Gazeta Transilvaniei, mai 1905 (Anul 68, nr. 96-119)
1905-05-01 / nr. 96
Ca la noi la nimeni. Braşov, 12 Maiti n. In aceeaşi zi, în care s’a terminat desbaterea adresei adese înfocată, ce-a decurs în interval de o săptămână în şedinţele plenare ale camerei ungare, s’a publicat în una din sălile lateral^ ale parlamentului o decisiune a ^■misiunei a IV judiciare dietale, care aruncă o lumină deosebită asupra unor apariţiunî, enunciaţiuni şi declaraţiunî ivite cu ocasiunea acelei desbateri în ce priveste naţionalităţile şi în special pe Ro- mâni. Coherenţa între desbaterile din cameră şi din comisiune se esplică prin simplul fapt, că aici a fost supus judecăţii mandatul deputatului român al Baiei de Crişifi, care face parte din clubul naţionalist dietal, şi care mandat a fost atacat prin petiţia unor şovinişti încarnaţi maghiari pe motivul, că la alegerea deputatului Vasilie Damian s’a agitat în favorul acestuia pe basa programului din Sibiiu de la 1881, în care se pretinde recunoscerea naţionalităţii române ca individualitate politică naţionai£u s crafia ce involva în sine „agitaţiunea în contra unităţii naţiunei maghiare“. Dăcă în petiţia îndreptată contra alegerei numitului deputat era vorba numai de anumite ilegalităţi său alte abusuri, acesta firesce ar fi privit în particular numai pe deputatul respectiv şi procederea la alegerea lui. Dareim că a fost vorba de altceva , de credeul politic al deputatului Baiei de Crişiu şi al soţilor săi, cari l-au sprijinit la alegere. In caşul acesta urmăză, după totă logica, că causa nu privesce numai pe amintitul deputat singur, ci totodată şi pe toţi soţii săi aleşi pe basa aceloraşi hotărîri ale conferenţei electorale de la Sibiiu. înainte cu o lună, când s’a fost început pertractarea acestui proces cu totul straniu şi singular în analele parlamentarismului, onoraţii membri ai comisiunei judiciare, în frunte cu kosuthistul Coloman Thaly, puteau încă să stea la îndoială, dăcă din punctul lor de vedere şi nu din al legilor şi a prabei constituţionale, nu s’a comis cumva la Baia de Criş vreo crimă grozavă contra statului maghiar. Dar acum, după terminarea desbaterei asupra adresei în cameră, la care au asistat și au luat parte și membrii comisiei judiciare, ce înțeles mai avea mai are și mai poate avea, ca să se facă cercetări cu privire la credeul politic sau programul deputatului din cestiune, după ce din poziţia ce a luat-o clubul naţionalist, şi prin urmare şi deputatul Baiei de Crisiu faţă cu adresa coaliţiunei şi din vorbirile membrilor români ai clubului, trebuia să le fie cunoscut, care este credinţa politică a lor? Ori că comisiunea nu s’a putut desluşi în privinţa acăsta în destul din acele desbateri şi în deosebi din proiectul de adresă presentat de clubul naţionalist ? Judecând după declarările ce s’au făcut din partea vorbitorilor maghiari în cameră şi mai ales din partea vorbitorului general al coaliţiei, contele Apponyi, şi după o declarare analogă ce şi-a permis-o la rândul său representantul acusatorilor în procesul intentat contra mandatului protopopului Damian, am trebui să credem, că în sînul şoviniştilor atitudinea clubului naţionalist şi enunciaţiunile membrilor săi au făcut o impresiune ca şi când aceştia ar fi pornit în altă direcţie decât cea indicată de hotărîrile conferenţei electorale din Sibiiu. Căciută ce dicea între altele contele I Apponyi în şedinţa dela 9 Mai, a camerei, adresându-se cătră stimaţii săi colegi deputaţi, cari s’au constituit în grup naţionalist: „....Eu însă cu bucurie voiu saluta orîce semn, care arată, că în rândurile concetăţenilor noştri de limbă nemaghiară şi aceia pote, cari i-au condus păna acuma în altă direcţie, se împrietinesc cu principiile fundamentale neschimbate ale politicei maghiare, ale dreptului public maghiar şi ale istoriei maghiare“. Ca şi când ar fi voit se tragă consecinţele în favorul şoviniştilor de la Baia-de-Crişin, representantul lor acis în decursul pertractării comisiunei judiţiare, în ziua următore de 10 Mai: „In interesul acelei părţi a Românilor, cari sunt înclinaţi a răspunde la echitatea naţiunei maghiare cu sentimente frăţesce, trebue să se proceda contra acestor instinţe duşmane (adecă ale celor ce-şi au isvorul în programul de la Sibiiu) pe tote terenele şi cu toate mijloacele.