Gazeta Transilvaniei, aprilie 1906 (Anul 69, nr. 73-95)

1906-04-01 / nr. 73

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Programul guvernului. Membrii partidelor independist, constituţional şi poporal s-au întrunit miercuri la clubul independist, pen­­tru­ ca să asculte programul noului gu­vern Wekerle. Ministrul preşedinte luând cuvântul a început prin a spune, că împiedecarea activităţii sistematice a organismului vieţii constituţionale şi mai ales împiedecarea funcţionării dietei, a zădărnicit însăşi va­­lorarea parlamentarismului şi a tulburat întrega viaţă publică. Tote s-au concentrat în pericolul deplinei suspendări a consti­tuţiei. Acesta ar fi urmat aevea, decă dieta nu s’ar­e convocat la timpul prescris de lege. Spune apoi ministrul, că cea mai de căpetenie problemă a guvernului trebue să fie restabilirea în toate direcţiunile a ordinei constituţionale şi a continuităţii de drept şi vindecarea ranelor ce s’au pro­dus în timpul din urmă în viaţa constitu­ţională. Sentimentul acesta a unit diferitele tabere politice într’una singură, îndem­nând pe bărbaţii de diferite păreri să lu­creze împreună cel puţin în timpul de transiţie necesar pentru restabilirea ordi­nei constituţionale. Şi s’au angajat la a­­căsta, precum nici nu se putea altfel, pe basa de drept public, adecă pe basa dela 1867. Spre a garanta continuitatea vieţii de stat, vom cere înainte de toate indem­nitate pentru acele cheltueli ale statului, cari în urma situaţiunei silite, suntem ne­cesitaţi a­ le împlini. Vom cere mai departe încuviinţare pentru folosirea banilor înca­saţi de stat şi vom propune desbaterea budgetului pe 1905 şi 1906, înţelegându-se aici acoperirea creditelor votate de dele­­gaţiuni pe anii respectivi. Vom propune contingentul de recruţi în marginile ilegale de până acum şi nu vom lua asupră-ne obligamente faţă cu sporirea contingentu­lui, cât timp dureză guvernarea nostra provisorie. In ce priveste afacerile vamale şi co­merciale, fiind­că nu avem putinţa de a împiedeca, fără provocare de încurcături internaţionale, intrarea în vigoare a conven­ţiilor încheiate, vom propune primirea lor. Din contră în ce priveste raportul nostru de adî cu Austria, ne vom intui să trecem de la starea de drept a teritoriului vamal autonom la cea a teritoriului vamal se­parat, întru atât, ca în loc de alianţă vamală se încheiem convenţii comerciale cu Austria. Ministrul continuând trece la cea mai de căpetenie problemă a guvernului: re­forma electorală. Reforma acesta o va face guvernul, zise Wekerle, ţinând strict­­ seama, ca se se validiteze principiul drep­tului universal de vot fără a­ se atinge ca­racterul ideii de stat maghiar şi a da mai ales clasei muncitoare acest drept. După realizarea acestei reforme şi după alege­rile, ce se vor face pe noua casă, înceteză problema, la care ne-am angajat şi ne vom da demisia. Faţă cu celelalte ce vor urma, se menţine dreptul de liberă disposiţie. Nici noi n’am luat asupră-ne obligamente de nici o natură, nici Majestatea Sa n’a fă­cut nici o promisiune prealabilă. 4 consfield şchiop, ţinându-se în baston, Gor­­d­acoff ţinându-se de masă“ Dintre multe altele ce am visitat în München nu pot se las neamintită beră­ria de curte (Hofbrăuhaus), un edificiu clădit în stil renaissance cu două etaje, sale spaţiose şi cu o curte mare, în care am văriut la 2000 oameni, toţi bând o bere minunată. Fie­care oaspe îşi clătăresce în­suşi păharul în apă, apoi merge la but­ele cu bere, unde i­ se turnă beutura „de la cep“, o plătesce și se aseda unde voesce, ori bea stând. Spun, că principele de co­ronă german, înainte