Gazeta Transilvaniei, decembrie 1905 (Anul 68, nr. 264-287)
1905-12-04 / nr. 267
Pagina 2. Nr. 267.—1905. GAZETA TRANSILVANIEI. »Hienele fără consciinţă ale diaristicei, răspândesc în lume minciuna teribilă, că poporul român se pregătesce a se răscula în contra Maghiarilor. Noi, representanţi în dietă ai poporului român, protestăm în contra unei astfel de calomniări a cinstei poporului nostru şi declarăm, că poporul român al Ungariei va elupta drepturile sale nu cu arma şi cu preţul vieţii fraţilor săi Maghiari, ci numai prin adevărul sfânt al causei sale. Credincios patriei şi regelui său, poporul român va lupta şi mai departe cu armele păcii pentru drepturile limbei şi naţionalităţii sale. »Când declarăm toate aceste, invităm totodată pe păzitorul suprem al justiţiei, să îndrumeze pe procurorii săi, ca neamânat să deschidă procedură în contra tuturor acelor diare, cari cu schi aţitătăre caluminăză de-o parte un popor întreg, de altă parte tocmai prin aceea aruncâ în poporul calomniat veninul revoltei. »Tăria poporului nostru nu este arma, ci dreptul divin și omenesc. »Arad, 13 Dec. 1905. — Dr. Teodor Mihali, I. Russu-Sirianu, Dr. Aurel Novac, Dr. Aurel Vlad, Dr. Stefan C. Pop, Dr. Ioan Suchi, Dr. Nic. Comşa, Vasilie Damian, deputaţi dietali. Disposiţiunile guvernului. Oficiosul „ Budapesti Tudósító“ anunţă urmatorele : In timpul din urmă se publică a fi dorji în unele Ziare comunicate, în cari se dă scrie despre mişcările de naţionalitate periculose în părţile ardelene şi în genere în ţinuturile locuite de Români, despre plănuirea de atacuri contra poporaţiunei maghiare, despre înarmări etc. Ministrul de interne încă în decursul verii fiind infemnat pe cale privată despre astfel de mişcări cu direcţie banuitare, a atras atenţiunea autorităţilor competente asupra acestor apariţiuni şi le-a îndrumat a erita adevărul asupra acestor scrii şi a lua măsurile preventive necesare. Din partea autorităţilor au sosit cu acea ocasiune rapoarte liniştitoare. Deoarece în zilele din urmă au sosit deja autorităţi înseşi şi dela persoane acreditate raporte, după cari de fapt în IMU'lfcAiNy.tuO.JP/^fto de Români s’au arăturburarea ordinei şi siguranţei publice şi cari au sguduit liniştea locuitorilor de acolo şi sentimentul siguranţei; şi după cen fi de dischrile esagerate publicate de Ziare au provocat de-o parte o adevărată panică, de altă parte au împintenat pe conducătorii fără suflet ai mişcării la declaraţiuni ameninţătăre mai cutezate,— ministrul de interne a luat următorele măsuri pentru apărarea siguranţei şi liniştei interne, pentru împiedecarea violenţelor eventuale şi pentru liniştirea poporaţiunei : 1) A îndrumat autorităţile administrative să-şi câştige convingere despre adevăratatea scriilor puse in curs, a lua neamânat măsurile preventive necesare, a se pune pretutindeni în contact cu comandele gendarmilor şi acolo unde forţa pendarmérésed nu este suficientă, a usa de forţă brachială militară. FOIBETONUB »GAZ. TRANS.« /*„*„*,/,„* y*’S0, Vederi cerescî. — Cu mult de stele. — Nebulese. — Când disgustul ne copieşesco de obosălă și banalităţile «Zilnice, dorim pacea spirituală, ne îndreptăm bucuros privirile spre lucrarea liniştită şi tainică a forţelor firei. Său mânaţi de boldulnăscut, ce de mii de ani învăpăiază pepturile omenesci, privim cucernic la cerul senin, rasterele înalte cari în armonie neconturbată îşi continuă calea veche, îşi percurg drumul cătră ţinte eterne, în spaţiul nemărginit. Ici-colea zărim cu ochiul liber câte o pată sură şi neînsemnată pe ceru. Ba privirea simplă ni se pare, că e negură, dar armându-ne ochiul cu telescop, cele mai multe pete se resolvă în stele. Astfel de grupe se cumosc cu mult de stele. Cele mai cunoscute sunt: Pleiadele, în zodia Taurului, numite şi Găinuşă său Cloşca cu puii, începând din Octomvrie, răsar de cu săra. Sunt una din constelaţiile, ce omenirea le cunosce mai de demult. ŞesespreZece veacuri înainte de era creştină Jov scria la cap XXXVIII al cărţii sale (31—32): »Prins-ai tu legăturile Pleiadelor? »Său desprins-ai tu lanţurile Orionului? »Au tu faci să iasă zodiacul la timpul său? »Şi Ursa mică cu fiii săi tu o conduci?