Gazeta Transilvaniei, septembrie 1904 (Anul 67, nr. 193-216)

1904-09-01 / nr. 193

în­r. 193.—1904. SOIRILE DILEL ! — El August v. Aniversarea loarei Griviţei. Erî cu ocasia celei de-a 27-a aniversări a luă­­rei Griviţei, s’a oficiat un Te-Deum solemn în capela Mitropoliei din Bucurescî. Ser­viciul religios a fost oficiat de P. S. Sa Mitropolitul losif Gheorghian. Au asistat: d-1 locot.-colonel Vorvoreanu, adjutant re­gal, representând pe M. S. Regele; d-1 V. Lascar, ministru de interne; d-1 Negu­­lescu, secretar general ad-interim al mi­nisterului de interne; d-1 G. Adamescu, secretar general al ministerului instruc­ției; d-1 general Boteanu, secretar gene­ral ad-interira al ministerului de resboiu ; d-1 San-Marin, directorul prefecturei; d-1 colonel Saegiu, loc­ţiitor de comandant al pieţei; d-1 general Brătianu; d-1 gene­ral în reservă Hercht etc. Onorarie mi­litare au fost date de­ o companie de in­fanterie, cu drapel şi musică. D-l general Brătianu a adresat trupelor o scurtă alo­cuţiune ocasională, după care trupele au defilat. Câte un Te-Deum s’a oficiat în tote oraşele din ţară. Pelegrinajul veteranilor români la Plevna. Sâmbătă diminaţa au plecat din Bucurescu peste 40 veterani români, membrii ai societăţii „Gorona de oţel“, spre câmpiile Plevnei şi Griviţei, spre a depune în semn de piosa amintire pe mormântul fraţilor cărruţî în răsboiul pen­tru independenţă, o coronă. Sâmbătă la amiazt, delegaţiunea veteranilor a sosit la Rusciuc, unde li­ s’a făcut o primire en­­tusiastă din partea populaţiunei bulgare. La prânzul dat în onoarea lor în otelul Boulevard din Rusciuc s’au rostit entu­ziaste discursuri în amintirea evenimen­telor anului 1877. Din Rusciuc veteranii români au luat drumul spre Plevna, unde au sosit Duminecă spre sară. Pe întreg parcursul drumului au fost viu aclamaţi de populaţiunea bulgară, îndeosebi la sta­ţiunile Gorni şi Orchowitza. La gara din Plevna au fost primiţi de către primarul oraşului, număroşi ofiţeri bulgari şi locui­torii Plevnei. Comandantul pieţei şi şeful poliţiei s’au pus la dispoziţia veteranilor. De la gară publicul luând în mijloc de­­putaţiunea veteranilor a plecat în corpore la statua libertăţii, unde căpitanul român Luţescu şi părintele C. Demetrescu au rostit entusiaste discursuri, la cari a răs­puns primarul Plevnei, încheiând cu vii urări la adresa Regelui Carol. Eri ve­teranii au visitat Griviţa. Un nou volum de poesii de Car­men Sylva. Maj. Sa Regina Elisaveta a României a terminat un nou volum de poesii, pe care l-a dedicat Reginei-mame Marguerita a Italiei. Noul volum va apare în tipar în cursul ernei. Canalisarea oraşului Braşov. In şedinţa de mâne, Miercuri, a representan­ţei comunei Braşov, va veni la ordinea zilei şi propunerea senatului comunal pri­­vitoare la canalisarea oraşului. Propunerea a fost primită de comisiunea permanentă. S’a proiectat, ca de-odată cu cetatea şi alte părţi ale oraşului, se se canaliseze şi suburbiul Blumâna. Der suburbiul Scheid,­­cel puţin o parte, unde­ rămâne? Condamnat pentru „agitaţie“. Cu­ria din Budapesta a aprobat sentenţa prin care curtea cu juraţi din Pojun a