Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1905 (Anul 68, nr. 1-23)
1905-01-15 / nr. 10
ESDACŢÎUNEA, Alsiiaisîrâţiuneî şi Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori nefrancace nu se primesc. Manuscripte nu se întrudt. INSERATE ne primesc la Admintetraţiune în Braşov si la urmat rele BIROURI de ANUNŢURI : in Viena, la M. Dukes Nacht., Nux. Augenfeld & Jîmeric Lesner.. Heinrich Serbalek. a. Oppelik Nachi., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Goldberger. Ekstein Bernat. Iuliu Leopold (VII Erzsébet-körut). PREȚUL INSERȚIUNILOR : o aerie garou ond pe o coton â 10 bani pentru o publicare. Publicat* mai aeso după tarifă fi învoială. — RECLAME pe pagina 8-a o seria 20 bani ANUL LXVIII „GAZSTA" iese. MHinejl Abonamente pentru Ausi??' Tra?arii Pe un an 24 cor., pe sese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-ril de Duminecă 4 cor. pe an. PBRîru România și străinătate. Pe an an 40 franci, pe sese luni 20 tir., pe trei luni 10 fr. N-rlt de Duminecă 8 fr. pe an. Se precumeră la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. ASenaratul pentru Braşov Admiiiistraţiimea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 80, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă. Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 0 cor. Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 10, 1105. Situaţiunea în Austria. Partea covîrşitore a cercurilor electorale în Ungaria şî-a dat votul erî, care, după cât putem judeca în momentul de faţă, când încă nu avem o iconă clară şi completă, nu a eşit în total îmbucurător pentru guvernul Tisza. Pe când doi în Ungaria se pregătesce o nouă eră, ce desigur va carambola cu aşa disele interese comune dualiste, se impune de sine întrebarea, ce se petrece în Austria, ce-i de aşteptat şi ce nu din acea parte? Marţi s’a deschis noua sesiune a parlamentului central din Viena. Partide, fracţiuni, inştiinţe, intrigi şi încordări au remas tot acelea, ba şi guvernul a rămas acelaş cu prea puţină deosebire. S’a făcut adecă o schimbare la preşedinţa ministerială şi şi aceasta schimbare mai mult a persoanei decât a principiului A fost numit un nou ministru de interne şi un conducător al resortului ministeriului justiţiei. In locul lui Körber a făcut obicinuita declaraţie, după deschiderea camerei, noul ministrupreşedinte baron de Gautsch, a mai lămurit din un vechili ministrupreședinte, care a ajuns din nou în fruntea ministeriului. A trebuit se se retragă Koerber, ca se li se construiesca Cehilor o punte, pe care se potă trece de la obstrucțiune în tabera celor, cari voesc se restabileasca funcționarea regulată a parlamentului şi ca, de altă parte, se li se dea şi Germanilor o satisfacţie pentru esperimentele atât de urîte lor, ce le-a făcut Koerber cu scelele superioare paralele din Silesia şi cu facultatea italienescă de la Innsbruck. In fond revenirea lui Gautsch în fruntea guvernului avea se fie semnalul unor noue încercări pentru o apropiere şi înţelegere între Germani şi Boemi. A spus’o Gautsch destul de lămurit in declaraţia amintită, că cel dintâiu pas, ce l’a făcut după numirea sa în funcţiune a fost, de a întră în contact personal cu mai mult! bărbaţi de încredere ai Germanilor şi ai Cehilor şi că ţinta lui principală este, de a face cu putinţă o înţelegere germană-cehă. Firesce, că şi lui îi arde mucul la degete în ce privesce proiectele de lege urgente, ce trebue se se voteze pentru necesităţile statului. Ca să se poata vota înse, trebue să fie linişte şi ordine în careră, şi acesta nu se poate, pănă ce nu se vor delătura conflictele naţionale dintre Germani şi Cehi. Suntem, maifise Dr. Gautsch, un ministeriu de funcţionari ca şi mai înainte, şi suntem imparţial faţă cu interesele naţionalităţii germane şi boeme. A mai accentuat dorinţa, ca şi în dieta boemă se înceteze obstrucţiunea germană. Şi toate numai, ca se fie pace între cele doue popoare ale Boemiei. Ceea ce a vorbit despre raporturile comerciale politica cu Ungaria, şi cu streinătatea sunt cestiuni cunoscute de mai înainte, rămase înse neresolvate. O interesantă alusiune a făcut