« In present sunt cunoscuţi 1034 cumuli de stele, în toate gradele posibile de posiţie şi densitate. Sunt unele, cari abia constau din câteva stele, altele cuprind deci de corpuri ceresce; păr altele sute şi mii. Toţi cununiii, cari cu ochiul uber nise par atât de modeşti, prin lentila ochianului devin strălucitori. In serile senine de curând Pieiadele ivindu-se în condiţii bune de observaţie, steluţele se resfirau în câmpul lunetei ca pe un paravan sdravăn. Şi din cuibul de stele difuze lentila fermecată face de se ivesc tot soli identici cu Soarele nostru, unii mai mari, alţii mai mici; unii mai aprinşi, alţii mai palidi; unii mai tineri, alţii mai bătrâni, unii din ei, său cu toţii, încunjuraţî de glota planeţilor de pe cari ceriul nocturn se vede tot atât de împestriţat, ca dela noi. In Crucea sudică — observă Flammarion ') — se zăresce, spre marea surprindere a privitorilor, un cumul de stele constătător din 110 aştri de categoria a şaptea şi mai mici. Cele mai vioie strălucesc in toate colorile: roşu ca rubinul, verde ca smaragdul, vânăt ca zafirul. Tocmai ca un mozaic alcătuit din pietriie cele mai prerioase. Puţine privelişti atât de grandiose şi elocvente ne presentă ceriul ca tocmai cumulii de stele. »Depărtarea lor întrece nu numai orice măsură — dice Newcomb — ci ne întrece toate sforțările fantasiei.« »Orî-cât ni se par de mărunte, acăsta ') Neavând ocasiune să cunosc din observări proprii constelațiile emisferei australe, toati* cunoscințele de aceste-am adunat din lucrările lui Flammarion, Bittrow, Newcomb — Engelmann, Meyer, din reviste astronomice, îndeosebi »Bulletin de la Société Astronomique de France« şi din harte de specialitate, nu ne împiedecă de a le privi, pe una fiecare, drept centru al planeţilor locuiţi de fiinţe asemănatoare celor de pe pământ.« Mult mai extraordinari, mult mai admirabili sunt cumulii ce se înşiră în formă de spirală. Intre aceştia cel mai miraculos e cumulul cunoscut sub menirea de „Ogari“ (în apropiere de Cărui mare). Construcţia particulară a acestei constelații a observat-o mai intâi, lordul Rosse cu telescopul său uriaş. Stelele adunate în acest grup (88 din categoriile observabile, or din cele mai mici nenumărate) se întind in formă de fir, întorcându-se cu un capăt cătră focul contrai, ăi celălalt lungindu-se in adâncimi nevăzute. În faţa unei privelişti atât de grandioasa rămâne zăpăcită şi fantazia cea mai îndrăsnăţă. Alţi cumuli de construcţie particulară sunt leslele în zodia Racului, cei din Bicorn, Hercul, Părul Berenicei şi altele, în fruntea tuturor remarcându-se Galaxias său Calea lactee, despre care s’ar putea scrie un volum întreg. Nebuloasele. Sunt unii cumuli, cari nici cu telescoapele cele mai puternice mi se pot desface în stele, ci apar ca tot 2) Asemenea îndrumări a adresat comandelor de district ale gendarmeriei, cu aceea, ca și ele să facă din parte-la toate disposiţiunile în interesul siguranţei şi se pună la disposiţia autorităţilor administrative forţa brachială necesară, şi întrucât contingentul propriu n’ar fi suficient , pentru acesta, să căra întregire de forţe de la comandele mai puţin angajate. Până acum s'a dispus deja un tanner mai mare de gendarmerie şi miliţie la mai multe puncte primejduite. 3) De oarece, în urma contingentului neînsemnat, gendarmeria nu dispune de forţe suficiente, ministrul de interne a dispus, cu gardele de gendarmi se fie întărite prin oştire. 