Gazeta Transilvaniei, august 1905 (Anul 68, nr. 169-172)

1905-08-05 / nr. 172

FACŢIUNEA: AâministraţiMea ?i Tipografia l?rşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori nefrancate nu e© primesc. Manuscripte nu se retrimit. INSERATE se primesc la Administraţie în Braşov .şi la urmatoarele BIROURI de ANUNŢURI: In Viens: la M. Dukes Nacht.. Nux. Augenfeld & Ernoric Les - ner., Heinrich Sohalek. A. Op­­pelik N&cM., Anton Oppelik. In Budapesta la A. Y. Gold­berger, Ekstein Bemat, Imin Leopold (YII Erzsébet-körut). PREŢUL INSERTIUNILOR : o se­rie garmond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai dese după tarifa și învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani ANUL LXVIII. Nr. 172. Braşov, Vineri 5 (18) August „C-AZ5TA“ iese ia ile-care $1 Abonamente pentru Austro-Dujar. Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-m­i da Duminecă 4 cor. pe an. pentru România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-nul de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumeră la tót© ofi­­ciele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administrațiunea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şăse luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă. Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor.­­. Un esem­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. 1905. Prospecte de pace. (a) Pe lângă cestiunile politice mai mari şi mai m­ici, ce agită opinia publică în diferitele ţări, interesul ge­neral totuşi se indrepteaza din timp în timp cu mare încordare spre con­­ferenţele delegaţilor ruşi şi japonezi. In tocmai precum se urmăriau cu atenţiune pe câmpul de resboiu diferitele rase prin cari a trecut până acum marea dramă din Extremul O­­rient, aşa privesce lumea şi acum cu respiraţia oprită la negocierile des­chise între representanţii celor două mari puteri, căci în adevăr causa pe care o representă cei doi beligeranţi este în ultima analiză nu numai cau­sa lor, ci o causă generală, care în consecinţele ei se resfrânge asupra mersului politicei şi în celelalte state europene. In loc de schimbul de note, cari ar fi prelungit negocierile la infinit, acceptând­u-se desbaterea orală pro­pusă de Japonesi, resultatul positiv cunoscut pănă acuma ne îndreptâ­­ţesce a crede, că prospectele de pace s’au înmulţit. Din acest resultat se poate cel puţin constata cu siguranţă, că şi din o parte şi din alta delega­­tii­ sunt animaţi «RTo voinţa tare de a coopera serios la înjghebarea păcii. Nici delegaţii ruşi, nici cei japonezi nu se arată inaccesibili pentru ob­­iecţiunile părţii adverse, şi atât unii, cât şi alţii îşi dau silinţa de a găsi o cale mijlocie, în care se resolve ex­tremele într’un comun acord. După cum se vede şi din scriile publicate la alt loc al sparului nostru, asupra negocierilor, în privinţa Co­reei Rusia recunoasce postulatele Ja­poniei reclamate înainte de resboiu și îngădue peninsula sub protectora­tul japones. Dinastia domnitoare va întră în raporturi de suzeranitate față Mikado. Rusiei nu putea să-i vie greu a cade de acord asupra acestui punct, de­oare­ce nici­odată aspirațiile imperiului rusesc nu au fost în pri­vința acesta exagerate. In privinţa Manciuriei, principiul „uşei deschise“ a fost acceptat de­­ asemenea de amândouă părţile şi aici I nu se poate tăgădui, că în vederea is­­t­bamlilor obţinute de Japonia, delega- I­ţii japonesi au manifestat o modera­­­­ţiune mai mult de­cât surprin­­etére.