Gazeta Transilvaniei, decembrie 1905 (Anul 68, nr. 264-287)

1905-12-04 / nr. 267

Pagina 2. Nr. 267.—1905. GAZETA TRANSILVANIEI. »Hienele fără consciinţă ale diaristi­­cei, răspândesc în lume minciuna teribilă, că poporul român se pregătesce a­ se răs­­cula în contra Maghiarilor. Noi, represen­­tanţi în dietă ai poporului român, protes­tăm în contra unei astfel de calomniări a cinstei poporului nostru şi declarăm, că poporul român al Ungariei va elupta drep­turile sale nu cu arma şi cu preţul vieţii fraţilor săi Maghiari, ci numai prin adevă­rul sfânt al causei sale. Credincios patriei şi regelui său, poporul român va lupta şi mai departe cu armele păcii pentru drep­turile limbei şi naţionalităţii sale. »Când declarăm toate aceste, invităm tot­odată pe păzitorul suprem al justi­ţiei, să îndrumeze pe procurorii săi, ca neamânat să deschidă procedură în con­tra tuturor acelor diare, cari cu sch­i aţi­­tătăre caluminăză de-o parte un popor în­treg, de altă parte tocmai prin aceea a­­runcâ în poporul calomniat veninul re­voltei. »Tăria poporului nostru nu este arma, ci dreptul divin și omenesc. »Arad, 13 Dec. 1905. — Dr. Teodor Mihali, I. Russu-Sirianu, Dr. Aurel Novac, Dr. Aurel Vlad, Dr. Stefan C. Pop, Dr. Ioan Suchi, Dr. Nic. Comşa, Vasilie Damian, deputaţi dietali­. Disposiţiunile guvernului. Oficiosul „ Budapesti Tudósító“ anunţă urmatorele : In timpul din urmă se publică a fi do­rji în unele Ziare comunicate, în cari se dă scrie despre mişcările de naţionalitate periculose în părţile ardelene şi în genere în ţinuturile locuite de Români, despre plănuirea de atacuri contra poporaţiunei maghiare, despre înarmări etc. Ministrul de interne încă în decursul verii fiind in­­femnat pe cale privată despre astfel de mişcări cu direcţie banuitare, a atras aten­ţiunea autorităţilor competente asupra a­­cestor apariţiuni şi le-a îndrumat a erita adevărul asupra acestor scrii şi a lua măsu­rile preventive necesare. Din partea autorită­ţilor au sosit cu acea ocasiune rapoarte li­­niştitoare. Deoarece în zilele din urmă au sosi­t deja autorităţi înseşi şi dela persoane acreditate raporte, după cari de fapt în IMU'lfcAiN­y.tuO.JP/^fto de Români s’au ară­­turburarea ordinei şi siguranţei publice şi cari au sguduit liniştea locuitorilor de a­­colo şi sentimentul siguranţei; şi după­ ce­n fi de di­schrile esagerate publicate de Ziare au provocat de-o parte o adevărată pa­nică, de altă parte au împintenat pe con­ducătorii fără suflet ai mişcării la declara­­ţiuni ameninţătăre mai cutezate,— minis­trul de interne a luat următorele măsuri pentru apărarea siguranţei şi liniştei in­terne, pentru împiedecarea violenţelor e­­ventuale şi pentru liniştirea poporaţiunei : 1) A îndrumat autorităţile adminis­trative să-şi câştige convingere despre adevăratatea scriilor puse in curs, a lua neamânat măsurile preventive necesare, a­ se pune pretutindeni în contact cu co­­mandele gendarmilor şi acolo unde forţa pendarmérésed nu este suficientă, a usa de forţă brachială militară. FOIBETONUB »GAZ. TRANS.« /*„*„*,/,„* y*’S0, Vederi cerescî. — Cu mult de stele. — Nebulese. — Când disgustul ne copieşesco de obo­­sălă și banalităţile «Zilnice, dorim pacea spirituală, ne îndreptăm bucuros privirile spre lucrarea liniştită şi tainică a forţelor firei. Său mânaţi de boldul­­născut, ce de mii de ani învăpăiază pepturile omenesci, privim cucernic la cerul senin, rasterele înalte cari în armonie neconturbată îşi continuă calea veche, îşi percurg drumul cătră ţinte eterne, în spaţiul nemărginit. Ici-colea zărim cu ochiul liber câte o pată sură şi neînsemnată pe ceru­­. Ba privirea simplă ni se pare, că e negură, dar armându-ne ochiul cu telescop, cele mai multe pete se resolvă în stele. Astfel de grupe se cumosc cu mult de stele. Cele mai cunoscute sunt: Pleiadele, în zodia Taurului, numite şi Găinuşă său Cloşca cu puii, începând din Octomvrie, răsar de cu săra. Sunt una din constelaţiile, ce omenirea le cunosce mai de demult. ŞesespreZece veacuri îna­inte de era creştină Jov scria la cap XXXVIII al cărţii sale (31—32): »Prins-ai tu legăturile Pleiadelor? »Său desprins-ai tu lanţurile Orio­­nului? »Au tu faci să iasă zodiacul la tim­pul său? »Şi Ursa mică cu fiii săi tu o con­duci?« In present sunt cunoscuţi 1034 cu­muli de stele, în toate gradele posibile de posiţie şi densitate. Sunt unele, cari abia constau din câteva stele, altele cuprind deci de corpuri ceresce; păr altele sute şi mii. Toţi cununiii, cari cu ochiul uber ni­se par atât de modeşti, prin lentila ochia­­nului devin strălucitori. In serile senine de curând Pieiadele ivindu-se în condiţii bune de observaţie, steluţele se resfirau în câm­pul lunetei ca pe un paravan sdravăn. Şi din cuibul de stele difuze lentila ferme­­cată face de se ivesc tot soli identici cu Soarele nostru, unii mai mari, alţii mai mici; unii mai aprinşi, alţii mai palidi; unii mai tineri, alţii mai bătrâni, unii din ei, său cu toţii, încunjuraţî de glota planeţilor de pe cari ceriul nocturn se vede tot atât de împestriţat, ca dela noi. In Crucea sudică — observă Flam­­marion ') — se zăresce, spre marea sur­prindere a privitorilor, un cumul de stele constătător din 110 aştri de categoria a şaptea şi mai mici. Cele mai vioie strălu­cesc in toate colorile: roşu ca rubinul, verde ca smaragdul, vânăt ca zafirul. Tocmai ca un mozaic alcătuit din pietriie cele mai prerioase. Puţine privelişti atât de grandiose şi elocvente ne presentă ceriul ca tocmai cu­­mulii de stele. »Depărtarea lor întrece nu numai ori­ce măsură — dice Newcomb — ci ne întrece toate sforțările fantasiei.« »Orî-cât ni­ se par de mărunte, acăsta ') Neavând ocasiune să cunosc din ob­servări proprii constelațiile emisferei aus­trale, toati* cunoscințele de acest­­e-am­ adu­nat din lucrările lui Flammarion, Bittrow, Newcomb — Engelmann, Meyer, din re­viste astronomice, îndeosebi »Bulletin de la Société Astronomique de France« şi din harte de specialitate, nu ne împiedecă de a­ le privi, pe una fie­care, drept centru al planeţilor locuiţi de fiinţe asemănatoare celor de pe pământ.« Mult mai extraordinari, mult mai ad­mirabili sunt cumulii ce se înşiră în formă de spirală. Intre aceştia cel mai miraculos e cumulul cunoscut sub menirea de „Ogari“ (în apropiere de Cărui mare). Construcţia particulară a acestei constelații a obser­­vat-o mai intâi, lordul Rosse cu telesco­­pul său uriaş. Stelele adunate în acest grup (88 din categoriile observabile, or din cele mai mici nenumărate) se întind in formă de fir, întorcându-se cu un ca­păt cătră focul contrai, ăi celălalt lungin­­du-se in adâncimi nevăzute. În faţa unei privelişti atât de grandioasa rămâne zăpă­cită şi fantazia cea mai îndrăsnăţă. Alţi cumuli de construcţie particulară sunt leslele în zodia Racului, cei din Bi­corn, Hercul, Părul Berenicei şi altele, în fruntea tuturor remarcându-se Gala­­xias său Calea lactee, despre care s’ar pu­tea scrie un volum întreg. Neb­uloasele. Sunt unii cumuli, cari nici cu telescoapele cele mai puternice mi se pot desface în stele, ci apar ca tot 2) Asemenea îndrumări a adresat co­­mandelor de district ale gendarmeriei, cu aceea, ca și ele să facă din parte-la toate disposiţiunile în interesul siguranţei şi se pună la disposiţia autorităţilor adminis­trative forţa brachială necesară, şi întru­cât contingentul propriu n’ar fi suficient , pentru acesta, să căra întregire de forţe­­ de la comandele mai puţin angajate. Până­­ acum s'a dispus deja un tanner mai mare­­ de gendarmerie şi miliţie la mai multe puncte primejduite. 3) De oare­ce, în urma contingentului neînsemnat, gendarmeria nu dispune de forţe suficiente, ministrul de interne a dis­pus, cu gardele de gendarmi se fie întărite prin oştire. 