Gazeta Transilvaniei, august 1905 (Anul 68, nr. 169-172)

1905-08-02 / nr. 169

3EDACTITOEA, Ififflirnţiinei şi Tipornia Braşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimit. INSERATE primesc la Adminiatratiune în Braşov şi la următorele BIROURI de ANUNŢURI : In Viena, la M. Dukes Nacht., Nux. Augenfeld & Emeric Las­­ner., Heinrich Bohalek, A. Op­­pelik Naehf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Clold­­berger, Ekstein Bernat, Iulia Leopold (VII Erz­sébet­ körút). PREŢUL INSERȚIUNILOR : o se­­rie garmond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai dese după tarifă și învoială. — RECLAME pe pagina 8-a o seria 20 bani GAffl IAMA® ANUL LXVIII. „SAZBTA“ iese in Snare k Atamente iseaiin AEsPn­nsgaini Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. H-rlI de Duminecă 4 cor. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şese luni 20 fr., pe trei luni 10 fir. N-rl! de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumeră la fote ofi­ciale poştale din întru şi din afară şi la d-mi colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa m­are, Târgul Inului Nr. 80, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă : Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. •-- Un esem­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. ISO. Braşov, Luni-Marţî 2 (15) August 1005. ^--------—.......— ............. Tîrissm­­.­. .................---------------------------- ------------------------------------------------------------------------------­ Vorbe de clacă. (a) Votul universal este un pos­tulat vechiu al Românilor din Tran­silvania şi Ungaria. El a fost pus în programul partidului nostru naţional înainte de asta cu un sfert de secol, când socialdemocraţii nici nu apuca­seră a-şî aduce marfa în Ungaria, unii peste Latia, alţii peste Carpaţî. Bărbaţii, cari au formulat pro­gramul partidului naţional român la 1881, stiind prea bine că censul cel mare şi virilismul va fi încă mult timp o piedecă pentru valorarea po­porului nostru în politică, au recu­noscut nedreptatea sistemului electo­ral în vigore la noi şi au reclamat înlocuirea lui cu alt sistem mai de­mocratic şi întemeiat pe valoirea in­dividuală a cetăţenului. Ceea­ ce reclamă deci socialdemo­craţii revoluţionari din motive inter­naţionale, cosmopolite — la noi este un postulat eminamente naţional. De atunci principiile socialiste au făcut progres şi în Ungaria şi massele cele mari, cari se mobilisau altă­dată pe străzile Budapestei contra Neam­ţului din Viena, astăzi nu mai sunt stăpânite şi diriguite de agitatorii na­ţionali maghiari, ci de Bokányi, Gold­­r­eitshahn şi Grossmann. Eră de ce crisa naţională maghiară, care dăi­­nuieşte de doi ani, a fost până în momentul de faţă numai academică, fără tulburări şi baricade, fără văr­­sare de sânge şi baionete. Muncito­rimea nu este în tabăra celor cu re­­vendicaţiunile naţionale maghiare, ca la 1886 şi în atâtea rîndurî după acea dată. Din causa aceasta şefii diferitelor partide maghiare au fost nevoiţi de repeţite­ ori a face curte lui Bokányi et consortes, a­ se pune bine cu so­­cial-democraţii şi a-i ademeni cu pro­misiuni. Kosuthiştii li-au promis so­­cial-democraţilor înainte de alegeri votul universal, or reforma electorală pe o basă largă o au chiar în pro­gram. Banffy încă a pus acest pos­tulat democratic în programul noului partid. Dar atât k­ossuthiştii, cât şi banffyştii, ajunşi în situaţia de a putea realiza ceea ce au promis, se în­grădesc cu fel de fel de cautele. Declaraţiunea comitetului coaliţi­­unei în cestiunea votului universal este de o duplicitate classică, or ceea ce scrie organul lui Banffy „P. Hirlap“ vom aminti mai jos. Intr’aceea însă kosutiliştilor şi banfiyştilor li­ s’a ivit o concurenţă primejdiosă în persona ministrului de interne Kristoffy, care mai deunădî se adresa „iubiţilor săi prietini mun­citori“ cu asigurarea, că el este un aderent fără reservă al votului uni­versal. Kristoffy vise s’a grăbit se adaugă în parantes, că densul nea­­vend la spate majoritate, declaraţiile lui trebue considerate ca nisce e­­nunciaţiunî academice fără se se potă trage din ele vr’o consecvenţă prac­tică. Un rîset homeric a fost răspun­sul întregei presse la aceste decla­­ratiuni şi într’o adunare socialistă, unde Bokonyi a referat „prietinilor“ socialişti despre ceea­ ce i-a spus Kristoffy, ministrul de interne a fost acoperit de ocări şi huidueli. S’a găsit acum un individ ro­mân, care s’a dus la Kristoffy să-l intervieveze asupra felului cum con­­templeaza el votul universal cu privire la naţionalităţi. Şi Kristoffy a răs­puns, după cum se vede la alt loc al diarului nostru, că el nu le cere naţionalităţilor nici o condiţiune, pe care să n’o potă împlini. Censul in­telectual se referă la scrierea şi ce­tirea în limba maternă a fie­cărei na­ţionalităţi, şi nu la scrierea şi cetirea în limba maghiară. Şi adecă de ce să nu dea Kris­toffy asigurări cât mai largi, deci găsesce oameni naivi, cari să-l créda chiar şi după ce el spusese rendul trecut socialiştilor, că vorbele lui sunt vorbe de clacă. Ce-l costă pe Kri­stoffy, să asigure pe cutare interwie­­vor, că el contempleaza votul univer­sal fără nici o restricțiune ? El stie prea bine, că nici­odată nu-i va fi dată posibilitatea de a-și împlini pro­misiunea. Dar vorbele late ale ministrului de interne luate de acel interwievor român ca bani buni, au dat prilej organului lui Banffy, se declare în ultimul său număr, că partidul ban­­fist a contemplat reforma electorală intot­deauna așa, ca dreptul electoral să se acorde numai aceluia, care po­sedă limba maghiară în graii și în scris. Firesc e că votul universal în for­mulara aceasta nu mai este vot uni­versal, dar pe de altă parte are şansele de a fi realizat, căci Banffy forte uşor se poate întempla să ajungă ca mâne omul situaţiunei. Vorbele unui Kristoffy e deci lucru inutil, ca să nu dicem ridicol, să le ia cineva în serios, sau să le atribue vr’o importanţă. Sunt vorbe de clacă şi nimic mai mult. Braşov, 14 August n. Regele Angliei despre crisa ungară. Un diplomat austro-ungar a autorizat pe un redactor de la »Fester Llyd« se scrie, că regele Eduard al Angliei a dis următărele într’o convorbire, despre situa­ţia momentană din Ungaria: — »In cestiunea militară suveranul austro-ungar nu poate se cedeze, căci aces­tă cestiune atinge prestigiul de mare pu­tere al monarhiei. Pot să declar acesta pe faţă, căci eu apreciez atât poporul un­guresc, cât şi aristrocaţia maghiară. Păre­rea mea, deci nu poate fi luată ca o anim­o­­sitate contra Ungurilor şi am dreptul să sper­ că vorbele mele vor fi bine înţelese de Maghiari«. Reîntorcerea neaşteptată a ministru­lui Fejervary, care se dusese la băile din Karlsbad, e viu comentată în cercurile po­litice. »Neue Freie Presse« aduce în legă­tură grabnica reîntorcere la Budapesta a ministrului preşedinte cu hotărîrea comi­tetului diriguitor al coaliţiunei privitoare la organisarea resistenţei pasive. Conflictul între guvern şi partidele aliate din opozi­­ţie a ajuns astfel la culme, la ceea­ ce a contribuit şi nisce articole ale contelui An­drassy, în cari acesta arată, că guvernul e ilegal şi că poate fi pus în stare de acu­­sare. Se crede, că guvernul va amâna din nou camera, pentru­ ca astfel să evite o eventuală presentare a propunerei de a fi pus în stare de acusaţiune, — ceea­ ce s’a decis şi în şedinţa ultimă a comitetului coaliţiunei. Acţiunea socialiştilor. Dirigenţa par­tidului socialdemocrat a hotărât, ca prin placate, foi volante şi meetingurî să înfie­reze »tradarea săvîrşită de coaliţiune« fa­ţă de socialişti în cestiunea votului uni­versal, şi să provoce poporul la luptă ener­gică. »Nu mai vreaa să slujască pe împăra­tul«. Ziarul „A Nap“ de la 13 August aduce scriea, că printre feciorii regimen­tului 32, »Maria Ter­ezia«, a produs mare amărăciune ordinul dat de ministrul de resboiu prin care acesta dispune, ca fecio­rii cari împlinesc în toamna aceasta trei ani de serviciu militar, se nu fie concediaţi la 1 Octomvrie. Ordinul a fost publicat în numărul de Vineri din »Monitorul astei« Feciorilor din garnisona Budapesta li­ s’a cetit acăstă »poruncă« Sâmbătă după amiazî. Feciorii maghiari din regim. 32, care împlinesc serviciul de trei ani, s’au adunat, au cântat »Kossuth Lajos azt izente« şi n’au vrut să se liniştăscă nie­ atunci, când căpitanul li-a poruncit să fie pe pace. „Nu vom mai sluji pe împeratul“ ar fi strigat ei, „ Trăiescă comanda ma­ghiară“. Aceeaşi fote spune, că astfel de caşuri s’au întîmplat şi în garnisoanele din Mişcolţ, Dobriţin, Arad şi Cluşiu­ — Si non e vere, e ben trovato. Demonstraţie franco-engleză. Din Lon­dra se telegrafiază, că amiralul Gaillard şi ofiţerii escadrei franceze au luat parte Sâmbătă la un banchet, ce l’au dat în onoa­­rea lor la Westminster­ Hall cele două ca­mere ale parlamentului englez. La banchet au participat şi