Gazeta Transilvaniei, iulie 1905 (Anul 68, nr. 143-168)

1905-07-22 / nr. 160

Nr. 160.—1905 GAZETA TRANSILVANIEI. SOIRILE DUES. — 3 August. Veşti bune de la Românii din Basarabia. Fruntaşii români din Basarabia, întruniţi în număr de 37 la Chişineu, capitala Ba­sarabiei, au subscris o sumă de 30.000 ruble pentru înfiinţarea unei tipografii şi a unei gazete săptămânale române. Tot­odată au trimis ministrului de interne rusesc o petiţie, cerând autorizarea legală pentru înfiinţarea tipografiei şi a revistei. Un congres al naţionalităţilor din Rusia, z­iarele polonese din Austria spun, că în cursul lunei August se va ţine în­­tr’un mare oraş rusesc un congres al tu­turor naţionalităţilor nerecunoscute din Ru­sia: polonesă, rutănă, evreiescă şi arme­­nescă, în scop de a se discuta asupra au­tonomiei naţionalităţilor. Redactorul nostru d-l Traian H. Pop a îndurat d­arele acestea o crudă lovitură prin pierderea drăgălaşei sale fiice Silvia, în etate de un an. Înmormântarea s’a făcut Sâmbăta trecută în Boziaş. — Adresăm întristaţilor părinţi şi familiei sincerile noastre condolenţe. O nouă scóla românăscă în Alba­nia. Guvernul român va înfiinţa în cu­rând o nouă şcală românescă la Berat, în Albania. O nouă descoperire asupra atentatului contra sultanului, Imam­i »Zeit« află din Constantinopol, că cercetările poliţiei pen­tru aflarea autorilor atentatului contra sultanului, au dus la următorea descoperire: Acum cât­va timp, doi pretinşi austriaci, descindând la un otel din strada mare a Perei, au stârnit în curând bănueli la cei­lalţi locuitori ai otelului, deoarece păreau hoţi internaţionali. După câteva zile, mis­terioşii streini, cari conversau mereu în limba rusescă, au primit din Viena o prea frumosă trăsură, care a fost scosă dela vamă de o a treia persană. Acesta a treia persană, care vorbia franţuzesce şi italie­­nesce, după ce a predat trăsura celorlalţi doi, a dispărut. Pretinşii austriaci au cum­părat doi cai frumoşi şi în diua selamlî­­cului s’au dus cu trăsura­­în calea sulta­nului, pe lângă turnul orologiului. Un preot turc a văzut dela o ferestră a edificiului de lângă moschee pe cei doi străini mis­terioși scoborîndu-se din trăsură înainte de eșirea sultanului din moschee, lăsând insă în trăsură un pachet mare acoperit cu un tartan. Curând în urmă s’a produs expresiunea chiar în punctul unde se alia acea trăsură. Misterioşii străini au dis­părut. Poliţia n’a dat pănă acum de ur­ma lor. Premiul Andrei Mureşianu. Secţiunea literară a »Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român«, în şe­dinţele din 14 şi 15 iulie ţinute în Sibiiu, a accernut premiul »Andreiu Mureşianu« de 300 cor. d-lui Teodor A. Bogdan înv. în Bistriţă, pentru cartea d-sale „Ştefan cel marea legende, tradiţii, balade, colinde etc. culese din gura poporului. Premiul se va preda autorului cu ocasiunea festivităţilor, ce se vor aranja în curând în Sibiiu de cătră »Asociaţiune«. Urmările căldurilor mari d­in comuna Lădămuş s’a aprins Vinerea trecută, un car încărcat cu grâu şi fân, care era tras de 2 vaci pe drumul ce ducea peste un deluşcan. Focul s’a ivit din causa frecărei prea mari a roţilor carului şi a cuprins cu mare iuţelă fânul şi grâul din car. Nu­mai cu mare greutate au putut fi scăpate vitele, ca să nu cadă pradă focului. Pentru masa stuedenţilor români din Braşov au intrat de la d-l şi doamna Ni­­cola­e Dima din Braşov 20 corone întru amintirea de vecie a regretatului Emanoil Mihalovits. Primăscă generoşii donatori cele mai căldurose mulţămite. — Direc­ţiunea scotelor medii gr. or. române. Un păstor trăsnit împreună cu ciurda S3. In comuna Puszta Szt. Ianos din Un­garia, după o