de a­ se însura, nu trecea nici­odată prin München, fără ca să mergă la berăria aceasta și să bea ală­turea cu burghezii de rend, ceea­ ce l’a și făcut forte popular. Ara urcat apoi şi în etaj unde în deosebite sale beau nemţii mei tot din ele de un litru. Şi cum să şi nu bea, când un litru de bere costă 26 filere; de aceea te rid în München, decă ceri apă, ca să-ţi potolesc­ setea. După ce am stat în München câte­va zile, în fine sătui de drum şi de toate cele veriute ne-am hotărît să întoarcem și spre ; dar totuși ca să mai vedem ceva ne-am propus să nu călătorim peste Viena, ci peste Graz. Am întors dec­­erast la Salzburg și de acolo am luat încă­ odată calea ,prin minunatul Salzkaramergut, ca să ne luăm rămas bun de la lacurile și re­giunile sale încântătore. De la Aussee ne-a dus trenul tot prin Alpi, prin ţinuturi ad­mirabile, prin păduri seculare, pe lângă ruine de castele şi ciurfi­ de vaci elveţiene, de cari nu prea vad­ pe la noi. Conver­sam cu un neguţător de lemne, care ne spunea, că are de exploatat păduri chiar şi în Ural şi că lemnul de stejar are să urce forte mult în preţ, de oare­ce pădu­rile de stejar le stîrpesc în toate părţile. Am rîs, când tot amintitul neguţător um­blat mult prin lume, audind că noi voim în fine să vedem şi lacul Balaton, ce ne sta în cale, ne dise foarte serios, că mai bine s’o luăm din Graz de-a dreptul spre Pesta, căci, după ce am văfiat atâtea lacuri mi­nunate, văfiând acum Balatonul, ne vom strica tot gustul şi plăcerea avută şi ne vom pierde ilusiile. In fine spre sera sosirăm în oraşul pansioniştilor, în Graz, a cărui universi­tate a fost mai înainte atât de cercetată şi de studenţi români. Graz, capitala Sti­­riei, este unul din cele mai frumaase oraşe germane, situat pe ambii ţărm­ ai rîului Mur. Dealul Schlossberg, care se înalţă din oraş şi de pe care omul are o vedere admirabilă, promenada minunată, împre­jurimea romantică şi clima plăcută, fac de oraşul, mai ales vara, este cercetat de o mulţime de turişti. Dintre multele clădiri frumose ce le are, remarc imposanta casă a sfatului, domul, universitatea, boancul cu colecţiunile sale interesante şi cele două teatre. In parcul oraşului, ca şi care mai frumos nu există în întregă monarchia, am văziut statua de marmură a poetului Anastasius Grün (conte Auersperg) şi mo­numentul poetului Robert Hamerling. Oraşul Graz are rol însemnat scien­tific şi industrial. Pe lângă universitate renumită, institute literare şi şcolare de tot felul şi instituţion­ publice de binefa­cere, el are o mulţime de fabrici cunos­cute în care între altele se produce fier, stofe, şampanie şi bere escelentă. Din Graz ara luat drumul direct spre Pesta. La Ratot, un sat sărăcăcios, ara reriat castelul fostului ministru-president Coloman Széli. Lângă Popa am avut un incident trist: un sărman soldat desperat s’a aruncat pe şine chiar înaintea locomo­tivei, aşa că, l’au scos numai bucăţi dintre ratele vagonelor. In Budapesta am stat numai o fii şi apoi am plecat spre Clusiă în societatea unui grec interesant, Andre G. Peristiani, mare fabricant de ţigarete din Cairo. Spu­nea că produce şi vinde la an 25 m­ilione de ţigarete şi are în fabrica sa 250 am­ploiaţi şi lucrători. Mergea acum la email să vadă pe taamă-sa, pe care n’o văd­use de 25 ani. De aducerea aminte grecul prevenitor ne presenta şi mie şi cumnatu­lui meu câte o cutere de cele mai fine ţigarete egiptene. Din Cluşiu până acasă ni­ se părea, că mergem prea încet, aşa doriam se ne ve­dem în mijlocul aior noştri şi în fine am sosit cu experienţa, că e bine şi plăcut să plec­ pe un timp şi se vede lume, dar