Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1904 (Anul 67, nr. 242-265)
1904-11-02 / nr. 242
REDACŢIUNEA, Administraţiuniea şi Tipografia Braşov, piaţa mare ar. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimit. INSERATE se primesc la Administrative în Braşov şi la următorele BIROURI de ANUNŢURI: In Viena: la M. Dukes Nacht., Nux. Augenfeld & Emeric Lesner., Heinrich Schalek, A. Oppelik Nackf., Anson Oppelik. In Budapesta la A. ~V. Goldberger, Ekstein Beraat. Iuliu Leopold (VII Erzsóbet-könit). PREŢUL INSERŢIUNILOR : o serie garmond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. Publicări mai des© după tarifă și învoială. — EJECLAME pe pagina da o seriă 20 bani NL LXVII. v. „5AZSTA“ iese in are Abonamente pentru ABsiiofftibili Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rlI de Dumineca 4 cor. pe an. Penau România şi străinătate. Pe an an 40 frânei, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rlI de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-mi colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă: Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. rr r -plar 10 bani. — a pî.orcmentele cât şi . rţiio ij* sunt a se plăti îr Nr. 242, Braşov, Lunî-Marţi 2 (15) Noemvrie 1004, Protectoratul tiszaist. Pănă erî, alaltă-er! nici că se sciea de cătră publicul mare, că în partidul liberal guvernamental, în afară de cei 14 deputaţi saşi, cari la timpul seu au intrat cu atâta sgomot în şirurile lui, se mai află încă odată atâţi deputaţi de naţionalitate română şi sârbeasca. Fost’au flecî de ani la ordinea flilei în camera ungară nenumărate cestiuni, cari atingeau de aproape, ba încă prea dureros de aproape pe Români şi Serbi, nicî-odatâ însă nu s’a vecrut ridicându-se vr’unul din aceşti deputaţi, supranumiți „mameluci ai guvernului“, ca se ia în apărare o causă românăscă sau serbăscă. Numai ici colea, dar şi acăsta de tot rar, mai lua cuvântul câte unul din eji — cu ocasiunea discusiunilor faimoase şi furiose în cestiunea naţionalităţilor — pentru ca să declare, că poporul român e blând, brav şi patriotic, dând astfel în glasul stăpânilor săi, cari puneau totă vina pentru nemulţămirea poporului, pe „agitatorii de profesiune“. In aceste caşuri ei, deşi de naţionalitate Români său Şerbi, erau consideraţi de lumea mai puţin iniţiată în secretele partidului liberal ca mădulare aparţinetore elicei de la putere a celor de seminţia apardiană şi semitică Nu s’a pomenit ca aceşti deputaţi din majoritate să fi vorbit vr’odată în vr’o causă naţionalo-culturală română ori sârbesca, depărtându-se cu totul de vederile soţilor lor maghiari din partid, decât acum 25 de ani, când cu desbaterea asupra proiectului de lege pentru introducerea obligătore a limbei maghiare în şcolele poporale ale naţionalităţilor. E semnificativ, că acest proiect de lege a fost primul pas, care a adus după sine pasul de acum, nevoia Berzevjezyană, şi că pe atunci era mare şi tare în fruntea guvernului tatăl actualului ministru-preşedinte, răposatul Coloman Tisza. La 1879 veflurăm pentru primaoră rarul fenomen, că deputaţii de naţionalitate română, înregimentaţi în partidul guvernului, n’au făcut în cestiunea şcolară causă comună cu colegii lor. Ei au vorbit în cameră contra proiectului de maghiarizare, fără ca să fi călcat disciplina de partid, fiindcă în afacerea acăsta școlară li s’a fost permis a fi de altă opiiune. Coloman Tisza era om rutinat. El vocia că printr’asta n’avea se pierdu nimic, căci totă oposiția maghiară era la disposiția sa în Gestiunea maghiarisării. Lăsând pe câţîva din mamelucii sei să se alăture la gravaminele Archiereilor români, nu putea decât să câştige, căci făcea pe Români şi pe ceilalţi nemaghiarî să crădă, că se portă cu bunăvoinţă faţă cu interesele lor culturale şi numai cu părere de rău se vede constrîns a ceda încâtva curentului maghiarisator. De ce se nu profite şi Tisza fiinl de acest esemplu de tactică şireată a tatălui seu ? Deputaţii români şi sârbi, cari s’au presentat la contele Tisza, ca săi spună, că în cestiunea reformei şcolare ei nu pot merge cu partidul, ci se vor alătura la memorandele Episcopilor lor, de sigur că au scitit dinainte ce răspuns le va da ministru-preşedinte şi că-i va primi cu aceeaşi afabilitate ca şi pe Saşi. Ce poate să dovedeasca mai mult „bunăvoinţa“ ce pretinde a