4) Ministrul de interne a invitat pe ministrul de justiţie, să îndrumeze procu­raturile regelei a urmări şi ele cu cea mai mare trezvie mişcările aceste şi în cas de fapte ponibile, mai ales în cas de agitare şi revoltă, să facă neamânat demersurile necesare pentru procedura de urmărire. 5. De­oarece agitaţiunile sunt mai ales urmările vorbirilor din adunările po­porale ţinute sub diferite pretexte, minis­trul de interne a ordonat autorităţilor ele pe teritoriul a unspredece municipii, în in­teresul ordinei în stat, a siguranţei şi li­niştei, ca până la alte disposiţiuni să nu ia spre scrie anunţarea adunărilor popo­rale. Resuitatul visitei Regelui Greciei la Viena. Visita regelui Greciei la Viena — scrie »Neue Fr. Presse« — n'a realisat aşteptările politice, pe cari le-au dorit, precum se pare, cercurile grecesci. Guver­nul austro-ungar nu s'a arătat dispus a lua rolul de mijlocitor între România şi Grecia, cum se aşteptase de unele cercuri. Visitei regelui George al Greciei a premers presenţa în Viena a principelui moşteni­tor român, care avuse o convorbire cu contele Goluchowski. Cu acestă ocasiune principele de coronă a lăsat să se între­vadă în numele Regelui Carol, că Rumânia n’ar fi dispusă, să sisteze măsurile repre­sive luate faţă de Grecia, până când Grecia s­ estima isvorul con­flictului. Guvernul din Atena susţine, ce-i drept, că consulii greci observă o atitu­dine corectă faţă de Românii macedoneni şi în agitaţiunile eventuale ale clerului grecesc îndreptate contra Românilor, gu­vernul grecesc nu ar pute interveni, de­oarece clerul depinde de partriarchul grec din Constantinopol care nu stă în nici un raport de dependenţă de guvernul din Atena. Adevărul este însă, că guvernul gre­cesc, pe lângă tota independenţa formală a patriarchatului faţă cu Atena, esercită cea mai mare influenţă asupra patriarchatului. Sub astfel de împrejurări guvernul austro­­ungar nu crede terenul destul de pregătit pentru a lua rolul de mijlocitor între Grecia şi România. Conflictul între Grecia şi România, zise mai departe »N. Fr. Pr.« nu se va sfârşi după toate prevederile, pănă când Grecia nu se va arăta dispusă să facă concesiuni reale. Grecia a voit deja să facă unele concesiuni, dar nu pe teritoriul Ma­cedoniei. Pentru aceea Grecia trebue să fie pregătită, că cabinetul din Bucurescî va face Grecilor din România mari greutăţi prin punerea în aplicare a legilor, cari privesc pe supuşii streini. Mult a fost comentat faptul că mi­nistrul român la curtea vienesă, Ghica, s’a înscris în timpul şederei regelui Greciei la Viena, în registrele de visită. Visita acesta se comenteză însă în acel înţeles, că mi­nistrul Ghica este un vechili prietin per­sonal al regelui Greciei, şi prin urmare ăstă acvisită nu are nici o importanţă, po­litică. Dealtfel între regele Greciei şi mi­nistrul român n’a avut loc nici o con­vorbire. SCIRILE DILE1. — 56 Decemvrie n. Un proces al principelui moştenitor grecesc CU Statul român. Principele moş­tenitor grecesc a dat în judecată la tribunalul Ilfov pe statul român ca să-i restitue suma de 11 mii lei, ce ar fi plătit mai mult ca taxă pentru partea ce i­ se cuvenea din moştenirea defunctu­lui Sibilis din Giurgiu. Tribunalul respin­gând acăstă cerere, principele moştenitor al Greciei a făcut apel care se va judeca la 14 Februarie 1906. Adunări poporale s’au ţinut­ la 10 De­cemvrie la Biserica albă. Convocarea a­­dunării a fost subscrisă de fruntaşi ro­mâni, sârbi şi nemţi. Adunarea s-a ţinut cu scop de a lamuri situaţia politică şi a organiza un partid al naţionalităţilor ali­ate pentru a lupta mai cu efect şi a câş­tiga poporului drepturile ce i­ se cuvin, printre cari şi dreptul de vot universal.