Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1904 (Anul 67, nr. 1-23)

1904-01-14 / nr. 9

Nr. 9.—1904, er după­ ce au plecat jandarmii, a ieşit din ascundutare şi ducându-se la Predeal, a denunţat caşul, în urma cărei denunţări cei doi jandarmi au fost arestaţi şi trans­portaţi la Braşov. După o altă versiune, părechea era logodită şi se întorcea spre casă în Tran­silvania cu gândul să se cunune. Fata avea la sine câte­va sute de fiorini. Flă­căul neavând pașaport a mers prin pă­dure, de unde ar fi fost martor scenei fioroase descrise mai sus. După aceea a eșit de bună voie înaintea jandarmilor, cari l’au escortat la Predeal, ca neavând pașaport. Aici a denunțat apoi cele în­tâmplate. Cadavrul fetei a fost lăsat în drum. Svonul fantastic nu arminteste nici un nume de persoane sau localitate. — Diarul „Br. L.“ care sub tit­lul de mai sus şi el publică scriea sen­­saţională, cercetând lucrul, a aflat, că filele acestea au fost în adevăr escortaţi doi jandarmi din Orşova la arestul mili­tar din Braşov şi văz­ându-i cine­va, a is­codit istoria de mai sus. O serată în lumea aristocratică din Bucuresci. Cetim în „La Roumanie­“ In palatul somptuos al doranei Elena Gră­­dişteanu din Calea Victoriei din Bucu­­resci, a avut loc o recepţiune splendidă cu ocasiunea­­­ilei onomastice a d-lui Ioan Grădişteanu, fiul domnei Elena Grădiş­­teanu. In saloanele mobilate cu un gust distins şi împodobite cu tablouri de măeş­­tri cunoscuţi, tapete orientale, gobeline, vase de Sévres, miniature în fildeş etc., se afla o societate distinsă. Numitul Cjiar publică o listă lungă de dame şi domni, din societatea înaltă bucuresceană, cari au participat la acea serată. Expansiunea şi concentrarea Evrei­lor din Budapesta. Societatea „Chevra Kadisa“ din Budapesta la ultima înscriere de membri, ce se face tot la trei ani, a recrutat 2082 membri noi, încassând de la ei suma de 167.875 corone. Dintre aceşti membri, 1418 nefiind trecuţi încă în re­gistrele comunităţii, condiţiune indispen­sabilă pentru a putea fi înscrişi la „Chevra Kadişa“, au cerut întâiu înscrierea la co­munitate, plătind taxe în suma de 48.492 corone. Numita societate are actualmente peste 10.000 de membri. Ziarul „Egyen­lőség“ îşi esprimă bucuria extra-ordinară pentru aceste dovezi de deosebit interes, ce-i manifestă Evreii faţă cu societăţile lor confesionale. Intre noii membri se află: Dr. Frank Ödön, inspector general al ser­viciului sanitar, Dr. Domonyi Mor, direc­tor al societăţii ungare de navigaţie flu­vială şi maritimă, Dr. Somogyi Manó, se­cretar de finanţe, Gallia Béla, jude de tri­bunal, Dévay Ignatz, jude de tablă etc. Peste tot s’au înscris advocaţi, candidaţi de advocaţi şi juriî: 82, medici 59, archi­­tecţî, ingineri 89 etc. Societatea corpului didactic din Bucurescî va da în curând o representa­­ţie la Teatrul Naţional pentru a-şî mări fondul. In scopul acesta d-l Ionescu Gion a fost rugat, ca să facă o piesă teatrală cu cuprins didactic. Piesa e gata, a fost cetită într’un cerc de prieteni şi are un singur act. Titlul piesei este: „Liceul Ţe­­peluş-Vodă: clasic? real? modern?“ D-l Gion descrie în acestă piesă nemulţumi­rile provocate prin bifurcarea liceelor din tţeră în clasic şi real, precum şi nedume­­rirea părinţilor copiilor. Deputatul cercului Ciuc-Sereda, Iosif Molnár, care făcea parte din parti­dul guvernului, a murit în noaptea de Du­minecă spre Luni. Impresii din Egipt. D-l Dr. Jacob Frica, care a făcut de curând o călătorie în Egipt, îşi descrie impresiile în ziarul „E­g*, ocupându-se în deosebi cu starea coreligionarilor săi din Cairo. Aici — dice d-l Frim — sunt 30 de sinagoge, dintre cari cea mai frumosă este cea din Cairo­­nou. Preşedintele acestei