noul ministru-preşedinte austriac, vorbind despre necesitatea de a se restabili regulata funcţionare a camerii. Atunci, zise et, când vom avea un parlament la înălţimea chemării sale, nu vom mai trebui se ne temem, noi Austriacii, că raportul de echilibru în interiorul monarchiei s’ar conturba şi punctul de gravitate va fi strămutat în defavorul nostru. Alusiunea, de care vorbim, privesce Ungaria şi părerile acelor bărbaţi de stat ai ei, cari au vorbit şi acum de curând despre strămutarea punctului de gravitate al monarchiei în Ungaria. Răspunsul partidelor naţionale: germană, cehă, sud-slavică, italiană şi română, la enunciaţiunile lui Gautsch este, că vor observa o atitudine espectantă, şi că sunt gata a face primul pas pentru a uşura calea, ce duce la restabilirea ordinei în cameră prin retragerea tuturor „propunerilor de urgenţă“. Numai radicalii cehi, vre-o şase la numer, nu s’au învoit. Resultatul este, că acesta fracţiune mică face acum obstrucţie, cam cum a făcut la timpul seu fracţiunea ugronistă, pe când Koşuthiştii tăceau. Aşa s’a început în Austria noua acţiune de împăcare, s’au amânat serbările ce erau să se facă din incidentul sosirei sale în capitala Germaniei. Biaşov, 14 (27) Ianuarie. Din »Reichsrath«-ul austriac, in şedinţa de la 25 i. c. a »Reichsrath«-ului •, deputatul radical ceh Choc a ţinut un discurs de două ore în limba cehică. La finea discursului a declarat, că Cehii radicali nu-şi vor retrage moţiunile de urgenţă, fiindcă ei n’au nici o încredere în noul ministru-preşedinte şi fiindcă partidul radical ceh e convins, că cabinetul Gautsch nu va împlini postulatele poporului cehic. Moţiunea lui Choc a fost respinsă cu mare majoritate. Şedinţa s’a continuat după amiadi. Cehul radical Boxa a ţinut un lung discurs în limba cehă. Presidentul l’a invitat de repeţite ori să se modereze şi să vorbăscă la obiect. La orele 9/2 săra Baxa îşi continua încă discursul. El fu adeseori întrerupt de dep. Wolf. Şedinţa s’a închis numai la orele 11 nóaptea. Călătoria principelui Eulgriei la Berlin. Alaltăerî a plecat Principele Ferdinand al Bulgariei la Berlin spre a visita pe împăratul Wilhelm. Principele e însoţit în călătoria sa de generalul Markov, şeful cancelariei curţii Dobrovics şi de 3 ofiţeri superiori. Vizitei acesteia se atribue o mare importanţă politică, în urma faptului, că împăratul Wilhelm a dispus, ca Principele se fie primit cu toate onorurile, cari se fac capului unui stat independent. O scrie recentă sosită din Ruttek spune, că Principele şi-a întrerupt erî noapte călătoria în Ruttek, în urma unei telegrame primite din Berlin, că din causa îmbolnăvirii prințului Eitel de pneumonie Alegerile dietale, piua de erî 26 Ianuarie. Erî s’au făcut alegerile dietate de deputaţi în cele mai multe cercuri electorale (376). Pănă în momentul când scriem rândurile aceste, n’am aflat încă resultatul definitiv al dnei de erî. In Budapesta au reuşit candidaţii guvernamentali — afară de unul — în toate 10 cercurile, anume: Max Falk (I), ministrul de honvéd Nyiri (II), Vészi- Weisz (III), ministrul-preşedinte Tisza (1483 voturi) faţă de contele Iuliu Andrassy (1428 voturi) în cercul IV; Sándor Pal (V), Morszanyi Carol (VII), Albert Kerzeviczy (Vili), ministrul de justiţie Plosz (IX). Ministrul de comerciu Bieronymi avea luptă grea cu democratul Vaszonyi. In cele 5 cercuri ale comitatului Trei scaune au reuşit următorii: La Sepszisorigeorgiu Dr. Bene István (banfist), la Ilyefalva Brázay Zoltán (kuşutist), la Chezdi Polonyi (koşutist), Covăsim Zaharias I. (kosutist); Berczk Greber I. (k.), Nagygjtu Ferenczi J. (k.) In Clusiv (oraş) au reuşit candidaţii br.iifişt. Pisztory M. şi br. Wesselényi faţă cu candidaţii guvernamentali Hegedűs şi br. Feilitsch. La Şimleul-Silvaniei Ugrón (k.) Cu unanimitate au fost aleşi următorii : Rozsnyó: Andrassy G. (d.); Czegléd: Fr. Kossuth; Nagy-Körös: Carol Eötvös; Nagy-Kalló: Mezössy B. (k.); Szt.