­­ Cu drept cuvânt se putea aștepta ci- I neva, ca Japonia să râvnescă a ocupa I în Manciuria locul Rusiei, seu se re- I clame măcar o parte a acestui teritor pentru sine. In schimb insă o vedem reclamând numai evacuarea reciprocă și asigurarea drepturilor egale a co­­merciului și industriei tuturor naţiu­nilor în aceasta ţară. Avantagiul cade aici în beneficiul unui al treilea, a­­nume în beneficiul imperiului chinez, care fără biruinţele Japonezilor, poate nici­odată nu ar fi redobândit pro­vincia, de unde îşi trage obîrşia di­nastia sa. Se vede deci, că cele două puncte de mai sus nu au pricinuit nici o di­ficultate deosebită, pe când a treia chestiune, a liniei ferate Chinese, a fost ceva mai delicată. Cestiunea liniei ferate se aş­tepta să se tranşeze aşa, ca linia din sudul Charbinului să fie trecută cu sau fără despăgubire în posesiunea Japoniei şi trecerea aceasta era adusă în legătură cu cestiunea despăgu­­birei de resboiu, așa că o parte a indemnității să se plateasca sub titlu de rambursarea valorii liniei. Insă con­­ferența a decis și aici în favorul celui de al treilea, care este China. Linia va fi cedată Chinei, care va restitui Ja­poniei cheltuielile avute cu repararea podurilor etc. Este de prevăzut, că China nu va dispune de sumele ne­cesare, aşa că în locul ei „o altă putere“ va lua asupră-şi obligaţiunea restituirei, asigurându-se hipotecar. Acestă „altă putere“ ar putea fi chiar Rusia, combinându-se în chipul acesta indemnitatea de resboiu. Chestiunea rusé rămâne deschisă pănă va veni la ordinea «filei despăgubirea însăși. Din cele de mai sus reiese, că începutul pentru o pace onorabilă s’a inaugurat destul de bine pe de o parte prin jertfe moderate din partea Rusiei, ci pe de altă parte prin pos­tulate de asemenea moderate din partea Japoniei. Nu se scie­de că şi celelalte puncte se vor putea tranşa tot aşa de uşor. Svonurile, ce s’au strecurat pănă acum în publicitate sunt cam pesimiste, în­tru cât ele susţin, că în privinţa des­­păgubirei şi în privinţa cesiunei in­sulei Sachalin Rusia se pune pe te­renul absolutei negaţiunî, pe când Ja­ponia tocmai asupra acestor două puncte stările mai mult. Inţelepciunea delegaţilor este re­servat a găsi şi aici o cale mijlocie pentru­ ca se se potă plice, că pros­pectele de pace, ce s’au deschis prin adoptarea celor trei puncte — nu au fost numai ilustriî. FOILETONUL »GAZ. TRANS.« O tablă de tipar din a. 176L — Fine. — Având se institue în multe comune preoţi noi şi fiind de lipsă se înzestreze pe mulţi din cei vechi cu cărţi de întărire (singhelii), noul episcop al Ardealului, pri­mul după Unire şi după o vacanţă de peste 60 ani, a trebuit să-şi alcătuiască un nou text de singhelie, pe care apoi a pus să i-l sape în lemn, ca astfel să-i slujască la re­producerea prin tipar a decretelor necesare. Compunerea, traducerea sau prelucrarea tex­tului, despre care e vorba, trebue că l-a fă­cut vreunul din preoţii bisericei Sf. Nico­­lae, toţi sciiitori de carte, sau pate chiar Dimitrie Eustatievici, fiiul protopopului Eustatie Grid, care făcuse studii academice la Kiev în Rusia şi care este totodată au­torul primei gramatici românesc­ cunos­cute.