Gazeta Transilvaniei, august 1905 (Anul 68, nr. 169-172)
1905-08-05 / nr. 172
FACŢIUNEA: AâministraţiMea ?i Tipografia l?rşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori nefrancate nu e© primesc. Manuscripte nu se retrimit. INSERATE se primesc la Administraţie în Braşov .şi la urmatoarele BIROURI de ANUNŢURI: In Viens: la M. Dukes Nacht.. Nux. Augenfeld & Ernoric Les - ner., Heinrich Sohalek. A. Oppelik N&cM., Anton Oppelik. In Budapesta la A. Y. Goldberger, Ekstein Bemat, Imin Leopold (YII Erzsébet-körut). PREŢUL INSERTIUNILOR : o serie garmond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifa și învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani ANUL LXVIII. Nr. 172. Braşov, Vineri 5 (18) August „C-AZ5TA“ iese ia ile-care $1 Abonamente pentru Austro-Dujar. Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-mi da Duminecă 4 cor. pe an. pentru România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-nul de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumeră la tót© oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administrațiunea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şăse luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă. Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor.. Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. 1905. Prospecte de pace. (a) Pe lângă cestiunile politice mai mari şi mai mici, ce agită opinia publică în diferitele ţări, interesul general totuşi se indrepteaza din timp în timp cu mare încordare spre conferenţele delegaţilor ruşi şi japonezi. In tocmai precum se urmăriau cu atenţiune pe câmpul de resboiu diferitele rase prin cari a trecut până acum marea dramă din Extremul Orient, aşa privesce lumea şi acum cu respiraţia oprită la negocierile deschise între representanţii celor două mari puteri, căci în adevăr causa pe care o representă cei doi beligeranţi este în ultima analiză nu numai causa lor, ci o causă generală, care în consecinţele ei se resfrânge asupra mersului politicei şi în celelalte state europene. In loc de schimbul de note, cari ar fi prelungit negocierile la infinit, acceptându-se desbaterea orală propusă de Japonesi, resultatul positiv cunoscut pănă acuma ne îndreptâţesce a crede, că prospectele de pace s’au înmulţit. Din acest resultat se poate cel puţin constata cu siguranţă, că şi din o parte şi din alta delegatii sunt animaţi «RTo voinţa tare de a coopera serios la înjghebarea păcii. Nici delegaţii ruşi, nici cei japonezi nu se arată inaccesibili pentru obiecţiunile părţii adverse, şi atât unii, cât şi alţii îşi dau silinţa de a găsi o cale mijlocie, în care se resolve extremele într’un comun acord. După cum se vede şi din scriile publicate la alt loc al sparului nostru, asupra negocierilor, în privinţa Coreei Rusia recunoasce postulatele Japoniei reclamate înainte de resboiu și îngădue peninsula sub protectoratul japones. Dinastia domnitoare va întră în raporturi de suzeranitate față Mikado. Rusiei nu putea să-i vie greu a cade de acord asupra acestui punct, deoarece niciodată aspirațiile imperiului rusesc nu au fost în privința acesta exagerate. In privinţa Manciuriei, principiul „uşei deschise“ a fost acceptat de asemenea de amândouă părţile şi aici I nu se poate tăgădui, că în vederea istbamlilor obţinute de Japonia, delega- Iţii japonesi au manifestat o moderaţiune mai mult decât surprinetére. Cu drept cuvânt se putea aștepta ci- I neva, ca Japonia să râvnescă a ocupa I în Manciuria locul Rusiei, seu se re- I clame măcar o parte a acestui teritor pentru sine. In schimb insă o vedem reclamând numai evacuarea reciprocă și asigurarea drepturilor egale a comerciului și industriei tuturor naţiunilor în aceasta ţară. Avantagiul cade aici în beneficiul unui al treilea, anume în beneficiul imperiului chinez, care fără biruinţele Japonezilor, poate niciodată nu ar fi redobândit provincia, de unde îşi trage obîrşia dinastia sa. Se vede deci, că cele două puncte de mai sus nu au pricinuit nici o dificultate deosebită, pe când a treia chestiune, a liniei ferate Chinese, a fost ceva mai delicată. Cestiunea liniei ferate se aştepta să se tranşeze aşa, ca linia din sudul Charbinului să fie trecută cu sau fără despăgubire în posesiunea Japoniei şi trecerea aceasta era adusă în legătură cu cestiunea despăgubirei de resboiu, așa că o parte a indemnității să se plateasca sub titlu de rambursarea