“ Şi era şi în altă ordine de idei apărătorul deputatului ales la Baiade-Crişm a sufevat contrazicerea ce există în faptul, că clientul său este persecutat, pentru că a fost ales pe basa hotărârilor conferenţei de la Sibiiu, pe când şese dintre soţii săi, aleşi pe aceeaşi basă, sunt deja de mult verificați. Adevărată confusiune. Adversarii programului nostru național dela 1881, călcând toate legile libertății constituționale, merg cu tendenţele lor până a voi să declare de un delict aderarea la acest program. Der ni se usureaza din nenorocire acest joc diabolic prin faptul psichologic, că cei ce aveau în primul rînd să-şi apere steagul, să interpeleze şi să tune, ca să se audă în întrăga Europă pănă unde merge în călcarea libertăţii cetăţenesce în Ungaria, tac, şi prin atitudinea lor, trebue să o spunem cu durere, încurajează mai mult poftele dușmane decât le pun stavilă. Numai așa ne putem esplica decisiunea luată în diua după terminarea desbaterei adresei de comisiunea judiciară din cestiune, ca să se facă mai departe cercetări, deci nu s’a agitat în contra principiilor fundamentale ale unităţii naţionale maghiare, prin aceea, că la Baia de Crişin două mii cinci sute de alegători români au votat pentru un conaţional al lor, care a fost candidat de conferenţa electorală din Sibiiu pe basa programului naţional de la 1881. Niciodată n’am străbătut vremuri mai periculoase! Şi în astfel de vremuri — ironia sorţii — o fete română oficiosă activistă vine şi se provocă, a treia zi după încheierea desbaterilor asupra adresei, la faptul că apărătorul alesului de la Baia de Crisin a fost, care a declarat comisiunei judiciare, că „da, toţi Românii naţionalişti— astfel şi Vasile Damianu — s’au ales pe temeiul programului naţional dela 1881“, lucru care trebuia să fie clar şi neîndoios pentru toţi, amici şi adversari, din momentul când aceşti deputaţi s’au aşedat pe băncile camerei ungare. ANUL LXVIII, „gazeta“ iese in le-care pi Asionamente pentru Ausno-Ungary Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rul de Duminecă 4 cor. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şese luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rul de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate ofictele poştale din întru şi din afară şi la dnii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă. Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. SEEACŢÎTOEA, âtministraţiunea aiciDomita Braşov, piaţa mare nr. 30. Norişori nefrancate nu g® primesc. Manuscripte nu se retrimit. INSERATE te primesc la Adminiatraţiune în Braşov şi la urmatorele BIROURI de ANUNŢURI: In Viena: la M. Dukes Nacht., Nux. Augenfeld & Emeric Lesner., Heinrich Schalek, A. Oppelik Nackf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. Y. Goldberger, Ekstein Bernat, Iulia Leopold (VII Erzsébet-körút). PREŢUL INSERŢIUNILOR : o serie garmond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. Publicari mai dese după tarifă și învoială. — RECLAME pe pagina 3-a a seria 20 bani Nr. 98. Braşov, Duminecă 1 (14) Maiu 1905. Braşov, 30 Aprilie v. Nou »homo regius« ? După o ultimă depeşă din Budapesta, în cercurile politice de acolo se vorbesce ca de ceva sigur, că ministrul comun de finanţe Ştefan Burrian va fi designat de homo regius. Călătoria contelui Stefan Tisza la Viena, plănuită pe zilele viitoare, stă în legătură cu acăsta. Se zice, că îndată ce contele Tisza va fi presentat Maj. Sub adresa coaliţiunei, Burrian va fi trimis la Budapesta cu misiunea, ca să comunice programul său cu partidele cari vrăa să-l primăscă și pe basa acestui program va întră cu eie în negocieri. După »Zeit« din Viena, dăcă Burman ar refuza să primescă sarcina de ministru președinte, se va face o nouă încercare cu contele Szögyeny-Marich. Se mai svonesce, că cei din Viena vor cu orice preţ se amâne resolvarea crizei. Se afirmă chiar, că resolvarea va fi amânată pănă la tărină. Tariful vamal în camera austriacă. Camera deputaţilor austriaci a adoptat articolele primului grup al trifului vamal, precum şi o moţiune privită de la regulamentarea importului vitelor din Rusia şi Statele balcanice, în sfîrşit a adoptat o propunere a dep. Kuler, care invită guvernul să încăpă negocieri pentru încheerea unei convenţiuni de comerciu cu Rusia, cu Serbia şi cu România şi să