con­damnat la 3 lun î închisoare de stat şi 20 corone amendă pe Slovacul George Babka pentru un articol publicat în ziarul­­„Obzor“, în care spunea, că Maghiarii sunt duşmanii Slovacilor. Ataşaţii militari români de pe câmpul de resboiu, maiorii Găişanu şi Haralambie, în timpul din urmă nu dau nici un semn de vieţă, ceea­ ce inspiră în­grijiri la Bucuresci. Numiţii maiori erau la Liaoyang, de unde trimiteau regulat depeşe la rainisteriul de resboiu. De când cu retragerea lui Kuropatkin înse, nu se mai aude nimic de denşii. Pentru incendiaţii din Câmpeni. a­i losit lterca Şuluţiu, vice-preşedintele „Asociaţiunei“, a trimis un ajutor de 200 corone pentru incendiaţii din Câmpeni. Pentru bursa Wehrmacher, ce se Pentru bursa Wehrmacher, < acordă de cătră magistratul oraşului şov şi al cărei concurs l’ora public noi, au întrat petiţii de la următo­reri: Osvald Trnyak, Fr. Wilh, Leh­r Traian Dragoş, Emil Wachner Schmidts, Ed. Morres, Alfred Roth,­­ Pop şi Iuliu Schenk. Senatul a făcut p­unerea, ca petiţia lui Morres se­u luată în considerare, fiind­că concur n’a anexat carte de botez, ceea­ c ■cere expres în literile fundaţionale. ( totul permanent însâ a hotărît a pre representanţei comunale a trece peste propunerea senatului. Bursa se va acordă în adunarea representanţei prin vot se­cret. Atragem atenţiunea representanţilor asupra acestui punct. Din Macedonia, ziarul „Rom. de la Pind“, află de la corespondentul seu din Constantinopol, că s’a obţinut de la Porta­beratul pentru funcţionarea capelei române din Bitolia.­­ „Polit. Corresp.“ anunţă din Con­stantinopol, că conflictul dintre Cuţo-vlahî şi patriarchat devine din ce în ce mai ac­centuat, în urma faptului, că preoţii ro­mâni escomunicaţî şi suspendaţi de curând, Ghiţă şi Christu, continuă totuşi a ceti li­turgia în comunităţile cuţo­ vlahe. Cercu­rile diplomatice din Constantinopol se aş­­tepta la o apropiată despărţire a Cuţovla­hilor de patriarhat. — „Rom. de la Pind“ înregistrază svonul, că d. Stelidis, un bogătaş aromân care trăesce în ţară, s’ar fi hotărît se pună la Banca Naţ­onală din Bucurescî o sumă de 100.000 lei, pentru întreţinerea şcolei românesc! din comuna sa natală Magarova. — La Samarina, una din cele mai însemnate comune românescî din versan­tul estic al Pindului, s’a­­constituit o so­cietate de binefacere cu caracter naţional sub conducerea a trei dintre fruntaşii Ro­mâni din localitate. Advocat sas suspendat. Foia ofi­cială anunţă, că camera advocaţială din Târgul­ Mureşului a suspendat pe timp de l­ 1 an advocatului sas din Bistriţa Dr. Carol Lang dreptul de a face practică ad­vocaţială. Motivul este, că Dr. Lang a apărat dreptul limbei germane şi s-a ma­nifestat pe faţă ca „German bun“. Foile maghiare îşi esprimă deosebita bucurie a lor pentru acestă pedepsire a advocatului „pangerman“, Principesa de Coburg în Paris. Din Paris se telegrafiază, că atât princi­pesa Luisa, cât şi locotenentul Mattasich şi-au anunţat deja locuinţele lor la poli­ţie. Principesa locueste împreună cu fe­meia Stöger, care i-a stat întru ajutor la fugă, în otelul Westminster or locot Mat­tasich în otelul Grand. Principesa