*) Scobirea, seu mai bine dis, tăiatul în lemn al acestui text este probabil lu­crarea seu a unui călugăr, seu arăşî a unui preot de la biserica din Scheia, cari erau de multe orî caligrafi şi chiar sculptori vestiţi. Observ aici, că textul acestei table, aflătore în proprietatea bisericei Sf. Nico­­lae din Braşov-Schelă, a servit ca basă şi singheliilor episcopilor de mai târdiu, cu singura deosebire, că s’a mai simplificat.**) Eră acum şi textul tablei, despre care mi-am luat voie a tracta în rândurile de mai sus: „Dionysie, cu mila lui Dumnezeu pravoslavnică episcopu Budii, cămpiloru Mohaciului, şi Ardealului. După daruiu şi puterea Sfântului şi de viiaţă făcătoriului Duhu, dată noauă de la însuşi Marele Arhiereu­ Domnulu nos-Cu greu însă ne vine a crede, că Sârbul acesta e autorul său traducătorul textului de mai sus, cu atât mai mult, căci acest text cuprinde unele particular­ităţî dialectale braşovenescî, ca d. e. prepos, pă etc. **) Vechî d. e. singhelia lui Gherasim Ada­­movicî din a. 1794, publicată de Dr. Ilarion Fus­­cariu în »Documente p. limbă și istorie« (Sibiiu 1889, pag. 166—168). tru lis. Hs., prin Sfinţii săi Apostoli şi a f­lorii namestnici şi următorii, pă pravo­slavnicul acesta Preoţii..... în totu feliula cu deadinsulii cercăndu-lii şi cu luare de seamă ispitindu-li, primi mărturiile vred­nice de crezuţii pentru el, ne-aran încre­dinţată, mai vărtoşu prin mărturiia Du­hovnicului lui..... 1-amu aflaţii a fi vred­nică de sfănta cinste a preoţiei, fiindu pre­oţită de Archiereu pravoslavnică...... după rănduiala şi obiciaiul sfintei şi apostoleştiî Biserici! răsăritului, întâiu blagoslovindu-lii şi puindu-î mâinile spre ceale mai mici stâpene***) ale sfântului cină, adecă: spre purtarea făcliilor, spre citeţulă şi căntăre­­ţulă, spre ipodiiaconulă şi diiaconulă, apoi după vreme deprinsă fiindu şi iscusită în cinulă dieconescă, şi la însuşi cea mai de susă stâpenă a sfiinţii Preoţii, prin darulă aceluiaşi prea sfântului de viiaţă făcătoriu­­luî şi de totă plinitoriului Duhă, i­amă aşezată păstoriă sufletescă la hramulă.... La care stupenă şi smereniia noastră îlă întărimă şi-i dămă putere prin tainele ceale sfinte, să zidească pre omulă spre viiaţa creştinească şi duhovnicească, să boteze, să ungă cu sfăntulă Myră, şi în primej­die numai de moarte să ispovăduiască, să liturghisască, şi să cunune după învoirea bărbatului şi a muerii, şi cea de pe urmă ***) Stépena^tréptS, ungere cu untură de lemnă sfântă spre cei bolnavi să săvărşască, iară spre ce! să­nătoşi nici cumă a face să nu îndrăznea­scă. Şi toate rănduialele şi aşezămănturile bisericeşti a le plini i­ară poruncită ca slujitoriului lui Hs. şi purtătoriuluî de gri­ja tainilor Dumnezeeştî. Aşa şi a lega şi a dezlega cu socoteală păcatele celoră ce numai la nevoe să ispoveduescă, după Pravila sfinţiloră Apostol! şi după învăţă­tura Dumnezeeştiloră părinţî, după aşeză­­măntulă sfinte! biserici! răsăritului şi după arhiereasca noastră învăţătură şi poruncă. Iară pricinile ceale mai mari şi greale de socotită noauă Arhiereului să aibă a le aduce înainte, însă de la hramulă ce i­amă aşezată şi blagoslovită să aibă a sluji într-ăn­­sulă, iară făr’ de porunca şi blagosloveniia noastră nici într-ună chipă aiurea a treace să nu îndrăznească, după al 3-lea canonă de la Antiohiia, 2 biserici să nu ţie, după ală 18-lea canonă, soborulă ală 7-lea, ia (ca) să nu să arate vănzătorii