fierbinţelă mare s’a deslăn­­ţuit dilele acestea o furtună grozavă. Ful­­gerile au lovit mai multe case aprindân­­du-le, oi trei oameni loviţi de fulger fură omorîţî. In hotarul comunei un păstor păzia o mică ciurdă de vre-o 20 vaci. Ca să se scutescă de viscol şi ploie s’a adă­postit sub corona frundosa a unui stejar. Aici însă l’a ajuns fulgerul şi l’a omorit împreună cu tata ciurda sa. Serbii şi graţierile Sultanului, ţfiarele serbesc, spun, că sultanul a graţiat pe şefii albanesî de la Prizrend, Diakoviţa şi Ipek, exilaţi în Asia mică acum trei ani, în urma cererei puterilor. Intre graţiaţi se află şi vestitul ,Rustem Kabaş, care a terorisat întrăga Serbie­­ veche. Reïntoar­­cerea lui înfricoşăză pe Sârbi. Aceştia se tem de teribila lui răsbunare. Consulii au protestat deja contra Intoarcerei lui. Matrozii de pe »Potemkin« la Deşudl. Alaltăerî s’a presentat la cancelaria social­­democraţilor din Cluşm un individ, care se numia Herşu Rügersdorf spunând, că el e unul din matrozii de pe »Potemkin«. El a arătat documente, adeverind spusele sale. Din Clusid Herşu s’a dus la Desia împreună cu alţi 46 de tovarăşi. Aici li­ s’au dat condicuţe de lucrători. Dăcă o fi ade­vărată scriea acesta, nu stim ce or fi căutând »matrozii“ tocmai pe la Deşiu, unde nici lucrătorii băştinaşi nu prea au de lucru, ci trebue să umble pe pusta un­­gurăscă şi să trăcă chiar în România. Şi apoi dăcă mai e şi »Herşu«, ar fi putut să-şi ia drumul şi în altă parte, căcî»Herşi« sunt destui şi prea mulţi şi în părţile acelea. Cununie. Aurelia Boteiu şi Aurel Marcu ales. în teologie anunţă cununia lor, ce se va serba Duminecă în 13 August a. c. st. n. la 5 ore p. m. în Blasifl. Fiica presidentului Statelor Unite în Tokio, Miss Alice Roosevelt, care, după cum se scie d­e la Tokio, a fost primită în audienţă de Mikado, cu cele mai mari onoruri, însoţită fiind de d-l Taft, secretar al ministerului de răsboiu din Statele Unite şi de d-na Taft. După audienţă a avut loc un banchet oferit de familia imperială. Apoi un gartenparty. In fine Miss Alice Roossevelt s’a primblat în trăsură prin parcul privat al împăratului Japoniei, fa­­vere care n’a fost acordată nici unui străin. Bancherii şi negustorii i-au oferit un ban­chet japones. Accident pe linia ferată. Vinerea tre­cută preotul Ioan Moga din împrejurimea Beiuşului mergea cu căruţa împreună cu familia sa, şi la trecetoarea din comuna Borz voia să traverseze linia ferată. Ba­riera era ridicată, aşa că n’avea iârnă să trecă pe acolo vr’un tren. Ce să vedi însă, când ajunse aproape din­colo, un tren de marfă se apropia şi ajunse partea din dâ­­răt a căruţei. Preotul şi familia fură a­­runcaţî în șanț, căruța fu sdrobită, or vi­zitiul ajunse sub féte și fu grav rănit. S’a pornit cercetare spre a se afla a cui este vina. Un soldat de pe vremea lui Francisc I In comuna Pristova, cercul Luttenberg (Stiria) trăesce un moșneag cu numele Iacob Skerletz, născut la 1809, care a fost asentat la 1831 şi a făcut serviciu militar în corpul artileriei, — Bombardiercorps cum se numia pe atunci timp de 16 ani 3 luni şi 11 (mie. El a fost în garnisoni în diferite oraşe ale Austriei, Ungar­iei şi Italiei şi îşi aduce aminte de­­toate întîm­­plările de atunci. Skerletz a ajuns la oile de bătrâneţe în mare sărăcie. N’are nici ce îmbrăca, şi din causa aceasta stă taata dina culcat în pat. Revista »Das intere­sante Blatt« îi publică portretul, în spe­ranţa, că se va găsi cineva să-l miluăscă pe veteranul soldat. Arestări la exarcatul bulgar, scris sosite din Constantinopol anunţă, că­­po­liţia turcăscă a făcut perchisiţii la exar­catul bulgar arestând pe trei înalţi func­ţionari şi pe