face­­jilnic preumblări prin Paris. Maghiarisări de nume. Ziarele din Budapesta publică arăşî o listă’ lungă de maghiarisări de nume. In acâstă listă ve­dem şi numele unui Pavel Ciocotişan din Fernezie (Sătmariu), care şî-a maghiarisat numele în Csatai. Ca tovarăşi are 4 Kohnî, 1 Lewy, 1 Schwarz, 1 Rosenzweig, 1 Rosenfeld, mai mulţi Kaufmanî şi alţi Goldmanî. Cununie. D-sdra Sabina Savoiu îşi va celebra cununia cu d-l Martinian Var­­gyasy la 15 Septemvrie a. c. în Sibiiu. Decorarea rabinului Taubes din Bucurescî cu ordinul „Corona României“ o vedem comentată în diarul „Egyenlő­ség“ din Budapesta. Numitul diar este surprins a audi o asemenea veste din Ro­mânia, de unde nu soseau de­cât veşti despre persecuţii (?) împotriva jidovilor. Decorarea acesta — elice „E—g“ — poate să fie şi un semn bun despre încetarea persecuţiilor, dar poate să fie și un semn râu pentru a masca prin acesta opera de subminare îndreptată contra jidovilor. — De altmintrea rabinul Taubes este fiul lui Moise Taubes, care a publicat glose la Talmud, câștigându-șî merite pentru în­­treaga Evreime, or fiul rabinului Dr. Sa­muel Taubes, redactor la „Progresul me­dical român* a luat de soţie pe fiica ra­binului Adler din Baja şi sora rabinului din Hatvan. — Să fie sănătoşi! Otrăvire prin sărutarea unui mort. Ana Boros din Budapesta a murit zilele acestea de otrăvire de sânge provenită din sărutarea tatălui său mort. Scrri mărunte din România. Sâm­­bătă s’a făcut in comuna Vânătorii-Neam­­ţului (judeţul Neamţ) inaugurarea unui monument, ridicat în memoria eroilor din acea comună, căduţi în răsboiul de inde­pendenţă. — Lucrările de apărare şi întărire a malului Dunării, în faţa nolui port din Giurgiu pe insula Ramadan vor costa 80.000 lei.­­ Noul vapor al serviciului maritim roman, comandat la şantierele „Loire“ din Francia va­­ gata in luna Februarie a. v. Noul vapor, care va face serviciul între Constanţa şi Egipet, va fi botezat „Ro­mânia.“ 14 țârani din o comună din apro­pierea capitalei Basarabiei, Chişineu, au trimis comitetului pentru ridicarea unei statue principelui Guşa suma de 70 ruble. De-odată cu suma acasta ţăranii au es­ Recolta lumei şi hrana populaţiunei. Consilierul sup. technic E­vert publică în unul recent al revistei „Die Woche“ un interesant articol, în care vorbesce despre importanţa recoltei din lume şi în special despre recolta din ţările germane cu pri­vire la hrana populaţiunei germane, încă în secolul al 18 lea şi în parte şi în secolul al 19-lea dire d-l Evert recol­tele singuratecelor ţări erau în genere de­­d­iretare­­pentru aprovisionarea cu hrana necesară a popoarelor acestor ţări. Desvol­­tarea nefavorabilă a căilor de comunicaţi­­une a împiedecat prea adeseori ajutorarea reciprocă­­a ţărilor cu fructele necesare ale câmpului. Astădî "situaţiunea s’a schimbat cu desăvârşire. Trenuri şi vapoare aduc, pe lângă preţuri, cari din ce în ce devin tot mai neînsemnate şi cu o ruţală tot mai mare, cereale din toate părţile lumii pe pieţele principale ale Europei. Din 1872 până la 1900 au scădut cheltuielile de transport pentru o tonă­­de cereale, de la Chicago până