şefii partidelor oposiţio­­nale. Ministrul-preşedinte Balfour a ţinut un toast în onoarea flotei francese. El a declarat între altele, că visita flotei fran­­cese­ este un eveniment, pe care întrega An­glie îl salută cu bucurie, şr evenimentele zilelor din urmă le consideră de nisce precursorii ale păcei, cari se vor întinde de la apus spre răsărit peste lumea în­­tregă. Cele două mari naţiuni ale Europei apusene adeseori au fost despărţite în tre­cut, în viitor însă vor vedea, că din punct de vedere al politicei esterne interesele lor principale sunt identice şi că nu e permis să existe între ele divergenţe, ce ar pute să provoce lupte. Aceste două na­ţiuni sunt chemate a sever şi lucruri mari.­ ­ Groaza lui Kossuth de Nemţi şi Mus­cali. Francisc Kossuth publică în »Magyar­­ország« de la 12 August un articol mai lung adresat partidului liberal. Articolul are de scop a lumina pe membrii acestui partid şi a-i trage şi pe ei în »lupta pen­tru lege şi constituţie« şi pentru »preten­­siunile naţionale«. Kossuth îşi ia, în acest scop, refugiu la niste argumente, cari rar le-am vădut accentuându-se în decursul crisei. Atrage atenţiunea conaţionalilor săi la pericolele curentului german şi slav şi dice că înfrângerile, ce le-a suferit Rusia în Extr’emul-Orient n’au sdrobit’o, ci vor Cestiunea sufragiului universal. Trebue să revenim adiî asupra decla­­raţiunilor şi enunciaţiunilor, ce s’au făcut in dilele din urmă cu privire la cestiunea sufragiului universal în Ungaria. S’au pronunţat asupra acestei cesti­­unî comitetul diriguitor al coaliţiunei, Fran­cisc Kossuth în deosebi, şi ministrul de in­terne Kristoffy într’un interview ce l’a a­­vut c’un diarist român din Budapesta. Declaraţia comitetului coaliţiei. In şedinţa sa de la 11 August­­, co­mitetul diriguitor al partidelor unite din oposiţie, ocupându-se cu reforma dreptu­lui electoral, a adus urimtarea hotărîre: Coaliţia nu a făcut promisiuni cu oca­­zia alegerilor cu privire la sufragiul uni­versal. Partidele aliate au intrat în lupta electorală fie­care pe basa programului propriu. Dintre partidele aliate, partidul independist şi noul partid (Banffy) au luat în programul lor dreptul sufragiului universal pe lângă oare­cari garanţii. Ma­joritate au dobândit numai partidele aliate la­olaltă, din care causă nu s’a putut lua în programul de activitate al coaliţiunei ce se esprimă în adresa cătră corona alt­ceva, de cât ceea ce au primit toţi mem­brii ei, adecă lărgirea dreptului electoral, un pas puternic spre sufragiul universal. Comitetul diriguitor decide, că a­­tuncî când se va pune serios la ordi­nea zilei cestiunea votului universal, fie­care partid al coaliţiunei va lua poziţie conform punctului seu de vedere, fără ca în schimb să jertfăscă pentru acestă re­formă garantarea principiilor fundamen­tale ale constituţiei şi acele inştiinţe eco­nomice, social-politice şi naţionale, pentru executarea cărora a primit mandat de la naţiune. Drept aceea comitetul protestăză în contra abusurilor, ce se fac cu ideia aces­tei mari reforme«. Protestul acesta se referă la acţiu­nea mai nouă a social-democraţilor şi la declaraţiunile ministrului de interne Kris­toffy. Să vedem acum ce a dis Francisc Kossuth despre votul universal. Primind o delegaţie a creştinilor­ so­­ciali din Budapesta, care s’a dus la Kos­suth, ca să afle din gura lui ce posiţie ia coaliţiunea faţă cu dreptul sufragiului u­­niversal şi a reformelor sociale, căpetenia coaliţiunei a declarat între altele urmă­­toarele : ...»Nici­odată nu vom permite să ni se pună alternativa : a renunţa la preten­­siunile naţionale şi în schimb a introduce imediat dreptul sufragiului universal. Dăcă noi renunţăm la pretensiunile naţionale, am renunţat şi la cea mai mare forţă a noastra, prin care se poate validita voinţa sili-o moralicesce a­ se despăgubi, bătând în Europa pe aceia, pe cari îi va pută bate mai uşor — adecă pe Austro-Ungaria.(l) Austro-Ungaria și Abisinia. Misiunea actuală în Austria a lui Abdulahi Aii Sa­­dik, guvernatorul din Harar, poate fi con­siderată ca un răspuns misiunei austriace trimisă iărna trecută în Abisinia. Prin trimiterea misiunei­ sale, Austria a avut de scop să lege oficial raporturi politice și comerciale cu Abisinia. Guvernatorul din Harar, care a făcut mai multe vizite mi­niştrilor la Viena, va­ fi primit zilele aces­tea la Ischl de Mal. Sa Monarhul, care îi va remite probabil răspunsul său pentru Menelik.

Next