toţi servitorii. Faptul a pro­dus acolo o forte vie agitaţie. Iliarele aţîţă guvernul să procedeze cu energie. Crocodili în Someş. O foie ungurescă scriea mai deunăzi că vr’o 5 crocodili au fugit dintr’o menagerie din Cluşiu şi s’au dus pe Someş pănă la Cuciulat. Omenii menageriei s’au luat după ei să-i caute. O altă féie din Cluşiil desminte scriea, spu­nând că în Cluşiu nici n’a fost în timpul din urmă menagerie. Mai degrabă o fi vr’o iscodire gazetaresca tota istoria cu cro­codilii. Cancelaria d-lui Dr. Titus Babeş, ad­vocat în Budapesta, se va afla începând de la 1-ma August st. n. 1905 în casele fundaţiunei Gojdu. (VII. Dob­utcza 16.) Tinerimea studiosă română din Brad şi împrejurime, aranjăză o serată teatrală declamatorică împreunată cu joc, în favo­rul fondului de premii de la gimnasiul român gr. or. din Brad la 24 Iulie (6 Au­gust) 1905 în hotelul »Central« din Brad, începutul la orele 7 */2 sera. Taxa de in­trare : locul I 1 cor. 60 bani, locul II 1 cor. 20 b., locul III 1 cor., loc de stat 80 bani. Ofertele marinimase sunt a se a­­dresa cassarului Adam Damian comptabil la »Crişana« şi se vor publica. Program : 1) »Ucigaşul fără voie« de Gr. Alexan­­drescu, declamată de d-l Ştefan A. Albu. 2) »Jidanii şi hoţii« anecdotă de Th. Spe­ranţă, predată de d-l luliu Giurgiu. 3) »Unde dai şi unde crapă« comedie în 2 acte de Alexandru Coşmar, localisată de Iuliu Popescu. 4) »Herşcu Boccegiul« can­ţonetă comică de V. Alexandri, predată de d-l Aurel Rimbaş. Laptele de castraveţi veritabil ai lui Balasa este cel mai cu efect cosmetic şi după esperienţele obţinute indispensabil damelor. Numai după două pănă în trei întrebuinţări face peliţa albă şi frescă, dispar pistrui, pete de ficat, străbunţe şi alte necurăţenii ale feţii, fără să fie vătă­măcirile acelea să le aprindeţi în biserică, în faţa iconei Maicei Domnului. „Eca, de-ţi face aşa, gura măicuţii, să sciţi că-ţî are parte de feciori“. Omenii, doriţi cum erau să se vadă odată şi-odată cu odrasle în casa lor, au ascultat sfatul măicuţei aceleia şi după 9 luni, într’un post mare, au aprins la icoana Precistei trei făclii de cără. Le ascultase Dumnezeu ruga şi le dăruise pe Miera, dar să vede că preţul mlădiţei a fost cu mult mai scump, decât răsplata celor trei luminări. Cât nu s’a ajuns, a plătit Magdalina cu viaţa ei... Eră de ce fie­care primăvară i-aduce înaintea ochilor vremurile stinse... De atunci şi pănă astăzi a trăit aşa văduv, îndulcind amarul vieţii cu nădejdea, că are să-şi vadă copila mare, gospodină har­nică la tîrla ei, cu copilaşi mulţi împre­jur, şi el, bătrân şi gârbov, să se răsfeţe în gănguritul nepoţilor. Cum stătea acuma pe prispă, dus pe gânduri cu privirea perdută în câţa al­­băstrue a fumului de tutun, moş Cerbu îşi vedea visul aevea. Trăia între nepoţi, îi juca pe genunchi şi zîmbea audindu-i par’că cum îl strigă de frumos „Tată mo­şule!“ („Luceafărul“), Ivănaş şi Turcii. Din colecţiunea: 212 balade şi legende popo­rale cu 18.000 versuri, espusă la esposiţia „Asocia­­ţiunei“ din Sibiiu, de Teodor A. Bogdan înviţ. în Bistriţă. ''Colop mândru înstruţat In jos cătră Bălgărad, Cine fuge şi se duce Pe murg negru călărind Şi din ochi lacrărai vărsând? — Da, să duce Ivănaş Voinic mândru din Milaş, Care mândra s’o lăsat Şi s’o dus la Bălgărad Să margă la Ţeligrad, Turcii să mi-i pedepsăscă, Neveste să desrobésca. Că venit’o păgânii Ş’o robălit creştinii, Ş’o luat averi şi banî Ş’o lăsat copii sărmani, Ş’o luat fete frumose Şi neveste drăgostose Şi le-o dus la Ţeligrad Să trăiască un bănat. — „Măi voinice Ivănaş Copil mândru din Milaş, Nu merge la Bălgărad, Nu merge la Ţeligrad, Şi las’ Turcii la dracu Că ei