la Liverpool de la 63.50 mărci la 15.90 mărci, în astfel­­de împre­jurări recoltele proprii ale ţărilor peroi din însemnătatea lor şi cedază locul „re­coltei lumii“. Se impune acum­­întrebarea, că are în caşul unei recolte slabe în Germania, care ar coincide cu recolte tot atât de slabe în ţările celelalte, n’ar urma oare o „scum­pete“ şi „fomete“ generală pe întreg ro­togolul pământului? In teorie acesta este natural foarte uşor posibil, in praxă însă e aproape imposibil. Deja în interiorul gra­niţelor unei ţări se egalază adeseori re­coltele bune din o regiune a ţării cu o recoltă rea din o altă regiune a acele­aşi ţări. Cu cât mai mare devine acum, în urma desvoltării comerciului, numărul ţă­rilor, cari stau în legătură în urma schim­bului reciproc în afacerile de cereale, cu atât mai mult cresce şi probabilitatea unei "e­­galări internaţionale. Dacă ar fi vorba numai de ţări cu raporturi de­­productivi­tate omogene, cari stau sub aceleaşi grade de lăţime, cu o climă aproape egală etc atunci ce-i drept ar lipsi acestă egalare internaţională, căci în caşul acesta ar avu aceste ţări regulat sau ani de­opotrivă buni, sau deopotrivă răi. In realita­te însă condiţiunile de producţiune sunt în toate ţările diferite. Pe lângă acesta sămănatul şi recolta în ţările dătătore de ton cade în diferite anotimpuri. Conform unei statistice a pro­fesorului Rohland recolta grâului se îm­parte astfel in diferitele ţări: luna Ianua­rie în Noua Selandă şi Chile, în Februa­rie şi Martie în Egipetul superior şi India de est; în Apr, în Egipetul de jos, Asia mică Mexico şi Cuba; în Mai, Marocco,Algeria, Asia de mijloc, China şi Japonia; în Iunie Statele de sud ale uniunei american­e Eu­ropa de sud şi Francia de sud, în Iulie •’ statele centrale ale uniunei americană, Ca­nada de sus, România, Bulgaria, Rusia de sud, Austro-Ungaria, Germania, şi Elveţia în August, Statele de nord ale uniunei americane, Manitoba şi Canada de jos (America) Belgia Olanda, Anglia, Danemar­ca, Rusia centrală; în Septemvrie şi Oc­­tom­vrie; în Scoţia, Suedia, Norvegia şi Rusia de nord ; în Novembrie , Africa de sud şi în unele părţi ale Argentiniei, şi în Decemvrie în celelalte părţi ale Ar­gentiniei, în Birma şi Australia. Aproape în fiecare lună cad în ţările mai importante pentru comerciul interna­ţional recolte, cari stau la disposiţiun­e GAZETA TRANSILVANIEI, pedat şi o scrisoare, scrisă în o limbă co­rectă rommânâscă, în care a zic, că vreau să contribue şi ei la înălţarea unui mo­nument în amintirea acelui bărbat, care a lucrat atât de mult pentru îmbunătăţi­rea sortei ţărănimei. Rectificare. In articolul de fond din n-rul de ora 192 al „Gaz. Trans.“ pag. 1 col. 1 rândul al 11-lea de sus în jos, în loc de „în momentele faţă de“ este a se ceti corect: „în momentele de faţă mai verosimil etc.