Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1903 (Anul 66, nr. 243-266)
1903-11-25 / nr. 261
Pagina 2, rolul aplicărei reformelor. Ca semn de deferenţă, numele acestor agenţi vor fi făcute mai întâi cunoscuţi Porţii. Agenţii civili vor avè dreptul, în basa instrucţiunilor lor, să urmărescă întreg mersul admainistraţiunei civile şi militare ; prin urmare ei sunt avizaţi la colaborarea autorităţilor turceseî. In general se crede, că pănă la finele acestei luni va fi pregătit întreg aparatul de instrucţii pentru introducerea reformelor primite în principiu de sultan, astfel, că întreg controlul civil şi militar după cum fusese propus de Austro-Ungaria şi Rusia, va putea funcţiona. Ziarul rus „Novosti“ nu se mulţumesce numai cu reformele propuse pănă acum. El cere, ca programul se fie lărgit, aplicându-se paragraful 23 al tractatului de Berlin, acordându-se Macedoniei autonomia sub un guvernator general strein. Contele Tisza ratificând hotărîrile kossuthiştilor. In şedinţa de Sâmbătă (5 Decemvrie) a dietei, Francisc Kossuth, în aplausele aderenţilor săi şi aprobat viu de cei de pe băncile guvernamentale, a dat cetire condiţiilor, în schimbul cărora partidul seu e gata a înceta obstrucţia. (Condiţiile acestea le publicăm mai jos.) A declarat apoi, că nu vine totuşi cu ramura păcii, căci partidul independist va lupta totdeauna pentru independenţă şi în contra guvernelor, cari stau pe basa de la 67. N’a venit aici partidul, ca se încheie pace, nu va încheia nicî-odată pacea, căci elementul partidului independist este lupta. Cestiunea e: paate partidul se ajungă într’un viitor apropiat la scopul cel mare, pentru care luptă ? Apreciază meritele şi succesele obstrucţiunei şi înşiră aceste succese. Unul din aceste succese este, că Corona a fostînduplecată a face concesiuni, pe care trebue să le recunoscă orice bărbat real. Scopul final însă nu poate fi ajuns adiî, de aceea partidul a decis să nu mai continue cu obstrucția. Vom părăsi deci terenul revoluţiei parlamentare, pentru ca să se lărgăscă dreptul electoral, să se egaleze şi micşoreze censul, să se facă o nouă arondare a cercurilor electorale şi să se introducă votarea după comune. Succesele acestea, orice s’ar dice, sunt de mare preţ.... Contele Tisza, ministru-president : După cele ce le-a disons antevorbitor, îmi ţin de datorinţă a declara, că n'am nimic de obiecţionat contra cererei de a se scoate din vigoare decisiunea privitoare la şedinţele paralele. (Vii aprobări în stânga extremă.) O propunere în sensul acesta voia face încă în decursul zilei de adî. Declar mai departe, că tot ce am ais şi pănă acum în numele guvernului cu privire la reforma dreptului electoral și a legii electorale, mențin în deplină măsură și mă voia insui a le realiza cât mai curând. (Vii aprobări în stânga extremă.) Voiu convoca o anchetă, care să se ocupe cu cestiunea acesta. Declar mai departe, că eu totdeauna am mărturisit principiul, că în Ungaria voinţa naţiunei, ce se esprimă prin legislativă, este isvorul tuturor drepturilor, prin urmare şi al dreptului ce privesce limba de conducere şi comandă în organismul aperăreî (armatei.) Acesta o mărturisesc şi adî. N’am deci nimic de obiecţionat contra aceea, ca declaraţiei acesteia, ce o fac aici în numele guvernului, să fac a i se da espresiune şi într'o hotărîre de partid. In cele din urmă, un principiu fundamental al dreptului public ungar este, că întreg organismul statului nostru public s’a basat din timpuri străvechi pe voinţa naţiunei, or un element integrant constitutiv al voinţei naţiunei îl constitue voinţa coronei, căci coroana şi naţiunea stau în legătură în dreptul nostru’public, ele nici nu pot fi separate, ori puse faţă ’n faţă. Cred, că de data acesta pot cu drept cuvânt să leg speranța, că din toate părțile camerei și din partea tuturor