ţ’or pune capu“. — „Ba io Turcii n’oiu lăsa De-oiu sei că tot m’or tăia, Şi de-aci soi că m’or puşca. C’am avut o soridră Şi mî-o dus’o în temnicidră, Dorul ei mai mă omoră, Dorul ei mă bagă’n boltă, Că de mică o am crescut, De mai­ bine ne-am avut“. — „Măi voinice Iuănaş Copil mândru din Milaş, L’as la dracu Pe Turcu Că el ţ’a pune capu. Că T­urcu-i viţă păgână Omdră ce-i pică ’n mână, Că Turcu-i de nem păgân Şi omdră pe străin“. — „De lăsat nu l’oiu lăsa Pănă capu sus mi-a sta, C’am avut şi io avere Ş’am rămas pe drum a cere, C’am avut şi io moşie Ş’am rămas în sărăcie, Şi la mare calicie. C’o vinit Turcii cu burta Şi mi-o luat moşia Şi pe mine m’o lăsat De năcaz şi de bănat, De slugă la cei din sat. Ş’am avut şi frăţiori, Şi i o dus să mi-i robască Şi i-o dus să-i păgânască, Bată-i maica Precesta Gura mi-o stricat inima Şi mi-o luat hodina“. Trandafir roşu ’nflorit Şi Ivănaş cel voinic Cum mergea la Bălgărad Cum sosea la Teligrad, Lovea ’n Turci Ca în butuci Şi îşi scăpa şi sora Şi îşî lua averea, Numa pe fraţi nu-i găsea, Că erau întemniţaţi Şi ’n cătuşî grele băgaţi, mător pielei. Se capătă sticla cu 2 coroane Săpun de castraveţi 1 cor., pudra 1 cor. 20 bani şi 2 cor. în farmacia C. Balasa Budapest, Erzsébetfalva. Se trimite în fie­care zi cu poşta. Adevărata aventură a lui „Kniaz Potemkin“. D-l Gustav Babin, corespodentul din Constanţa al marei reviste francese »L’Ilus­­tration«, descrie pe larg întâmplările fio­­roase de pe chirasatul rusesc »Potemkin« aşa după cum le-a audit din gura lui Teodor Pogârneaţă, Român basarabean, care a fost »sergent major al signalelor« pe nu­mitul vas, adecă comandantul dobaşilor şi dela semnalul cu dobele, ce l’a dat el la porunca comandantului Golickoff s’a înce­put îngrozitoarea dramă, al cărei sfîrşit cu toţii îl seim. Revista francesă publică portretul lui Pogârnăţă, precum şi numeroase vederi din Constanţa. Pe un remorcher român se poate ceti inscripţia „Construcţia portului Constanţa“, or pe altă ilustraţie la o pră­vălie se vede inscripţia „Dumitru Postel­nicu­“. Tot aici se vede şi portretul lui Atanase Matuşenko, capul revoltei, care are o înfăţişare de fiară sălbatică. Corespondentul frances spune, că o mare parte din matrozi erau Români ba­­sarabenî şi că aceştia se simţiau ca acasă îndată ce au pus piciorul pe pământul ro­mânesc. Corespondentul nesciind româ­­nesce, s’a înţeles cu Pogârneaţă prin tăl­măcirea locotenentului de marină Gavri­­lescu. Din lunga descriere resumăm numai momentul intuin al resvrătirei. Pogorniţă spunea, că printre matro­zii vasului »Potemkin« era un comitet re­voluţionar, ca şi pe toate celelalte vase din escadra rusescă a mării Negre. Matrozii înşişi nu erau revoluţionari, ci numai o turmă de oameni fără energie, diriguiţi cu terere de sergentul electrician Atanase Matuşenko, singurul, care avea voinţă pe întregul vapor. Acesta umbla ca un des­­crcerat cu revolverul în mână, băgând groza în toţi. Bătrânului şi venerabilului preot Parmeniu, acestă bestie cu chip de om i-a rupt o falcă cu patul puşcei. Der­ută ce spunea Pogârnăţă despre momen­tul isbucnirei revoltei. In dina de 14 Iulie s’a adus carnea pe vapor, acăţată în cârlige, aşa că o pu­teau vede toţi. Când au trecut cu ea pe dinaintea matrozilor, aceştia au simţit o putere de nesuferit, ce se­­răspândea din carnea stricată. Matrozii începură să mur­mure. Comandantul Golickov audind de a­­cesta, a dat ordin doctorului Smirnoff, să examineze carnea. Doctorul a găsit-o că e bună. Atunci a dat ordin să se adune ma­trozii pe bord. Pogârnăță a dat cu doba­­şii săi semnalul de adunare. Golickov a spus matrozilor urmatoarele : »Am înțeles Pagina 3.

Next