comunităţi este Gattaui Bey, care este supus maghiar. „Am aflat din isvor sigur — scrie Frima — că Cattaui Bey, care are avere de 10 mi­­lioane funţi, este jidov atât de pios, încât dacă este chemat la prângi la curte, i­ se trimite acasă menu-ul și el îşi face acasă toate mâncările, le trimite cu servitorul său la curte, unde i­ se servesc la masă în far­furiile sale“. Frim a găsit în funcţiile cele mai înalte „jidovi unguri“, cari au ajuns în acele funcţii, fără să-şî fi părăsit reli­gia. Aşa d­­e, ministrul egiptean al bele­­artelor, preşedintele tribunalului mixt, con­sulul portughez, o mulţime de medici, bancheri, architecţi etc. sunt jidovi un­guri. .. Reservoare de petrol. La sfîrşitul acestei luni se vor găti cele trei reser­voare de petrol ce se construesc în portul Constanţa şi instalările pentru încărcarea petrolului pe vapoare. Un regulament va hotărî modul lor de exploatare. Ministe­­riul lucrărilor publice are de gând să construască la vară alte trei reservoare. Rectificare. In numărul de ori (8) al feței noastre, în articolul de fond colona­l­ă, rândul 8 de jos în sus în loc de :dreptul de întrunire e stabilit prin lege d­e a se ceti corect: „dreptul de întrunire nu e stabilit prin lege11... In articolul „Un sistem putred“ pagina 2 a coloana 3-a rândul 3 de sus, în loc de „la a cărui răs­­bunare s’au aliat toate elementele“ este a se ceti: „la a cărui răsturnare s'au aliat toate elementele“... etc. GAZETA TRANSILVANIEI. De la procesul din Nitra. Procesul deputatului naționalist slo­vac Francisc Veselovsky, ce s’a pertractat câte­va­­file înaintea tribunalului din Nitra, a avut momente remarcabile. Nu s’a tractat întru atât de atitudinea lui Veselovsky la alegerile trecute, cât mai mult a fost luată la gână politica Slovacilor din partea pro­curorului de stat şi a presidentului per­tractării, cari au dovedit o parţialitate aproape ne mai­pomenită la astfel de pro­cese. Apărătorul acusatului a fost de re­­peţite­ ori chemat la ordine, din simpla causă, că şi-apărat dreptul. Momentele aceste le scoatem din în­­să­şî rapoartele foilor unguresci. Eră de pildă, cum a decurs şedinţa de la 23 Ia­nuarie a. m. Martorul Jurovaty, ţăran agricultor, spune că a au­rit vorbirea lui Veselovsky, dar nu-şî mai aduce aminte de conţinutul ei. Candidatul s’a presentat cu program naţional slovac. Despre legea de naţiona­litate a dis, că va pretinde esecutarea ei. Procurorul: N’a vorbit candidatul des­pre naţiune slovacă? Martorul: N’am audit. Apărătorul: Eri presidentul m’a chemat la ordine, fiind­că am critisat procederea neobicinuită a procurorului. Presidentul tribunalului ar fi făcut mai bine, decâ s’ar fi adresat în altă parte, câtră procurorul regesc.... Presidentul: Nu vorbi despre alt­ ceva în afară de obiect. Apărătorul cere, ca martorul să fie jurat. Tribunalul îl esclude. Martorul Sassak, țăran, a aucfit că candidatul s’a numit pe sine membru al partidului naţional slovac. De discursul lui nu-şî aduce aminte destul de clar. Scie însă, că candidatul n’a a fis, că legile des­­puie pe poporul slovac. Presidentul: Ce disposiţie era după vorbire ? Martorul: Aşa ca de obiceiu. La multe alegeri am participat, însă tot­deauna voia bună era aceeaşi. Presidentul: Spune, de care partid te ţii? De cel poporal? Martorul: Nu, căci deputaţii partidu­lui poporal sunt oameni, cari promit multe, însă nu fac nimic. Presidentul: Aşa­dar de care par­tid eşti ? Martorul: Partidul naţional slovac. Procurorul cere să se constate, că martorul este un agent al băncii pan­slave „Tatra“ din Senic, care pe bani scumpi distribue imprimate panslave. Apărătorul protestează, că procurorul insinuă pe martor. E ceva caracteristic, că procurorul sistematic atacă