factorilor se va face tot posibilul, ca lupta constituțională să decurgă între margini normale. Aceasta nu însamnă, că lupta s’a sfârșit, dimpotrivă lupta va urma încă de aci înainte, conform intereselor naţiunei. Ea se va da acum cu mijloacele acele, cari nu dărimă, ci edifică, nu împiedecă oausele naţiune, ci le promovază, înalţă prestigiul naţiunei maghiare, vacra şi puterea ei politică, şi înalţă alipirea, pietatea şi respectul, ce trebue să le aibă faţă cu viaţa constituţională maghiară şi instituţiile ei toţi civii naţiunei. Eu aşi fi fost gata şi de luptă, însă totdeauna am considerat aceasta ca o ultima raţie foarte tristă, la care puteam să-mi iau refugiu numai în cas de extremă necesitate.... care la anumite timpuri vine de la polul nordic spre continent, se lovesce de lanţul uriaş al Alpilor, ce se află pe malul mării adriatice. Aşa numitul Nordpassat este nevoit a se ridica, ca să biruăscă pedeca, şi trecând peste vârfurile golaşe ale carstului,năvălesce cu furie în jos spre marea adriatică, unde dealtmintrea domnesce o temperatură urcată. Schimbarea acesta a temperaturei, fiind diferenţa atât de mare, produce o furtună violentă. Bora vine aproape întotdeauna dinspre nord, se îndreptăză încetul spre est, luând în două trei zile direcţie pronunţată răsăritănă, după care apoi înceteză. Ea suflă zile întregi şi anume numai pe un teritoriu anumit. Se pot fixa exact pe hartă graniţele, pe unde suflă Bora, şi se poate face observaţia curioasă, că în localităţile aflateare la o distanţă foarte mică de graniţa teritorului Borei, nu se simte nimic, pe când la un chilometru îndepărtare ca bantul cu cea mai mare violenţă. (Va urma.) * După Tisza ia cuvântul Szederkényi (grupul ugronist) şi declară, că ei vor continua lupta. Tot aşa şi br. Ivor Kaas din partidul poporal. Au mai vorbit Qarabas, blând şi rece, apoi Kubik şi Rakowszky, după care s’a continuat desbaterea asupra contingentului de recruţi. A vorbit Udvary din partidul poporal. La finea şedinţei presidentul anunţă, că contele Tisza a presentat o propunere relativă la cassarea şedinţelor de după amîadi. In şedinţa de adî (Luni) se va hotărî asupra ei. GAZETA TRANSILVANIEI. Condiţiile împăcării. (Conferenţa de Vineri sera a partidului kossuthist). Vineri sera — după cum am semnalat deja —, s’a ţinut conferenţa memorabilă a partidului independist, în care s’a pecetluit pacea între Tisza şi kossuthiştî. In cursul zilei de Vineri, cele două grupări ale partidului, „pacinicii“ şi „răsboinicii“, au ţinut adunări separate. Sera de la 8—12 ore din noapte au ţinut conferenţă comună, la care au participat 75 membri. S-a presentat conferenţei proiectul de resoluţie, pe care-l dăm verbal şi care diferă de propunerea pe care o presentase Francisc Kossuth în conferenţa de Miercuri, dar care stim, că n’a întrunit majoritate de voturi. S’a intercalat adecă punctul, în care se adice, că în Ungaria toate drepturile emanând de la „voinţa naţiunei“, şi dreptul de stabilire a limbei de comandă şi de serviciu în armată emanată de la „voinţa naţiunei“. De drepturile Coronei, nici pomenire nu se face în acest proiect, care, pus la vot, a întrunit 45 voturi pro, 28 voturi contra, fii primit deci cu majoritate de 19 voturi. Mult a contribuit la acest resultat vorbirea lui Kossuth, care a zis între altele, că partidul n’are putere de a pune în jug guvernul şi de a-l duce la Canossa, trebue să-şi dea seama de situaţia actuală, între marginele căreia să se câştige de-o parte succese, de altă parte să se înlăture violările de drept. La urmă partidul a rugat pe Francisc Kossuth să-şi ocupe din nou locul presidial, ceea ce s’a şi întâmplat. S’a luat apoi hotărîrea, ca asupra succeselor dobândite să se dea un manifest cătră „naţiune“, şi comunicându-i-se contelui Tisza hotărîrea partidului, ministru-preşedinte să