4) Ministrul de interne a invitat pe ministrul de justiţie, să îndrumeze procuraturile regelei a urmări şi ele cu cea mai mare trezvie mişcările aceste şi în cas de fapte ponibile, mai ales în cas de agitare şi revoltă, să facă neamânat demersurile necesare pentru procedura de urmărire. 5. Deoarece agitaţiunile sunt mai ales urmările vorbirilor din adunările poporale ţinute sub diferite pretexte, ministrul de interne a ordonat autorităţilor ele pe teritoriul a unspredece municipii, în interesul ordinei în stat, a siguranţei şi liniştei, ca până la alte disposiţiuni să nu ia spre scrie anunţarea adunărilor poporale. Resuitatul visitei Regelui Greciei la Viena. Visita regelui Greciei la Viena — scrie »Neue Fr. Presse« — n'a realisat aşteptările politice, pe cari le-au dorit, precum se pare, cercurile grecesci. Guvernul austro-ungar nu s'a arătat dispus a lua rolul de mijlocitor între România şi Grecia, cum se aşteptase de unele cercuri. Visitei regelui George al Greciei a premers presenţa în Viena a principelui moştenitor român, care avuse o convorbire cu contele Goluchowski. Cu acestă ocasiune principele de coronă a lăsat să se întrevadă în numele Regelui Carol, că Rumânia n’ar fi dispusă, să sisteze măsurile represive luate faţă de Grecia, până când Grecia s estima isvorul conflictului. Guvernul din Atena susţine, ce-i drept, că consulii greci observă o atitudine corectă faţă de Românii macedoneni şi în agitaţiunile eventuale ale clerului grecesc îndreptate contra Românilor, guvernul grecesc nu ar pute interveni, deoarece clerul depinde de partriarchul grec din Constantinopol care nu stă în nici un raport de dependenţă de guvernul din Atena. Adevărul este însă, că guvernul grecesc, pe lângă tota independenţa formală a patriarchatului faţă cu Atena, esercită cea mai mare influenţă asupra patriarchatului. Sub astfel de împrejurări guvernul austroungar nu crede terenul destul de pregătit pentru a lua rolul de mijlocitor între Grecia şi România. Conflictul între Grecia şi România, zise mai departe »N. Fr. Pr.« nu se va sfârşi după toate prevederile, pănă când Grecia nu se va arăta dispusă să facă concesiuni reale. Grecia a voit deja să facă unele concesiuni, dar nu pe teritoriul Macedoniei. Pentru aceea Grecia trebue să fie pregătită, că cabinetul din Bucurescî va face Grecilor din România mari greutăţi prin punerea în aplicare a legilor, cari privesc pe supuşii streini. Mult a fost comentat faptul că ministrul român la curtea vienesă, Ghica, s’a înscris în timpul şederei regelui Greciei la Viena, în registrele de visită. Visita acesta se comenteză însă în acel înţeles, că ministrul Ghica este un vechili prietin personal al regelui Greciei, şi prin urmare ăstă acvisită nu are nici o importanţă, politică. Dealtfel între regele Greciei şi ministrul român n’a avut loc nici o convorbire. SCIRILE DILE1. — 56 Decemvrie n. Un proces al principelui moştenitor grecesc CU Statul român. Principele moştenitor grecesc a dat în judecată la tribunalul Ilfov pe statul român ca să-i restitue suma de 11 mii lei, ce ar fi plătit mai mult ca taxă pentru partea ce i se cuvenea din moştenirea defunctului Sibilis din Giurgiu. Tribunalul respingând acăstă cerere, principele moştenitor al Greciei a făcut apel care se va judeca la 14 Februarie 1906. Adunări poporale s’au ţinut la 10 Decemvrie la Biserica albă. Convocarea adunării a fost subscrisă de fruntaşi români, sârbi şi nemţi. Adunarea s-a ţinut cu scop de a lamuri situaţia politică şi a organiza un partid al naţionalităţilor aliate pentru a lupta mai cu efect şi a câştiga poporului drepturile ce i se cuvin, printre cari şi dreptul de vot universal.