lend-Gastein. M. S. împăratul a fost precedat de A. L. R. şi I. principesa Gisela şi archiducesa Valeria, cari dimpreună cu marii demnitari ai Curţii, veniseră pentru a ura M. S. Regelui bună călătorie. La orele 9% suveranii au plecat la gară în mijlocul ovaţiunilor numerosului public adunat pe străzi. La gară, Majestăţile Lor au fost întâmpinate de cătră A. L. R. principii Leopold, George şi Conrad de Bavaria, precum şi de suite, cu cari Majestăţile Lor s’au întreţinut pănă la ora plecării, când regele mulţumind călduros împăratului de primirea afectuosa ce i s’a făcut, şî-a luat rămas bun. Suveranii s’au îmbrăţişat de mai multe ori în modul cel mai afectuos, apoi regele a luat loc, împreună cu suita, în trenul imperial care a plecat la orele 10 dimineata. La orele 12 jum. a avut loc dejunul în trenul imperial, or la orele 21/* trenul s’a oprit în gara Lend-Gastein. Aci M. S. regele a fost salutat de d-1 prim-ministru Sturdza și de d-1 Beldiman, ministru la Berlin, cu cari a mers în trăsură pănă la Bad-Gastein, unde a descins la hotel Kaiserhof, primit cu urări de bună sosire de cătră multe persoane aflate aci în cură; doamnele au oferit suveranului frumoase buchete de flori. Regele României despre politica comercială. Un colaborator al ziarului „N. Fr. Pr.“ a intervievat pe regele Carol asupra chestiunei: Ce direcţie va lua în viitor politica comercială? Regele a declarat, că după părerea sa în Orient nu se vor isca în curînd tulburări, prin urmare politica comercială nu este ameninţată din acastă parte. Faptul, că dînsul, regele Carol, se duce acum la Gastein, este un indiciu de pace. Regele a trecut apoi asupra convenţiilor comerciale, cam după părerea sa se vor încheia fără modificări esenţiale. Situaţia monarchiei este dificilă din cauza raporturilor ungare, este vnse speranţă, că bărbaţii de stat ungari mai cu prevederi vor aprecia mai bine gravitatea situaţiei. Dar Austria la cas de necesitate, îşi va putea acoperi trebuinţele de vite şi cereale din Rusia şi România, şi în schimb şi-ar putea plasa acolo mărfurile textile şi alte mărfuri industriale. Regele a relevat apoi concurenţa enormă a Americei, în urma căreia trebue se ne gândim, deci n’ar fi bine a efigia principiul: „Europa a Europenilor“, prin ceea ce Europa ar putèa se-şî înmulţască producţiunile şi mărfurile şi le-ar consuma însăşi. Nu se poate inse spera, ca puterile