o avea contele Tisza faţă cu naţionalităţile, decât faptul, că el dă voie Românilor, Saşilor şi Sârbilor din partidul său să se abată de la disciplina de partid în acăstă cestiune, aspetânduse la gravaminele conaţionalilor lor? Şi încă una. Ca mâne vor fi alegeri nouă dietate şi era tiszaistă Nr. 2 încă de aici încolo are se se începe! De ce să nu apară de acuma contele Tisza în lumina unui protector al tuturor „patrioţilor“ din sinul naţionalităţilor; de ce să nu se afle de acum, că cineva poate fi guvernamental fară a fi silit să desavueze pe Episcopii săi, cari iau în apărare şcoala şi biserica română ; de ce, cu un cuvânt, se nu se desfăşura înaintea publicului mare al naţionalităţilor de pe acum icona viitorului cum şi-l închipuesc Tisza-Berzeviczy cu ai lor, când floarea acestor naţionalităţi se va întruni sub egida partidului guvernamental, ca să aducă prinos şi jertfă „nefalsificatului patriotism maghiar“? Ce prospecte frumose pentru toţi aceia, cărora le arde sufletul după deputăţie! Cu toate aceste nu putem să nu constatăm cu mulţumire, că Românii din tabăra guvernului nu vor nici ei să se despartă cu totul de sângele lor, nu cel puţin faţă cu atentantul lui Berzeviczy. Totuşi nu ne vom pută bucura de acesta, pe câtă vreme aceşti Români se vor purta cu gândul să continue însoţirea, cu acea, cari sapă gropa vieţei şi culturei noastre naţionale. lui judeţan din cercul electoral Sălişte şi 2) Discutarea situaţiunei generale politice şi loarea unei resoluţiunei faţă cu proiectul şcolar al guvernului. întrunirea a fost convocată de d-nii Dr. Stroia, I. Banciu, I. Manta, Dr. Borcea, Dr. Coraşa, Dr. Beu. — Tot în aceeaşifi s’a ţinut o întrunire de alegători în cercul electoral Siria cu obiectul: 1) Resoluţiune asupra proiectului de lege despre reforma învăţământului poporal. Convocători d-nui: Dr. I. Hotăran, Dr. I. Raţiu, R. Măeruşan, M. Păscuţ, M. Dulhaz, A. Secula, N. Lăzărescu, P. Benea, A. Ignaţiu, S. Borlea, T. Gropşan, G. Crista. — O a treia întrunire de alegători au convocat pe diua de Joi 17 Nov, d-nii S. Medean şi Z. Mureşan la Sebeşul săsesc cu scop de a protesta în contra proiectului Berzeviczy. La meetingul de protestare sârbesc din Verşeţ, au participat vr’o 3000 de Şerbi. S’a primit, un proiect de resoluţiune presentat de Miretici contra proiectului lui Berzeviczy. Un discurs a ţinut şi d-l Tomici contra proiectului. Braşov, 1 (14) Noemvrie. Proiectul Berzeviczy. După diarele unguresc, am adus şi noi soirea, că guvernul a luat de la ordinea zilei proiectul de reformă al instrucţiunei, pentru ca eventual să facă în el unele modificări. Scirea acesta se desminte acum din parte oficială. In şedinţa de Vineri a comisiunei parlamentare pentru instrucţiune ministrul Berzeviczy a declarat categoric că nu este învoit cu amânarea desbaterei proiectului în comisiune. In urma vorbirei deputatului Csernoch însă, ministrul a declarat, totuşi, ca desbaterea proiectului să se începa în şedinţa comisiunei de la 15 Nov., de dre-ce e de dorit, ca cel puţin partea generală a proiectului să se des^ bată fără întrerupere. Manifestaţiimile contra proiectului de reformă şcolară. Erî în 13 Noemvrie s'a ţinut o întrunire de alegători ai cerculuiţ^Selişte cu următorul program : 1) Darea de sămă a delegaţilor consiliu„Deputaţii români din partidul liberal şi proiectul Berzeviczy“. Sub marca acesta, foile maghiare din Pesta aduc scrrea, că deputaţii guvernamentali de naţionalitate română s’au presentat în delegaţiune, sub conducerea d-lui Dr. Nicolae Şerban, la ministrul preşedinte Tisza în afacerea proiectului Berzeviczy, declarându-i că iau şi ei poziţie contra proiectului. Punctul lor de vedere este cel accentuat în memorandele arabelor biserici române. „Alkotmány“ zice, că aceşti deputaţi sunt următorii: Pahomie Avraraescu, Ioan Ciocan, dr. Alexe Nopcea (?!) Iosif Papp, Nicolae Şerban, George Şerb, George Szombathy şi Petru Vuia. Punerea în vigoare a noului tarif vamal român, Societatea germană pentru tratate comerciale, primesce din Bucuresci următorea scrie în privinţa punerei în vigoare a noului tarif vamal român : Cestiunea punerei în vigoare a noului tarif vamal la 1 (14) Decemvrie a. c. astfel precum o cere legea votată de camere, a format obiectul unor discuţiuni succesive între guvernul român şi cel german de o parte şi între cabinetele