apărarea. Numai un om, ca procurorul, poate să facă aşa ceva. Procurorul declară, că nu priv­esce lecţii de la apărător, despre care marto­rul Varga sub jurământ a fasionat, că pe el (martor) a voit să-l silască a-şî da vo­tul unui hurbanist. Apărătorul cere scutul tribunalului contra procurorului. Dacă a-şî fi ora mai tînăr — dice — a­șî sei eu, ca pe cale cavalereasca să-rai iau satisfație de la pro­curor pentru atacurile, ce mi-le face. Presidentul declară, că apărarea poate conta tot­deauna la scutul său, dacă are dreptate, tribunalul însă nu poate permite și nici nu va permite apărătorului să in­sulte pe procuror, care îşi împlinesce o datorie legală faţă de acusat şi martori. Apărătorul cere să se ia la protocol, că a cerut scutul presidentului contra pro­curorului. Presidentul spune, că se va face. Tri­bunalul esclude apoi de la jurământ pe martorul Sussak. Apărătorul anunţă recurs contra ho­­tărîrea tribunalului. In şedinţa de după amîadi a fost as­cultat martorul Cirill Kreszak, directorul băncei „Tatra“, care a însoţit pe Vese­lovsky în turneul său electoral După el, Veselovsky n’a spus de care partid se ţine. N’a aflat nici o agitare în comună şi nici aţîţare. Procurorul: Prin sentinţă judecăto­­resca s’a constatat, că din localităţile băn­­cei care stă sub direcţia d-tale, s’au dis­tribuit imprimate panslaviste aţîţătore. Martorul recunosce, că astfel de im­primate se găsesc şi aefi la bancă. Procurorul: Vorbit’a Veselovsky în Hluboca despre Hurban ? Martorul: Veselovsky a a fist că vestitul conducător Hurban a lucrat acolo. Procurorul: Firesce, conducătorul na­­ţiunei slovace? Martorul tace. Procurorul: S’a bucurat poporul de candidatul său ? Martorul: Da, s’a bucurat, deoare­ce Veselovsky e bun patriot slovac. Procurorul: Aşa­dar nu e patriot maghiar ? Martorul: E cetăţân ungar, dar e patriot slovac. Mart­orii Maco, Lehochy, Jancsak, Hanensky negu cu toţii, că Veselovsky ar fi agitat. * Rechisitorul şi pledoaria s’au ţinut ori. Luni. Verdictul şi sentinţa nu ne sunt cunoscute încă. Notăm, că raportul acesta l-am­ dat după „Bud. Hirlap“. Pentru masa studenţilor români din Braşov au mai intrat. Pe lista de colectă nr. 8 (colectant elevul de cl. VI. de la masa studenţilor: Dumitru Cazac) Alexe Verzea, paroch 1 col., I. Jinga 40 b., Niţă Butu 5 cor., Maria Banciu 1 cor., Nic. Ţuţuianu 2 cor., I. Păltănea 1 cor., I. Bodeanu 2 cor., G. Golea 5 cor., I. Ch­eiu din Măximeni (prin Focşani) 20 cor., Aldea Tocitu 60 b., I. Median 1 cor., I. Tăraş 2 cor., I. Popa 1 cor., Rom. Ver­zea, preot 2 cor., I. Burtea 1 cor., Valeria Moldovan, învăţ. 1 cor., G. Median 1 cor., Radu Aldea 3 cor., I. Ţiţera, învăţ. 1 cor., I. Jalea 1 cor., Stan Tocitu 80 b., cu to­tul : 52 cor. 80 b. Pe lista de colectă nr. 7 (colectant elevul de cl. VI gimn. de la masa studen­ţilor Teofil Bucşa): Maria Bucşa 2 cor., Zah. Manta 2 cor., Al. Manta 20 b., Ios. Cristea 1 cor., I. Mânzariu sen. 1 cor., I. Mânzariu 50 b , I. Cristea 1 cor., Safta Petru 10 b., Ana Urdea 10 b., Jurca Io­sif 20 b., Mih. Radu 6 b., Mih. Barb 20 b., Nic. Urdea 40 b., Zah. Flesariu 20 b., Ilie Urdea 20 b., Zah. Cristea 20 b., Ma­ria Urdea 30 b., Zah. Urdea 40 b., I. Mân­zariu 50 b., cu totul 10 cor. 56 b. Pe lista de colectă nr. 3 (colectant elevul de cl. V gimn. de la masa studen­ţilor Dem. Morariu): Dem. Morariu, preot 10 cor., I. Matheiu, preot 20 cor., Alex. Popovicî, preot 10 cor., I. Danciu, preot 5 cor., Dr. Nic. Petrovicî, adv. 5 cor., Dr. Avramescu adv. 2 cor., Dr. G. Do­­brin, adv. 2 cor., Dr. C. Jurca 5 cor., Mih. Beşan 5 cor., Coriolan Bredicean 2 cor., Dr. Caius Brediceanu 2 cor., Dr. Pomp. Marcu­ 5 cor., Nic. Bircescu 3 cor., G. Găescu învăţ. 