fie invitat a o ratifica în proxima şedinţă în faţa parlamentului. Ratificarea s’a şi întâmplat. Eră, verbal, hotărîrea ce s’a luat cu majoritate de voturi. Partidul independist şi 48-ist enunţă, că ia spre şdinţă promisiunile obligătore ce le-a făcut ministru-preşedinte Ştefan Tisza în şedinţa de la 30 Noemvrie a dietei relativ la modificarea legei electorale, şi va controla cu trezvie respectarea şi împlinirea lor cu punctualitate. In cas când se scoate din vigoare decisiunea, ce s’a adus cu violarea regulamentului Camerei, în şedinţa de la 27 Noemvrie 1903 a dietei în afacerea şedinţelor paralele, şi deci ministru-preşedinte va declara în faţa camerei, ori va face să se enunţe într’o hotărîre de partid, că voinţa naţiunei, ce se esprimă prin legislativă, este în Ungaria isvorul tuturor drepturilor, prin urmare şi a dreptului ce priveste limba de conducere şi comandă în organismul aperărei (armatei)—atunci enunţă partidul independist şi 48-ist, că pentru a face posibil un curs normal al desbaterilor dietale, renunţă la aplicarea şi pe mai departe a mijlocelor extraordinare şi escepţionale. Enunţă totodată partidul, că consideră de anticonstituţională desbaterea proiectului privitor la contingentul de recruţi, înainte de a se desbate legea budgetului, respective acordarea indemnităţii. Insă avându-se în vedere, că partidul nu numai pretinde, ci voeste a promova în tot modul posibil concediarea din serviciul activ a soldaţilor, cari ilegalmente au fost reţinuţi sub steag peste trei ani, partidul — menţinându-şi punctul său de vedere principial şi cu condiţia, că nu poate servi ca precedent legal — în cas când se scoate din vigoare decisiunea relativă la şedinţele paralele, nu se opune la desbaterea în afară de ordine a proiectului de recruţi pe 1903 şi a proiectului de recruţi pe anul viitor. . Declară totodată sărbătoresce, că cu totă ocasiunea şi din toate puterile va lupta şi va menţine la ordinea fiilei, ca un punct din cele mai cardinale a programului său: înfiinţarea armatei independente maghiare, precum şi limba de comandă şi de serviciu maghiară, emblemele naţionale, calificaţia maghiară a ofiţerilor, legislaţie militară maghiară şi alte drepturi naţionale. Propunerea acesta, cum am scis, a întrunit 47 voturi. Contra au votat 28. A fost primită, deci, cu o majoritate de 19 voturi. Regele Carol la exposiţia sciinţifică. Regele Carol a visitat Vineri diminaţa la orele 9 şi jumătate exposiţia „Asociaţiei pentru înaintarea şi răspândirea sciinţelor“. M. S. însoţit de d-1 lt.-colonel Volvoreanu aghiotant regal, la sosire a fost întîmpinat de d-nii Dr. C. I. Istrate, fost ministru al cultelor şi instrucţiunei publice, şi preşedintele „ Asociaţiei“, d-1 Spiru Haret, Ion Kalinderu, general Ornăţeanu, Gr. I. Dianu, Dr. Zaharia, V. I. Istrati, Gr. Ştefănescu, comitetul „Asociaţiei“, Saita prefectul poliţiei, etc. După ce Regele a fost introdus în sala de recepţie a institutului de chimie, d-l Dr. Istrati, într-o scurtă cuvîntare i-a urat bună sosire şi a enumărat progresele pe care sciinţele le-au făcut sub glorioasa Sa domnie. După cuvîntarea d-lui Dr. Istrati, căruia Maj. Sa i-a mulţumit în modul cel mai cordial, a urmat visitarea exposiţiei. M. Sa a visitat mai întâiu pavilionul sciinţei, apoi pe acel al închisorilor, al cărţilor şi al secţiei retrospective. Cu ocazia acestei visite de care a rămas deplin mulţumit. M. S. a semnat din nou într’un registru în care n’a mai semnat de la 1879 când a visitat institutul de chimie, însoţit fiind pe atunci de actualul rege al Danemarcei. Visitarea esposiţiei a luat sfîrşit la orele 1 fără un sfert. După ce M. S. Regele a visitat exposiţia, s’a început distribuţia premiilor. Au asistat la aceasta solemnitate d-nii Spiru C. Haret, ministrul cultelor şi instrucţiunei publice, Ion Kalinderu, general