de sfinte, ci unuia şi aceluiaşi­ preastolă totă deauna să stea înainte în biserică care e slobodă, iară nu care ară cumpăra elă cu banî, pentru care pricină acelaş soboră de obşte după al 3-lea canonă dină preoţie să lip­sească porunceaşte. Dec! datoriă iaste Ie­reî.... după porunca noastră şi făgăduinţa sa, cu totă sufletulă să să silească a citi totă­­deaunaşi a lua sama sfinte! scripturi şi foarte *) Primul secretar al episcopului Nova­­covicî, după cumnesnime d-l Iorga în »Sate şi­­ a fost »jupanul Vasile Miroliub«. Braşov, 17 August n. Trecerea Românilor macedoneni sub exarchatul bulgar. »Secolul«­âilă dintr’o sorginte oficială, că se urmeză tratări între ministrul român de externe, exar­chatul bulgar din Sofia şi guvernul bul­gar, pentru trecerea Românilor­­din Mace­donia de la patriarchia grecescă la exar­chatul bulgar. Actualmente se negocieză asupra garanţiilor, ce le va da exarchatul bulgar pentru respectarea şi susţinerea tuturor intereselor religiose, culturale şi politice ale Românilor. ?Generalul Laho­­vari a făcut propuneri guvernului sârbesc ca și Serbii din Macedonia să trecă la exarchat. In principiu guvernul serb a­­doptând acestă ideie, a propus la rândul său, ca exarchatul bulgar să se schimbe în exarchatul româno-bulgaro-serb, or ex­­archii, ce se vor succeda, să fie aleși odată dintre Români, odată dintre Bulgari şi o­­dată dintre Serbi. Escadra engleză în marea Baltică. Es­cadra engleză din canalul »La Manche« a părăsit la 15 August dimineţa Spithead, plecând spre marea de est. Preşedintele I superior din Danzig a primit la 15însciin­­■ ţare oficială de la consulul general englez,­­ prin care i­ se aduce la cunoscinţă, că flota­­ din canal engleză compusă din 11 vase de linie şi 8 crucişătore sub comanda admi­­ralului Wilson va intra la 1 Septemvrie in rada de la Neufahrwasser şi va ancora acolo pănă la 4 Septemvrie. Din causa manevrelor escadrei en­gleze în marea estică s’a svonit, că mane­­­­vrele flotei germane au fost amânate, pen- I tru­ ca flota germană să nu fie nevoită a I se interni cu cea englesă. In privința a­­ceasta corespondentul (Rarului »N. Fr. Pr.“ a cerut informații la locul competent și a primit răspuns, că terminul manevrelor germane a fost fixat pe­­filele de 6—15 Septemvrie, încă înainte de a se fi soitit de planurile cu manevrele engleze. Afară de acesta manevrele germane nici nu se vor ţine în marea de est, ci ca de obicei, în cea de nord. Declaraţiunile ministrului preşedinte frances. Ministrul preşedinte Rouvier în­tr’un interview avut cu un colaborator al «Barului »Temps, în cestiunea marocană a declarat, că desbaterile conferenţei au luat un curs normal. Germania nu s’a es­­primat încă, ce e drept, asupra proiectului de program al conferenţei, presentat de Frances­, dar întârzierea aceasta nu e de mirat, căci cu cât va fi mai mare armo­nia cu care se va stabili înainte progra­mul conferenţei, cu atât mai mult se vor uşura lucrările aceleia, şi cu atât mai cu­rând le va accepta Sultanul. — Ministrul şi-a esprimat apoi deosebita mulţumire asupra primirei, ce s’a făcut escadrei fran­­cese în Anglia. In manifestaţiunile englese vede un nou zălog al conservărei păcii europene. O nouă declaraţiune a ministrului Kristoffy. (Votul universal) Stim că diarele coaliţiunei au atacat 1 ' violent pe ministrul de interne Kristoffy

Next