2 cor., cu totul 78 co­rone . Pe lista de colectă nr. 11 (colectant elevul de cl. VI gimn. de la masa stu­denţilor loan Jianu): Savu Jianu, social Timişoara 20 cor., cu totul 20 cor. Pe lista de colectă nr. 28 (colectant elevul de pl. III corn. de la masa studen­ţilor loan Mafteiu): N. Mafteiu 2 cor., Alex. Mafteiu 50 b., Andrei Boeriu 1 cor., G. Repede 2 cor., I. Cioltoş, înv. 1 cor., cu totul 6 cor. 50 b. Pe lista de colectă nr. 31 (colestant elevul de cl. III com. de la masa studen­ Pagina 3. Filor Nicolae Suciu): loan Suciu 10 cor., I. Brotea 2 cor., I. Bercan 2 cor., G. Ta­­flan 8 cor., I. Blaga 1 cor. N. N. 4 cor., loan Bârsan 2 cor., cu totul 29 cor. Pe lista de colectă nr. 30 (colectant elevul de cl. III com. de la masa studen­ților Dumitru Serbu): loan Serbu 3 cor., Vasile Fugaci 1 cor., George Fugaci 1 cor., loan Voicu 60 b., Stan Mosa 40 b., Stan Mărăroiu 40 b., Neculae Pe­trie 40 b., Bucur Armăsar 80 b., Constan­tin Musa 40 b., cu totul 8 cor. Pe lista de colectă nr. 29 (colectant elevul de cl. III com. de la masa studen­ţilor Valeriu Pop): Dr. Pompeiu German 2 cor., Ioan Bunea 1 cor., Octavian Pop 2 cor., George Ursu 1 cor., George Cio­can 1 cor., George Cosma 1 cor., Elie Manecuţă 2 cor., Ioan Ghiubăşan 1 cor., George G. Popp 1 cor., cu totul 12 cor. Pe lista de colectă nr. 27 (colectant G. Stroie II com.) D-1 loan G. Stroescu din Ploesci 50 cor. Primescă generoşii donatori şi zeloşii colectanţî cele mai căldurose mulţămile! Direcţ. şcol. medii gr. or. rom. * Rectificare. In nr. trecut cu data Du­minecă 24­­. c s’a strecurat o greşală la lista de colectă Ioan Nenciu, anume : Ilariu Relt a dăruit pentru acăstă masă 2 corone, or nu 1 cor. Bibliografie. A apărut: „Foia scolastică“. Anul VI Nr. 2. Blasifl, cu următorul sumar: 1)Să luminăn și cultivăm poporul, de I. Mango. 2) Ceva despre Herbert Spencer, de Al. Ciura. 3) Icoana unei şcolle bune, de I. Bunea. 4) Cursuri poporale în România. 5) Cum a­­vem să predăm economia în şcoala popo­rală nedespărţită ? de Elie Carapeanu. 6) Diverse. „Foia scolastică“ este organ al reuniunei învăţătorilor greco-catolici din archidiecesa de Alba-Iulia şi Făgăraş. Apare de 2 ori pe lună. Preţul 6 coroane (10 Iei). Redactor Ioan F. Negruţiu. A apfinit „Almanachul“ societăţii „Petru Maior11 Budapesta 1901 cu un con­ţinut bogat, şi ilustrat. Format 8° cu 144 pagini. Preţul 4 coroane. Se află de vânetare la Tipografia A. Mureşianu cu preţul indi­cat, plus 35 baul porto. ULTIME SOIRI. Budapesta, 25 Ianuarie. Se crede, că Tisza va da un termin de 4,5 zile pentru desbaterea proiectului de recruţi. Ori se va îndrepta situaţiu­­nea, ori nu, delegaţiunea ungară va fi convocată pe 4 aui de 1 Februarie, or dietei i­ se va da o vacanţă de două septămânî. Budapesta, 26 Ianuarie. Ţeranii croaţi, adunându-se în faţa gării din Misubinovac, aproape de Belovar, au bombardat ferestrele cu pietri şi au dat jos tablele cu inscripţii maghiare. Şeful gării şi familia sa au fugit. Când a sosit jandarmeria, au găsit numai ruine. Constantinopol, 25 ianuarie. Poarta a comunicat ambasadorilor rus şi austro-ungar, că comitetul revoluţio­nar bulgar aţîţă bră şi la tulburărî pe locuitorii din Ochrida. Membrii comitetului storc bani cu forţa, ca să cumpere arme. Metropolitul bul­gar din Ochrida continuă cu agita­ţiunile. La residenţa lui au fost în­grămădite pusei şi muniţie. Revolu­ţionarii fac tot posibilul, spre a îm­piedeca reformele. Port-Arthur, 25 Ianuarie. In cer­curile înalte militare se crede, că asupra chestiunei resboiului se va decide peste 2—3 O puternică escadră de resboiț ruseasca staționază în fața porturilor, având ordine pen­tru ori­ce eventualitate. Proprietar: Dr. Aurel Mureșianu. Redactor responsabil :Traian H.Pop

Next