— Aici la 16 Decemvrie se ţine o adunare poporală la Lipova. Program: resoluţie a­­supra situaţiunei politice şi asupra votului universal. — Mâne 17 Decemvrie se vor ţină adunări poporale la Gurtici, Luncşora Soborşin şi Bocşa-românci. Asasinarea locţiitorului de metropolit din Grebena, o telegramă din Grebena (Macedonia) anunţă, că locţiitorul m­etro­­politului Agathanghelos, din Grebena a fost asasinat. Se scie, că metropolitul A­­gathanghelos, dovedit de autorităţile tur­­cescî, că stă în relaţiuni cu bandele gre­­cescî, a fost tradus înaintea sinodului din Fanar pentru a se justifica. Autorităţile otomane au cerut sinodului îndepărtarea din Grebena a mitropolitului complice cu bandiţii. Noul paroch al­­bisericei Sf. Nicolae Ioan Prişcu soseşce mâne, Duminecă d. a. cu trenul accelerat la Braşov. Comitetul bisericei Sf. Nicolae şi parochienii acestei biserici se pregătesc a-i face o primire frumosă. Ba gară părintele Prişcu va fi salutat de vice-preşedintele comitetului parochial d-1 V. Oniţiu, director gimnasial şi în biserică de către preşedintele comi­tetului parochial Dr. V. Saftu. Un lung cortegiu de călăreţi şi trăsuri va însoţi pe noul paroch de la gară pănă la bise­rica Sf. Nicolae. Concertul Corfescu. In săra­cilei de Sf. Nicolae, baritonul Nicolae Corfescu va­­ da, precum seim, în sala Redutei oraşului un concert cu concursul d­lui director de musică Rudolf Lasset. Programa concer­tului este următorea: 1) Schubert: a) Du bist die Ruhe; b) Wanderer; c) Der Doppelgänger; d) Erlkönig. 2. a) Leoncavallo: Marele prolog din opera »Pagliacci«. b) Wagner: Aria stelei din­­opera »Tanhauser«. c) Danko Pista: Eltörött a hegedűm. 3. Massenet: Recitativ şi arie din opera »Herodiade«; Macray: Der Pilgrim vor »St. Just«; Iacob Mureşianu: Doina Ciobanului. 4) Eugène Diaz: Mare arie din opera »Ba coupe du roi deThulă«; Kun: Behullott az őszi rozsa levele; 6. Dima: Mugur mugurel. 5. Verdi: Mare arie din opera »Ernani«; Rossini: Cavatina lui »Figaro« din opera »Barbiere di Soviglia«. Bilete de intrare se află de vânzare la librăria W. Hiemesch şi în săla con­certului la tassă. Atragem din nou atenţiunea publi­cului nostru asupra acestui concert. In cestiunea repausului dominecal. Ministrul reg. ung. de comerciiu a dat per­misiunea, ca în Duminecile, cari premerg sărbătorilor Crăciunului (după ritul apu­sean şi anului nou, adecă în 24 şi 31 Dec. n.) prăvăliile să stea deschise pănă la orele 5 p. m. In bărbierit se poate lucra în aceste Dumineci diua întrăgă. O şedinţă de hipnotisare cu urmări grave. Cetim în »Epoca«. Medicul legist Dr. N. M­novici a cerut prefecturei poli­ţiei oprirea şedinţelor hipnotismului lui Boritz, care a dat acum câteva zile o re­­presentaţie la Ateneu. La representaţia hipnotică a lui Boritz, care a avut loc Mer­­curî la Galaţi, 11 asistenţi domni şi ci-ne­ au leşinat. Unele din aceste persoane sunt grav bolnave. Toate intervenţiile de oprire au fost zadarnice, o parte din public stă­ruind pentru continuare. De asemenea şi Boritz s’a opus la incttare. Ministerul de interne român va trebui să intervie cu e­­nergie pentru­ ca toate poliţiile din ţără să oprăscă asemenea primejdioase spectacole. Infernul la »Redută«. Suntem rugaţi «'Pnhiîpa urmatorele: Societatea filarmo­nică a damelor isr. îşi va ţină serata o­­bicinuită la 20 ianuarie 1906. Cu acăstă ocasiune se va representa »Infernul« re­­verie compusă de d-l Szele Bela, colabo­rator la ijiarul »Br. Hirlap«, or partea mu­­sicală de profesorul Cseke Aladar. Unul din pictorii oraşului va pregăti decoraţii nouă în stil corespunzător. Repetiţiile, la cari participă 55—60 persoane s’au început deja. Interzicerea comerciului cu sclavi. Preşedintele republicei francese a iscălit decretul prin care indigenii posesiunilor francese din Africa occidentală şi din Con­­gul frances, sunt, opriţi de la ori­ce co­­merciu cu sclavii, sub ameninţare de în­­chisore şi amendă. Pănă acum comerciul cu sclavii era interzis numai Francesilor, Serata Strauss. Capela orașului va da la hotel Europa, Duminecă 17 Decem-

Next