valorii liniei. Insă conferența a decis și aici în favorul celui de al treilea, care este China. Linia va fi cedată Chinei, care va restitui Japoniei cheltuielile avute cu repararea podurilor etc. Este de prevăzut, că China nu va dispune de sumele necesare, aşa că în locul ei „o altă putere“ va lua asupră-şi obligaţiunea restituirei, asigurându-se hipotecar. Acestă „altă putere“ ar putea fi chiar Rusia, combinându-se în chipul acesta indemnitatea de resboiu. Chestiunea rusé rămâne deschisă pănă va veni la ordinea «filei despăgubirea însăși. Din cele de mai sus reiese, că începutul pentru o pace onorabilă s’a inaugurat destul de bine pe de o parte prin jertfe moderate din partea Rusiei, ci pe de altă parte prin postulate de asemenea moderate din partea Japoniei. Nu se sciede că şi celelalte puncte se vor putea tranşa tot aşa de uşor. Svonurile, ce s’au strecurat pănă acum în publicitate sunt cam pesimiste, întru cât ele susţin, că în privinţa despăgubirei şi în privinţa cesiunei insulei Sachalin Rusia se pune pe terenul absolutei negaţiunî, pe când Japonia tocmai asupra acestor două puncte stările mai mult. Inţelepciunea delegaţilor este reservat a găsi şi aici o cale mijlocie pentru ca se se potă plice, că prospectele de pace, ce s’au deschis prin adoptarea celor trei puncte — nu au fost numai ilustriî. FOILETONUL »GAZ. TRANS.« O tablă de tipar din a. 176L — Fine. — Având se institue în multe comune preoţi noi şi fiind de lipsă se înzestreze pe mulţi din cei vechi cu cărţi de întărire (singhelii), noul episcop al Ardealului, primul după Unire şi după o vacanţă de peste 60 ani, a trebuit să-şi alcătuiască un nou text de singhelie, pe care apoi a pus să i-l sape în lemn, ca astfel să-i slujască la reproducerea prin tipar a decretelor necesare. Compunerea, traducerea sau prelucrarea textului, despre care e vorba, trebue că l-a făcut vreunul din preoţii bisericei Sf. Nicolae, toţi sciiitori de carte, sau pate chiar Dimitrie Eustatievici, fiiul protopopului Eustatie Grid, care făcuse studii academice la Kiev în Rusia şi care este totodată autorul primei gramatici românesc cunoscute.*) Scobirea, seu mai bine dis, tăiatul în lemn al acestui text este probabil lucrarea seu a unui călugăr, seu arăşî a unui preot de la biserica din Scheia, cari erau de multe orî caligrafi şi chiar sculptori vestiţi. Observ aici, că textul acestei table, aflătore în proprietatea bisericei Sf. Nicolae din Braşov-Schelă, a servit ca basă şi singheliilor episcopilor de mai târdiu, cu singura deosebire, că s’a mai simplificat.**) Eră acum şi textul tablei, despre care mi-am luat voie a tracta în rândurile de mai sus: „Dionysie, cu mila lui Dumnezeu pravoslavnică episcopu Budii, cămpiloru Mohaciului, şi Ardealului. După daruiu şi puterea Sfântului şi de viiaţă făcătoriului Duhu, dată noauă de la însuşi Marele Arhiereu Domnulu nos-Cu greu însă ne vine a crede, că Sârbul acesta e autorul său traducătorul textului de mai sus, cu atât mai mult, căci acest text cuprinde unele particularităţî dialectale braşovenescî, ca d. e. prepos, pă etc. **) Vechî d. e. singhelia lui Gherasim Adamovicî din a. 1794, publicată de Dr. Ilarion Fuscariu în »Documente p. limbă și istorie« (Sibiiu 1889, pag. 166—168). tru lis. Hs., prin Sfinţii săi Apostoli şi a florii namestnici şi următorii, pă pravoslavnicul acesta Preoţii..... în totu feliula cu deadinsulii cercăndu-lii şi cu luare de seamă ispitindu-li, primi mărturiile vrednice de crezuţii pentru el, ne-aran încredinţată, mai vărtoşu prin mărturiia Duhovnicului lui..... 1-amu aflaţii a fi vrednică de sfănta cinste a preoţiei, fiindu preoţită de Archiereu pravoslavnică...... după rănduiala şi obiciaiul sfintei şi apostoleştiî Biserici! răsăritului, întâiu blagoslovindu-lii şi puindu-î mâinile spre ceale mai mici stâpene***) ale sfântului cină, adecă: spre purtarea făcliilor, spre citeţulă şi căntăreţulă, spre ipodiiaconulă şi diiaconulă, apoi după vreme deprinsă fiindu şi iscusită în cinulă dieconescă, şi la însuşi cea mai de susă stâpenă a sfiinţii Preoţii, prin darulă aceluiaşi prea sfântului de viiaţă făcătoriuluî şi de totă plinitoriului Duhă, iamă aşezată păstoriă sufletescă la hramulă.... La care stupenă şi smereniia noastră îlă întărimă şi-i dămă putere prin tainele ceale sfinte, să zidească pre omulă spre viiaţa creştinească şi duhovnicească, să boteze, să ungă cu sfăntulă Myră, şi în primejdie