din Viena şi din Bucuresc, de altă parte Guvernul român şi cu deosebire ministrul de finanţe Costinescu au insistat mult, ca tariful să între în vigoare la 1 (14) Decemvrie; în acest caz, multe articole, cari nu sunt consolidate prin tratatele în vigoare ar fi supuse la taxe vamale cu mult mai mari, de cât cele actuale. In cele din urmă însă guvernele streine au obiectat, că un asemenea procedeu nu s’ar împăca cu lealitatea faţă cu statele cu cari s’au încheiat convenţiunî comerciale şi guvernul român a cedat, promiţând, că înainte de 1 (14) Decemvrie legea în cestiune va fi modificată şi data punerei în vigoare a noului tarif va fi amânată. Cu chipul acesta a dispărut şi necesitatea simţită cu deosebire de Austro- Ungaria, ca pănă la încheierea noului tratat să încheie un aranjament provisor. In cercurile diplomatice române se discută şi cestiunea denunţărei tratatelor. S’a afirmat, că guvernul român are intenţia de a le denunţa înainte de 31 Decem bin dieta ungară. (Tisza despre serviciul activ de doi şi despre tunuri pentru honvedime. Impresia la oposiţie. — „Foc bengalic“.) In şedinţa deSâmbătă a dietei ungare s’au făcut din partea ministrului preşedinte Tisza nisce declaraţ’unî, menite a mulcomi oposiţia în lupta ei contra guvernului. Încă înainte de deschiderea şedinţei, s’a răspândit în culoarele camerei svonul, că la interpelaţia deputatului Francisc Berger, pusă la cale de Tisza, asupra nouei legi militare, ministru! preşedinte va răspunde, că noua lege pentru armată s’a pregătit pe basa serviciului de doi ani şi că honvedirea ungară va primi tunuri. Motrea a produs o viuă mişcare printre deputaţi. Guvernamentalii clipeau . Ei, acum să poftăscă oposiţia a mai veni cu palavre, că guvernul n’a dobândit succese însemnate naţionale maghiare în armată! Oposiţia de altă parte, era forte încurcată. Din cestiunea tunurilor pentru honvedime ea îşî făcuse o pretensiune naţională, ce mereu a accentuat’o cu toate ocasiunile,— şi eră că acum i se împlinesce şi acestă dorinţă. Ce să facă deci? Să se bucure şi să preamărescă şi ea pe Tisza, închinându-se în faţa marilor lui succese şi a genialităţii lui de bărbat de stat, ori să stea şi mai departe neclintită la postul ei de fervent combatant contra guvernului actual ? Se mai dicea în același timp, că Maj. Sa a dat 200,000 fi. pentru statua lui Kossuth Lajos, er unul din nouele vase de răsboiți va fi botezat „Kossuth Lajos“!) — Afară de acesta, dicea un deputat, regele va adopta pe Francisc Kosuth ! In cele din urmă se deschise ședința şi cu mare interesare s’a ascultat cetirea carnetului de interpelaţii. Intre cele 6 interpelaţii era şi a lui Bolgár, însă, pentru a-şi asigura dreptul la cuvânt, atât Polonyi, cât şi Rakovsky anunţară şi ei câte o interpelaţie în cestiunea serviciului de doi ani. Interpelaţiile au venit la retid numai la orele 12'/1 Francisc bolgár interpeleză pe ministrul de honvedi, decă s’au încheiat lucrările cu privire la reforma legei militare, şi când are de gând guvernul să presente camerei noul proiect? El ceru totodată lămuriri de la ministrul preşedinte Tisza, deci s’a ţinut samă în noua lege despre serviciul de doi ani? Ministrul preşedinte Tisza a luat îndată cuvântul. In răspunsul seuiise, că nu s’au încheiat încălucrările asupra reformei legei militare, poate însă să dea desluşiri în general asupra lor, şi declară încă de pe acum, că lucrările stau pe basa serviciului de doi ani. Declarația contelui Tisza şterse aplause și strigări furtunoase de „éljen“ pe băncile guvernamentale. Opoziția se arăta forte surprinsă. La toate armele se va introduce serviciul de doi ani? întreba Ugron. Tisza răspunde, că la cea mai mare parte, afară de cavalerie, artileria călare și marina de résboia. Continuând spune, că guvernul de résboia va pretinde, în schimb, sarcini cari vor pute fi suportate de popor, însă e firesc, ca contingentul de recruți se se sporesea. — Aha! strigară cei din stânga. — Da, trebue sporit acest contingent, răspunde Tisza, fiindcă pentru completarea cadrelor vor fi în viitor numai două clase de etate, vine a. c. Se crede totuşi, că dacă va fi perspectivă de a se ajunge la o înţelegere cu Austro-Ungaria, denunţarea va fi de prisos, fiindcă încheierea tratatelor cu celelalte state se va face, fără dificultăţi, pe baza clausei națiunei celei mai favorisate.