-Gothard: Coloman Szeli; Zalaszentgrot: Eitner Zs. (k.) Barand: Illés Balint (k.); Seghedin cerc. II Polczner J. (k.); Sânmiclăuşul-mare: Rónai E. (guv.); Elisabetopole: V. Issekutz (guv.); Bogşa germană: Pachomie Avramescu (g.) Lugoş: Patyanszky (g.); Oraviţa: Gränzenstein B. (g.); Caransebeş: Jakabffy I. (g.); Nagybajom: conte Zichy I. (afară de partide); Lipova: R. Zselinszki (g.); Sighetul Marmaţiei: Lator (g.); Cohahin F. Pildner (g.); Felsö-Kör: Erdődi Gy. (disid.) Rum: Francisc Buzath (poporal); Nagyszöllös Sándor I. (g.); Töke-Terebes: T. Andrassy (dis.); Hajdu-Nanas: Victor Rakosy (k.); Rózsahegy: Angyal I. (g.); Siklós: cont. Benyovszky (k.); Körmöczbánya: ministrul Lukacs L. și în alte 37 cercuri electorale, parte guvernamentali, parte koşutistî. Intre aceştia din urmă sunt: Vertan la Turda; Daniel Gabor (g.) la Olahfalu; contele Albert Apponyi la Jászberény; br. Stojanovici (g.) la Moraviţa (contra candidatului român); Petru Mihályi (g.) Acna-Şugatag; Roszenberg Gy. (g.) Abrud, Török Bela (g.) la Hunedoara. Au mai fost aleşi: Neustädter K. g. la Pojun; Török Bertalan g. la Aiud; Dokus F. g. la Alba-Iulia; ministrul Khuen- Hedervary la Timisoara; Tallian Bela la Török-Kanizsa; Belicska B. la Bănat-Comloş; Markbreit Gyula g. la Ocna-Sibiiului La Deva Dr. Vlad a repâşit în decursul cinei de erî. In Deva a reuşit br. Szentkereszty. La Dobriţin Thaly Kalman k., Bakonyi k., Szabó K. banf. La Akosfalfa Makkay Zsiga k., la Careii-marî conte St. Karolyi fc., la Margita Szatmary Mor k., la Nagy-Kapos Komjáthy Bela k., la Zelau Lengyel Zoltán k., la Zsambokret br. Ivor Kaas banf., la Odorheiul-săcuesc Szakacs P. k., la Szekelykeresztur Gyárfás banf., la Papa br. Desid. Banffy, la Reghinulsăsesc br. Podmaniszky g., la Pecica Herzeg F. g., la Oradea-mare Hlatky E. g., la Bonyhad Perczel D. g., la Gyöngyös Visontai S. k., la Okland Hinlender B. k., la Arad Barabas Béla k., la Tapolcza Daranyi Ig. disid. Deputaţi saşi au fost aleşi următorii: Traug. Copony şi Hintz (Braşov), Wilh. Brukner şi Dr. Gustav Lindner Sibiiu; Will. Melzer Sighisoara; Dr. Oberth Mediaş; Franz Pildner Cohaim; Dr. A. Schuller Agnita; Gottfried Kuales Bistriţa. La Fagaras a fost ales guvernamentalul Mikszáth K. cu 970 voturi, contra candidatului român Dr. Şenchea, care a obţinut 165 voturi. — La Născud a fost ales guvernamentalul I. Ciocan. Din cercul Privegye s’au întâmplat escese mari. Mai mulţi alegători liberali au fost răniţi grav. Miliţia intervenind, s’a pus capăt turburărilor. La Zsambokret aderenţii partidului poporal au încercat se oprescă pe alegătorii guvernamentali a merge la urnă. — In Batkocs oposiţionalii s’au opus gendarmeriei. Un gendarm a fost împuşcat. Tulburările din Rusia. Dictatura militară. Dictatura militară din Petersburg a luat cele mai întinse măsuri pentrua suprima revolta muncitorilor. Prin un ucaz al Ţarului, generalul Trepov — după cum am amintit şi erî — fost şef de poliţie în Moscva, e numit guvernor general militar. Trepov este cel mai de încredere om al marelui duce Sergiu şi este duşman declarat al oricărei mişcări constituţionale. Trepov a fost învestit de Ţarul cu atribuţii mile puterei celei mai nelimitate. Sub ordinele lui stau toate autorităţile, poliţia, zemstvourile, armata şi i s’a dat şi dreptul de a espulsa. El şî-a ocupat alaltăerî postul. După numirea lui Trepov de guvernor general militar, el a luat primele măsuri de suprimare a grevei. Resultatul s’a arătat îndată: Petersburgul e relativ liniştit, armata circulă în toate direcţiunile şi suprimă imediat cea mai mică disordine. Despre evenimentele zilelor din urmă se anunţă urmatorele: Evenimentele mai noue. Din Petersburg se telegrafiază: In întregul oraş e linişte, pe strade lumea umblă ca ’n timpurî normale. Muncitorii din usinele Putilov s’au presentat pentru a reintra în muncă. Puşcăturî nu s’au mai auztit, decât din cartierul Vasiljevsk-Ostrov. Prăvăliile sunt închise încă. Pe strădî circulă patrule. E liniște generală. Muncitorii şantierei Nevski s’au presentat și ei pentru a reîncepe lucrul. In noaptea de 24 Ianuarie la ordinul generalului Trepov s’au făcut numeroase arestări. Orî ce adunare seu grupare de oameni, fie pe strădî, fie în localuri publice său private, este interdisă. Elementele suspecte sunt espulsate din oraş. Mişcarea