— Aici la 16 Decemvrie se ţine o adunare poporală la Lipova. Program: resoluţie asupra situaţiunei politice şi asupra votului universal. — Mâne 17 Decemvrie se vor ţină adunări poporale la Gurtici, Luncşora Soborşin şi Bocşa-românci. Asasinarea locţiitorului de metropolit din Grebena, o telegramă din Grebena (Macedonia) anunţă, că locţiitorul metropolitului Agathanghelos, din Grebena a fost asasinat. Se scie, că metropolitul Agathanghelos, dovedit de autorităţile turcescî, că stă în relaţiuni cu bandele grecescî, a fost tradus înaintea sinodului din Fanar pentru a se justifica. Autorităţile otomane au cerut sinodului îndepărtarea din Grebena a mitropolitului complice cu bandiţii. Noul paroch albisericei Sf. Nicolae Ioan Prişcu soseşce mâne, Duminecă d. a. cu trenul accelerat la Braşov. Comitetul bisericei Sf. Nicolae şi parochienii acestei biserici se pregătesc a-i face o primire frumosă. Ba gară părintele Prişcu va fi salutat de vice-preşedintele comitetului parochial d-1 V. Oniţiu, director gimnasial şi în biserică de către preşedintele comitetului parochial Dr. V. Saftu. Un lung cortegiu de călăreţi şi trăsuri va însoţi pe noul paroch de la gară pănă la biserica Sf. Nicolae. Concertul Corfescu. In săracilei de Sf. Nicolae, baritonul Nicolae Corfescu va da, precum seim, în sala Redutei oraşului un concert cu concursul dlui director de musică Rudolf Lasset. Programa concertului este următorea: 1) Schubert: a) Du bist die Ruhe; b) Wanderer; c) Der Doppelgänger; d) Erlkönig. 2. a) Leoncavallo: Marele prolog din opera »Pagliacci«. b) Wagner: Aria stelei dinopera »Tanhauser«. c) Danko Pista: Eltörött a hegedűm. 3. Massenet: Recitativ şi arie din opera »Herodiade«; Macray: Der Pilgrim vor »St. Just«; Iacob Mureşianu: Doina Ciobanului. 4) Eugène Diaz: Mare arie din opera »Ba coupe du roi deThulă«; Kun: Behullott az őszi rozsa levele; 6. Dima: Mugur mugurel. 5. Verdi: Mare arie din opera »Ernani«; Rossini: Cavatina lui »Figaro« din opera »Barbiere di Soviglia«. Bilete de intrare se află de vânzare la librăria W. Hiemesch şi în săla concertului la tassă. Atragem din nou atenţiunea publicului nostru asupra acestui concert. In cestiunea repausului dominecal. Ministrul reg. ung. de comerciiu a dat permisiunea, ca în Duminecile, cari premerg sărbătorilor Crăciunului (după ritul apusean şi anului nou, adecă în 24 şi 31 Dec. n.) prăvăliile să stea deschise pănă la orele 5 p. m. In bărbierit se poate lucra în aceste Dumineci diua întrăgă. O şedinţă de hipnotisare cu urmări grave. Cetim în »Epoca«. Medicul legist Dr. N. Mnovici a cerut prefecturei poliţiei oprirea şedinţelor hipnotismului lui Boritz, care a dat acum câteva zile o representaţie la Ateneu. La representaţia hipnotică a lui Boritz, care a avut loc Mercurî la Galaţi, 11 asistenţi domni şi ci-ne au leşinat. Unele din aceste persoane sunt grav bolnave. Toate intervenţiile de oprire au fost zadarnice, o parte din public stăruind pentru continuare. De asemenea şi Boritz s’a opus la incttare. Ministerul de interne român va trebui să intervie cu energie pentru ca toate poliţiile din ţără să oprăscă asemenea primejdioase spectacole. Infernul la »Redută«. Suntem rugaţi «'Pnhiîpa urmatorele: Societatea filarmonică a damelor isr. îşi va ţină serata obicinuită la 20 ianuarie 1906. Cu acăstă ocasiune se va representa »Infernul« reverie compusă de d-l Szele Bela, colaborator la ijiarul »Br. Hirlap«, or partea musicală de profesorul Cseke Aladar. Unul din pictorii oraşului va pregăti decoraţii nouă în stil corespunzător. Repetiţiile, la cari participă 55—60 persoane s’au început deja. Interzicerea comerciului cu sclavi. Preşedintele republicei francese a iscălit decretul prin care indigenii posesiunilor francese din Africa occidentală şi din Congul frances, sunt, opriţi de la orice comerciu cu sclavii, sub ameninţare de închisore şi amendă. Pănă acum comerciul cu sclavii era interzis numai Francesilor, Serata Strauss. Capela orașului va da la hotel Europa, Duminecă 17 Decem-