Brătianu, G. Lahovary, Olănescu-Ascanio, St. Hepites, Greceanu, Diana, Ilie Radu, Berlescu, V. Istrati, membrii comitetului „Asociaţiei ştiinţifice“ şi alte numerose persoane. Solemnitatea s-a deschis prin discursul d-lui Dr. Istrati, preşedintele „Asociaţiei“, care arată scopul măreţ ce urmăresc exposiţiile de natura aceasta. Pănă în anii din urmă — spune d-l Dr. Istrati — la noi se făcea mai mult o cultură teoretică, experienţa a arătat însă că ne trebue o cultură practică, potrivită cu nevoile ţărei. Exposiţia de adî nu e decât un început, căci adevărata exposiţie, în care se va oglinda întregul progres al ţărei, se va deschide la anul 1906. Pentru ca ea însă, să aibă succesul ce i-l dorim de pe acum, e nevoe ca să punem cu toţii umărul. D-l Dr. Istrati termină aducând mulţumiri tuturor acelora, care au contribuit la succesul exposiţiei, şi dând cetire listei premiaţilor. S’au conferit 39 diplome de onoare, 175 medalii de aur, 175 de argint, 75 de bronz şi 24 menţiuni. După d-1 Dr. Istrati a luat cuvântul d-1 Haret. Ministrul cultelor şi al instrucţiunei a felicitat călduros pe d-1 Dr. Istrati, iniţiatorul exposiţiei, mulţumindu-i pentru munca ce a depus. Apoi d-1 Dr. Felix vorbesce din partea comitetelor de recompense ale exposiţiei, aducând laude d-lui Dr. Istrati şi îi oferă din partea comitetelor de recompensă o diplomă de onoare. D-l general Brătianu din partea „Asociaţiei pentru înaintarea şi răspândirea sciinţelor“ îi oferă de asemenea o diplomă de onoare. D-1 Ilie Radu de asemenea din partea „Asociaţiei“ îi oferă o medalie de aur. D-1 Dr. Pătraşcu, într-o scurtă cuvîntare arată însemnătatea secţiei retrospective şi oferă în urmă d-lui Dr. Istrati un frumos tablou pictat de pictorul Grigorescu, care represintă o scenă pastorală. D-l Dr. Istrati, luând din nou şi cel din urmă cuvîntul, mulţumesce tuturor în termenii cei mai mişcători şi termină spunând, că manifestaţiile de simpatie, ce i s’au făcut sunt mai presus de modica sa operă. Serbarea a luat sfîrşit la orele 4 şi jumătate. Au fost premiaţi între alţii cu medalie de aur: prof. Dr. Teclu, Viena, fabrica de spirt A. Popovici, d-na Leontina Marian, şcola pentru lucrarea lemnului C.Lung (Bucovina), V. Popovici-Hatzeg, lucrări geografice. Tot cu medalia de aur: Pentru lucrări sociale şi economice şi colecţiuni particulare : Asociaţia română din Bucovina, Biblioteca populară din Sibiiu, enciclopedia română Diaconovicî. Pentru cărţi didactice: A. Bârseanu, Braşov, gimnasiul din Beiuş, Dan Dimitrie, Reuniunea română din Sibiiu, şcola română din Suceava, seminarul „Andreian“ din Sibiiu, I. G. Sbiera. Cernăuţi, scoala de fete din Sibiiu, Pentru lucrări retrospective: d. Axentie Severu din Braşov. Nr. 261.—1903. Esposiţia oraşelor germane în Dresda. (Raportul primarului). (Urmare.) (6) Grupul B, ce urmeză conţine întocmirile de profilaxie şi înlăturarea influenţelor antihigienice, completată prin esposiţia instalaţiilor referitoare la facerea de foc cu paradisarea fumului şi funinginei, precum şi esposiţia specială »Belele poporale şi combaterea lor». Ni se pare corect aşadar, să considerăm aceste esposiţii speciale în grupul present. Inmulţindu-se populaţia şi luând avînt comercial şi industria, s’a născut o nouă grije foarte însemnată pentru administraţiile comunale, anume grija curăţirei oraşelor. Fiindcă instalaţiunile pentru eliminarea apelor murdare şi a fecaliilor au fost expuse în divisia I, au rămas pentru grupul acesta numai afacerile referitoare la curăţirea străzilor, un teren de muncă, care nu trebue dispreţuit şi care la executare ofere multe dificultăţi, deoarece trebue să cuprindă în sine nu numai udarea şi măturarea străzilor, ci şi transportarea, descărcarea şi nimicirea gunoaielor adunate. Sub gunoaie însă nu sunt a se înţelege numai gunoaiele din strădă, ci şi cele