numai de moarte să ispovăduiască, să liturghisască, şi să cunune după învoirea bărbatului şi a muerii, şi cea de pe urmă ***) Stépena^tréptS, ungere cu untură de lemnă sfântă spre cei bolnavi să săvărşască, iară spre ce! sănătoşi nici cumă a face să nu îndrăznească. Şi toate rănduialele şi aşezămănturile bisericeşti a le plini iară poruncită ca slujitoriului lui Hs. şi purtătoriuluî de grija tainilor Dumnezeeştî. Aşa şi a lega şi a dezlega cu socoteală păcatele celoră ce numai la nevoe să ispoveduescă, după Pravila sfinţiloră Apostol! şi după învăţătura Dumnezeeştiloră părinţî, după aşezămăntulă sfinte! biserici! răsăritului şi după arhiereasca noastră învăţătură şi poruncă. Iară pricinile ceale mai mari şi greale de socotită noauă Arhiereului să aibă a le aduce înainte, însă de la hramulă ce iamă aşezată şi blagoslovită să aibă a sluji într-ănsulă, iară făr’ de porunca şi blagosloveniia noastră nici într-ună chipă aiurea a treace să nu îndrăznească, după al 3-lea canonă de la Antiohiia, 2 biserici să nu ţie, după ală 18-lea canonă, soborulă ală 7-lea, ia (ca) să nu să arate vănzătorii de sfinte, ci unuia şi aceluiaşi preastolă totă deauna să stea înainte în biserică care e slobodă, iară nu care ară cumpăra elă cu banî, pentru care pricină acelaş soboră de obşte după al 3-lea canonă dină preoţie să lipsească porunceaşte. Dec! datoriă iaste Iereî.... după porunca noastră şi făgăduinţa sa, cu totă sufletulă să să silească a citi totădeaunaşi a lua sama sfinte! scripturi şi foarte *) Primul secretar al episcopului Novacovicî, după cumnesnime d-l Iorga în »Sate şi a fost »jupanul Vasile Miroliub«. Braşov, 17 August n. Trecerea Românilor macedoneni sub exarchatul bulgar. »Secolul«âilă dintr’o sorginte oficială, că se urmeză tratări între ministrul român de externe, exarchatul bulgar din Sofia şi guvernul bulgar, pentru trecerea Românilordin Macedonia de la patriarchia grecescă la exarchatul bulgar. Actualmente se negocieză asupra garanţiilor, ce le va da exarchatul bulgar pentru respectarea şi susţinerea tuturor intereselor religiose, culturale şi politice ale Românilor. ?Generalul Lahovari a făcut propuneri guvernului sârbesc ca și Serbii din Macedonia să trecă la exarchat. In principiu guvernul serb adoptând acestă ideie, a propus la rândul său, ca exarchatul bulgar să se schimbe în exarchatul româno-bulgaro-serb, or exarchii, ce se vor succeda, să fie aleși odată dintre Români, odată dintre Bulgari şi odată dintre Serbi. Escadra engleză în marea Baltică. Escadra engleză din canalul »La Manche« a părăsit la 15 August dimineţa Spithead, plecând spre marea de est. Preşedintele I superior din Danzig a primit la 15însciin■ ţare oficială de la consulul general englez, prin care i se aduce la cunoscinţă, că flota din canal engleză compusă din 11 vase de linie şi 8 crucişătore sub comanda admiralului Wilson va intra la 1 Septemvrie in rada de la Neufahrwasser şi va ancora acolo pănă la 4 Septemvrie. Din causa manevrelor escadrei engleze în marea estică s’a svonit, că manevrele flotei germane au fost amânate, pen- I tru ca flota germană să nu fie nevoită a I se interni cu cea englesă. In privința aceasta corespondentul (Rarului »N. Fr. Pr.“ a cerut informații la locul competent și a primit răspuns, că terminul manevrelor germane a fost fixat pefilele de 6—15 Septemvrie, încă înainte de a se fi soitit de planurile cu manevrele engleze. Afară de acesta manevrele germane nici nu se vor ţine în marea de est, ci ca de obicei, în cea de nord. Declaraţiunile ministrului preşedinte frances. Ministrul preşedinte Rouvier într’un interview avut cu un colaborator al «Barului »Temps, în cestiunea marocană a declarat, că desbaterile conferenţei au luat un curs normal. Germania nu s’a esprimat încă, ce e drept, asupra proiectului de program al conferenţei, presentat de Frances, dar întârzierea aceasta nu e de mirat, căci cu cât va fi mai mare armonia cu care se va stabili înainte programul conferenţei, cu atât mai mult se vor uşura lucrările aceleia, şi cu atât mai curând le va accepta Sultanul. — Ministrul şi-a esprimat apoi deosebita mulţumire asupra primirei, ce s’a făcut escadrei francese în Anglia. In manifestaţiunile englese vede un nou zălog al conservărei păcii europene. O nouă declaraţiune a ministrului Kristoffy. (Votul universal) Stim că diarele coaliţiunei au atacat 1 ' violent pe ministrul de interne Kristoffy