acorde taxe de vămi minimale numai pentru orzul neapt la fabri- I caţiunea berei, şi o taxă de 4 coroane pentru tot felul de orzuri de sămînţă. Agravarea situaţiei în Creta. Din Constantinopol se telegrafiază, că situaţiunea în insula Creta se agravăză. Consulii puterilor protectare cer întăriri de trupe. Gendarmii se retrag din posiţiunile lor, pentru ca să nu fie asaltaţi. Insurgenţii au ocupat vama din Kastli, la răsărit de Retyno, unde se află un mare deposit de mărfuri destinate unei firme comerciale din Triest. Incrucişătorul englez s’a dus acolo. Insurgenţii proiectăză să ocupe şi alte vămi ale litoralului. „Comisiunea naţionalităţilor“. 77 * (O reminiscenţă.) Să nucrădă cumva cetitorii noştri că voim să vorbim de aşa disa »secţie a naţionalităţilor« a lui Banffy«, ci voim numai să facem o reamintire de interes pentru noi Românii în împrejurările de faţă. Voim să vorbim de propunerea baronului Iosif Eötvös, unul din creatorii legei de naţionalitate dela 1868, propunere ce a făcut e l în dieta din Pesta dela 1861, ca să se alegă o comisiunedietală, compusă din 27 membrii, care să fie însărcinată cu elaborarea unui proiect pentrudezlegarea cestiunei naţionalităţilor, asigurându-se dreptul limbei pentru fiecare din ele. Acăstă comisiune s’a ales în 26 Iunie 1861 şi a fost compusă din membrii luaţi din sînul Maghiarilor, Românilor, Germanilor, Slovacilor, Şerbilor şi Rutenilor. Intre aceştia au fost cinci Români, loan Faur, loan Missici, loan Papp, Aloisiu Vlad şi Sigismund Popovici. Intre membrii linguri, cari firesce şi aici formau majoritatea, era bar. Eötvös, contele Iuliu Andrassy, Ludovic Tisza, Toth, Frideric Podmaniczky (preşedintele de adi al partidului liberal) etc. Se mai afla între membrii maghiari şi unul cu numele Justh, ori preşedintele de astăzî al camerei, ori vre-un frate său rudă de a sa. Interesant este a ceti adi ceea ce a scris „Gazeta Transilvaniei“ dela 1861 despre problema acestei comisiunei parlamentare. Era ce dicea atunci organul nostru: »Problema, ce are s’o deslege acea comisiune parlamentară, este importantă, mare, nobilă, măriţă, însă şi foarte grea, cu atât mai grea, cu cât este mai anevoie a despărţi cestiunea naţionalităţii şi a limbei de cestiunea teritorială. Din toţi însă cei cinci Români vor avă posiţiunea cea mai spinăsă. Ungurii se vor încleşta de legile lor dela anii 1840 şi 1848. Sârbii şi Slovacii şi alăturea cu ei Rutenii vor sta pe lângă condusul respectivelor congrese naţionale. Nemţii nu-şi vor bate mult capul, sămănă că ei se vor ţină de cunoscutul lor »17M benefici patria“. Românii însă — ei pănă acum nu au nici un mandat naţional, nici un condlus formulat pe seama lor în vre-o adunare naţională, încât orice vor apăra, ţină său lăsa dânşii, va fi numai în numele lor său cel mult al cercurilor electorale, pe cari le representă în dietă. De nu vom pută câştiga congres naţional, deputaţilor români din Ungaria şi Bănat (Ardealul nu era representat în dietă) anevoie le vor rămână alte îndrepturiurî spre a gâci voinţa naţiunei, decât Supplex libellus din 1791, protocolul de la Biaşiu din 1848 şi — în unele — cel al conferenţei din Sibiiu în 1861.« Asemenea fărie interesantă pentru asemănarea timpului de atunci cu cel de adi, este părerea ce şi-a dat mo diarul aristocraţiei maghiare (a antecesorilor lui Apponyi, Tisza, Banffy etc.) cu numele »Pesti Hirnök« asupra acelei comisiuni dietale. Acest ciiar scrise un articol fulminant, plin de mânie contra bar. Eötvös. Ii imputa acestuia, de ce a propus înfiinţarea comisiunei pentru deslegarea cestiunei naţionalităţilor, făcând naţionalităţilor, diferite speranţe, ce nu se pot împlini în veci. Totodată acea fie declara categoric, că în privinţa limbei nu trebue să se facă concesiuni nici cu o literă peste acelea, ce se văd în legile dela 1848. In fine, că Maghiarii nu vor renunţa odată cu capul la hegemonia lor peste celelalte naţiuni. Desbaterea adresei cătră Coronă. Şedinţa de la 11 Mai, a dietei. Milan Hodza (deputat slovac): Recunosce necesitatea adresei, însă nu aprobă faptul, că în comisiunea de redactare a adresei n’a fost ales nici un deputat naţionalist. Regretă, că în Ungaria trebue să luptăm şi acum în văcul al două-decilea pentru libertăţile publice. (Contradiceri). Proiectul de adresă nu-l primesce pentru