şi mai bine şi plăcut e să întorc­ acasă, unde şti că te aşteptă braţe deschise şi inimi calde. Mişcare electorală. Precum aflăm, în Budapesta s-au întrunit înainte cu câte­va zile mem­brii fostului club parlamentar naţio­nalist din dietă, dimpreună cu mem­brii comitetului electoral esecutiv ales de conferenţa electorală din Sibiiu de la 10 Ianuarie 1905, ţinâfid o consfătuire la 9 şi 10 Aprilie asu­pra măsurilor de luat în preajma ale­gerilor dietale. Nu cunoscem decursul consfă­tuirii amintite, nu ştim cine au fost presenţi dintre membrii amintiţi şi cine nu. Cu poşta de actî ni­ s’a tri­mis vnse textul tipărit al unui „apel cătră alegătorii români din Ungaria“ dat de „comitetul electoral ese­cutiv“ ales de conferenţa dela 10 Ian. 1905, precum şi textul tipărit al unui apel adresat alegătorilor români, slovaci şi şerbi şi semnat de „clubul parlamentar al naţionalităţilor.“ Lăsăm să urmeze mai jos aceste apeluri: I. Apel cătră alegătorii Români din Ungaria. Fraţi alegători! Christos ai înviat ! Ei suntem chemaţi la urna electorală! Mare şi grea datorinţă cetăţenescă avem să împlinim, de aceea comitetul ese­cutiv electoral vine cu acest apel cătră toţi membrii partidului nostru, spre lămu­rirea situaţiunei şi spre orientare în prejma alegerilor dietale. Dacă politica ţării ar fi avut o evo­­luţiune normală, am fi convocat conferinţa electorală a partidului. Inse, precum în­deobşte este cunoscut, desvoltarea eveni­mentelor politice au luat un curs anormal şi s’a statornicit o încurcătură cu sfârşituri neprevăzute, numită crisă politică, ne aflăm între împrejurări silnice, cu vremea scurtă şi cu pregătirile neamânat de lipsă pentru lupta electorală, ce ni­ se impune, putem dire­r­ca prin surpindere, şi aşa suntem nevoiţi a abdice de planul de a convoca conferenţa electorală. Acesta de altfel o putem face cu atât mai uşor, pentru­ că în privinţa progra­mului naţional şi în ceea­ ce priveste ţi­nuta principială şi tactică a partidului, nu s’a ivit nici o strămutare, nici un moment, care să reclame o nouă deciziune a con­­ferenţei naţionale. Enunţăm, că partidul nostru naţio­nal stă neclintit pe temeiul programului său politic, şi pe basa acestui program in­trăm în lupta nouă electorală. Constatăm cu mândrie, că unul dintre punctele principale din programul naţional, accentuat şi în proiectul de adresă al de­putaţilor noştri naţionalişti, sufragiul uni­versal fără restringere, şi secret, a aflat în sfîrşit şi apreciarea Coronei, şi toate partidele politice din ţără, vrând-ne­­vrând, trebue se se preocupe de el, eră guvernului actual i-a fost impus în mod espres realizarea lui, așa că scopul de că­petenie al acestui guvern de transiție este alcătuirea reformei electorale pe temeiul votului universal. Astfel chemarea principală a parla­mentului, ce se va alege acum, va fi crea­­rea unei legi electorale, aşa că prin acestă reformă să se potă apoi convoca o Dietă nouă, care fiind espresiunea opiniunei pu­blice a cetăţenilor ţării, să fie competentă a resolva cestiunile de mare însemnătate pentru patrie, pentru armată, pentru bună­starea cetăţenilor, pentru bunul mers al afacerilor publice politice. In special aşteptăm deja o Dietă ast­fel alcătuită, resolvirea dreptă, echitabilă a cestiunei naţionalităţilor, fără de care nu poate fi vorbă de pace, de­ progres, de bunăstare obştescă în patria nostră po­liglotă, Ungaria, de aceea o lege electorală, care ar aduce favoruri şi folose politice exclusiv numai unei rase, în paguba na­ţionalităţilor nemaghiare, nu numai că ar fi nepatriotică, în detrimentul terei, ci ar fi deadreptul batjocorirea