“ Musica orăşenescă va cânta mâne. Miercuri, la 5 la ore pe promenada de jos. Pagina 8 tuturor ţărilor. E greu de crezut, ca în faţa acestei situaţiunî să se ivâscă chiar şi în ce! mai nefavorabil cas complica­­ţiunî, cari ar avu drept urmare o scum­pire esorbitantă, seu chiar o femeie ge­nerală. Bibliografie. A apărut: „Arhiva“, organul societăţii ştienţifi­­ce şi literare din Iaşi 6 şi 6 (Ştefan cel mare număr festiv) cu următoriul sumar: Gr. C. Buţureanu. Ştefan cel mare şi sfânt Gh. Ghibănescu: Din domnia lui Ştefan cel mare I Data înscăunării, II Marii bo­ieri ai lui Ştefan, III Caracteristica domni­ei Marelui Voevod IV Reflexii. G. Nether Ştefan cel mare după Karamsin. Gr. C. Buţureanu: Neamul Muşat. Ion Dafin: Lui Stefan cel Mare (poesie) T. T. Burada: Cântec ostăşesc pe note. Documente. Nr. 7 cu următorul sumar: Al. G. Mavrocordato: Cu prilejul memoriului lui Hauterive. Gr. C. Buţureanu: Istoria Ro­mânilor de C. Kogălniceanu. N. A. Bog­dan: Note statistice relative la comuna Iaşi. Ştefan D. Popescu: Locul Geografiei între ştiinţe. „Odele lui Horatius“ traduse în presă de canonicul Gavril Pop. Blaşiu. Ti­pografia seminarului archidiecesan. Afară de textul latin şi traducerea românescă d-l canonic a adăogat o mulţime de expli­cări la text. Fascicolul I, ce a apărut a­­cum costă 40 de bani. Vor apăra cu totul 8 fascicole. — Este de lăudat rîvna octogenarului canonic, care după publica­­ţiunile sale biblice, predici etc. acum se ocupă cu interpetarea clasicilor. — „Făt-Frumos“ revistă literară, care apare de 2 ori pe lună la Bârlad. Numărul 11 de la 15 August, are următorul sumar. 1, V. Costaovici: Visul lui Făt-Frumos. 2, N. N. Beldiceanu: Focul lui Dan Vag­­mistru. 3, D. Nanu: cântec hymenal 4, Em­ilgar: „Solare“ de Iuliu Dragomirescu. 5, G. Tutoveanu: Slănic (poesie) Econ. I. Antonovîcî: Document. 6, A. Mândru Pri­begie (poesie). Posta redacţiei. Abona­mentul 4 lei pe an. Curs practic de constituţia patriei, sau drepturile şi datorinţele cetăţenescî, pentru şculele poporale, de Iuliu Vuia, di­rector şi învăţător. Braşov, Editura libră­riei Ciurcu 1904. Preţul 40 bani. ULTIME SCIRI. Constantinopol, 12 Septemvrie. Sultanul a declarat amiralului en­gles Domwille, că nici­odată nu va lăsa, ca Creta să fie anectată la Grecia. Acesta nu o­coiesc nici ma­rile puteri. Petersburg, 12 Septemvrie. Mi­­nisteriul de comunicaţiune rusesc anunţă, că linia ferată în jurul lacului Baical a fost deschisă actî pentru cir­cu ■ tarea trenurilor. In cercurile militare se legă mari speranţe de acest eve­niment, prin care se înlătură greu­tăţile de pănă acum ale comunica­­ţiunei. Londra, 12 Septemvrie. Cores­pondentul ziarului „Standard“ scrie, că în deplină tăcere trupe numeroase Chinese se transportă în Manciuria. Aceste trupe sunt trimise de gu­vernul chines pentru a ocupa teri­toriul cucerit de Japonesî. KupantSO, 13 Septemvrie. Mare­şalul Oyama şî-a transpus cartierul general în Liaoyang. Se va da în curând o luptă spre nord de Muk­den. Se vorbesce, că la Liaoyang Ruşii s’au usat de glonţe dum-dum. Mukden, 13 Septemvrie. Ruşii continuă retragerea lor spre Tien­­ling. Cu toate greutățile, ce le întim­­­pină, spiritul trupelor e escelent. Proprietar: Dr. Aurel Mureșianu. Redactor responsabil Traian H. Pop. Dr. med. univ. Franz Stiehler fost medic la spital. Specialist pentru boale interne, de copii și sexuale. — Dă consultațiunî dela 11—1 ore a. m. — Strada Mihail Weiss Nr. 9

Next