ideilor sfinte de libertate, dreptate şi egalitate a cetăţenilor din aceeaşi patrie. Va pricepe prin urmare fieşi­care membru sincer al partidului naţional, că aci e vorb­, de drepturile cele mai sfinte ale popoarelor, de libertatea, de viaţa poli­tică a cetăţenilor. Urmeză deci, ca o mare şi grea da­torinţă, pentru fieşl­ care membru al par­tidului nostru naţional, se-şî dea bine să­­mă, că dela purtarea lui la alegerile ce ne stau înainte atârnă sartea lui, a fa­miliei românesc!, a nemului întreg ! Ora deşteptării sună, fraţi alegători, şi pentru poporul românesc, şi când e chemat la alegere, se scie, că dela votul seu atârnă politica ţării, mergerea spre bine sau căderea spre rău a vieţii sale. Ne adresăm prin urmare cu totă în­crederea cătră D-Vostre, cu frăţescă ru­­gare, ca numai pe candidat de al parti­dului nostru naţional se ve daţi votul! In acestă luptă grea, pentru dreptu­rile noastre sfinte naţionale, avem ca to­varăş! credincioşi pe fraţii Serb­ şi Slo­vaci, aşa că pe lângă interesele comune, pentru care ne luptăm cu puteri unite, fie­care partid îş­ are şi îşi reservă pro­___- ——— -----------­gramul său propriu de acţiune politică, liber şi neatârnat. Ni­ se impune deci ca în cercuri electorale amestecate se ne ajutăm împrumutat. Ei în cercuri, unde nu avem candi­dat naţional, numai aceluia să-i daţi în­credere prin votul D-Vostre, carele va fi admis din partea delegaţiunei electorale a comitetului, constituit cu sediul în Arad, precum veţi afla din avizul publicat în tote foile noastre naţionale. Noi ne-am îngrijit, ca pentru fie­care cerc electoral se putem recomanda un candidat vrednic de încredere, care e în înţelegere cu factorii locali competenţi, să susţină cu demnitate stegul partidului na­ţional, spre binele şi cinstea iubitului nostru popor românesc. Lista candidaţilor se va publica în foile naţionale deodată cu acest apel, înainte fraţilor, cu bărbătescă hotă­­rîre la împlinirea datorinţei noastre naţio­­nale-patriotice !!! înainte cu Dumnedeu! Christos a înviat! Budapesta, 10 Aprilie 1906. Comitetul electoral esecutiv a! partidului naţional român. Nr. 73.—1906. II. Ape! cătră alegătorii Români, Slovaci şi Şerbi. Iubiţi alegători! Suntem în prejma alegerilor de de­putaţi. Ni­ se deschide din nou prilegiul ca să ne spunem cuvântul conştient asupra afacerilor publice şi să pretindem cu tată puterea validitatea principiilor depuse în programul nostru, cari singure sunt în stare să garanteze înflorirea ţării şi feri­cirea tuturor popoarelor. Un punct cardi­nal al acestui program este votul univer­sal secret după comune, care este chemat să facă posibilă validitatea tuturor forţelor din ţară. Alegerile aceste vor avea să de­cidă asupra sorţii votului universal secret. Şi noi înaintea tuturor altor partide poli­tice din ţară am,pretins acest drept. Am pretins vise şi pretindem votid universal secret adevărat şi nefalsificat. Pretindem ca şi minorităţile să fie representate în dietă, în proporţia minie­rului alegătorilor. Pretindem ca cercurile electorale să fie după dreptate împărţite. Pretindem ca alegătorilor să li­ se dea po­sibilitatea de a vota liber, ca dieta să fie adevărata expresiune a voinţei poporului. Pretindem aceste lucruri pentru­ că numai aşa vor putea cetăţenii să-şî spună dorin­ţele lor asupra tuturor cestiunilor, de la cari depinde sartea lor. Pretindem ca cestiunea naţionalită­ţilor se fie resolvită pe basa­­dreptăţei şi a egalităţei. Neresolvarea acestei cestiuniî de cea mai mare importanţă împiedecă resolvarea multor altor cestiunî arzetare ; împiedecă nu numai desvoltarea socială şi

Next