Gazeta Transilvaniei, aprilie 1906 (Anul 69, nr. 73-95)
1906-04-01 / nr. 73
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Programul guvernului. Membrii partidelor independist, constituţional şi poporal s-au întrunit miercuri la clubul independist, pentru ca să asculte programul noului guvern Wekerle. Ministrul preşedinte luând cuvântul a început prin a spune, că împiedecarea activităţii sistematice a organismului vieţii constituţionale şi mai ales împiedecarea funcţionării dietei, a zădărnicit însăşi valorarea parlamentarismului şi a tulburat întrega viaţă publică. Tote s-au concentrat în pericolul deplinei suspendări a constituţiei. Acesta ar fi urmat aevea, decă dieta nu s’are convocat la timpul prescris de lege. Spune apoi ministrul, că cea mai de căpetenie problemă a guvernului trebue să fie restabilirea în toate direcţiunile a ordinei constituţionale şi a continuităţii de drept şi vindecarea ranelor ce s’au produs în timpul din urmă în viaţa constituţională. Sentimentul acesta a unit diferitele tabere politice într’una singură, îndemnând pe bărbaţii de diferite păreri să lucreze împreună cel puţin în timpul de transiţie necesar pentru restabilirea ordinei constituţionale. Şi s’au angajat la acăsta, precum nici nu se putea altfel, pe basa de drept public, adecă pe basa dela 1867. Spre a garanta continuitatea vieţii de stat, vom cere înainte de toate indemnitate pentru acele cheltueli ale statului, cari în urma situaţiunei silite, suntem necesitaţi a le împlini. Vom cere mai departe încuviinţare pentru folosirea banilor încasaţi de stat şi vom propune desbaterea budgetului pe 1905 şi 1906, înţelegându-se aici acoperirea creditelor votate de delegaţiuni pe anii respectivi. Vom propune contingentul de recruţi în marginile ilegale de până acum şi nu vom lua asupră-ne obligamente faţă cu sporirea contingentului, cât timp dureză guvernarea nostra provisorie. In ce priveste afacerile vamale şi comerciale, fiindcă nu avem putinţa de a împiedeca, fără provocare de încurcături internaţionale, intrarea în vigoare a convenţiilor încheiate, vom propune primirea lor. Din contră în ce priveste raportul nostru de adî cu Austria, ne vom intui să trecem de la starea de drept a teritoriului vamal autonom la cea a teritoriului vamal separat, întru atât, ca în loc de alianţă vamală se încheiem convenţii comerciale cu Austria. Ministrul continuând trece la cea mai de căpetenie problemă a guvernului: reforma electorală. Reforma acesta o va face guvernul, zise Wekerle, ţinând strict seama, ca se se validiteze principiul dreptului universal de vot fără a se atinge caracterul ideii de stat maghiar şi a da mai ales clasei muncitoare acest drept. După realizarea acestei reforme şi după alegerile, ce se vor face pe noua casă, înceteză problema, la care ne-am angajat şi ne vom da demisia. Faţă cu celelalte ce vor urma, se menţine dreptul de liberă disposiţie. Nici noi n’am luat asupră-ne obligamente de nici o natură, nici Majestatea Sa n’a făcut nici o promisiune prealabilă. 4 consfield şchiop, ţinându-se în baston, Gordacoff ţinându-se de masă“ Dintre multe altele ce am visitat în München nu pot se las neamintită berăria de curte (Hofbrăuhaus), un edificiu clădit în stil renaissance cu două etaje, sale spaţiose şi cu o curte mare, în care am văriut la 2000 oameni, toţi bând o bere minunată. Fiecare oaspe îşi clătăresce însuşi păharul în apă, apoi merge la butele cu bere, unde i se turnă beutura „de la cep“, o plătesce și se aseda unde voesce, ori bea stând. Spun, că principele de coronă german, înainte de a se însura, nu trecea niciodată prin München, fără ca să mergă la berăria aceasta și să bea alăturea cu burghezii de rend, ceea ce l’a și făcut forte popular. Ara urcat apoi şi în etaj unde în deosebite sale beau nemţii mei tot din ele de un litru. Şi cum să şi nu bea, când un litru de bere costă 26 filere; de aceea te rid în München, decă ceri apă, ca să-ţi potolesc setea. După ce am stat în München câteva zile, în fine sătui de drum şi de toate cele veriute ne-am hotărît să întoarcem și spre ; dar totuși ca să mai vedem ceva ne-am propus să nu călătorim peste Viena, ci peste Graz. Am întors decerast la Salzburg și de acolo am luat încă odată calea ,prin minunatul Salzkaramergut, ca să ne luăm rămas bun de la lacurile și regiunile sale încântătore. De la Aussee ne-a dus trenul tot prin Alpi, prin ţinuturi admirabile, prin păduri seculare, pe lângă ruine de castele şi ciurfi de vaci elveţiene, de cari nu prea vad pe la noi. Conversam cu un neguţător de lemne, care ne spunea, că are de exploatat păduri chiar şi în Ural şi că lemnul de stejar are să urce forte mult în preţ, de oarece pădurile de stejar le stîrpesc în toate părţile. Am rîs, când tot amintitul neguţător umblat mult prin lume, audind că noi voim în fine să vedem şi lacul Balaton, ce ne sta în cale, ne dise foarte serios, că mai bine s’o luăm din Graz de-a dreptul spre Pesta, căci, după ce am văfiat atâtea lacuri minunate, văfiând acum Balatonul, ne vom strica tot gustul şi plăcerea avută şi ne vom pierde ilusiile. In fine spre sera sosirăm în oraşul pansioniştilor, în Graz, a cărui universitate a fost mai înainte atât de cercetată şi de studenţi români. Graz, capitala Stiriei, este unul din cele mai frumaase oraşe germane, situat pe ambii ţărm ai rîului Mur. Dealul Schlossberg, care se înalţă din oraş şi de pe care omul are o vedere admirabilă, promenada minunată, împrejurimea romantică şi clima plăcută, fac de oraşul, mai ales vara, este cercetat de o mulţime de turişti. Dintre multele clădiri frumose ce le are, remarc imposanta casă a sfatului, domul, universitatea, boancul cu colecţiunile sale interesante şi cele două teatre. In parcul oraşului, ca şi care mai frumos nu există în întregă monarchia, am văziut statua de marmură a poetului Anastasius Grün (conte Auersperg) şi monumentul poetului Robert Hamerling. Oraşul Graz are rol însemnat scientific şi industrial. Pe lângă universitate renumită, institute literare şi şcolare de tot felul şi instituţion publice de binefacere, el are o mulţime de fabrici cunoscute în care între altele se produce fier, stofe, şampanie şi bere escelentă. Din Graz ara luat drumul direct spre Pesta. La Ratot, un sat sărăcăcios, ara reriat castelul fostului ministru-president Coloman Széli. Lângă Popa am avut un incident trist: un sărman soldat desperat s’a aruncat pe şine chiar înaintea locomotivei, aşa că, l’au scos numai bucăţi dintre ratele vagonelor. In Budapesta am stat numai o fii şi apoi am plecat spre Clusiă în societatea unui grec interesant, Andre G. Peristiani, mare fabricant de ţigarete din Cairo. Spunea că produce şi vinde la an 25 milione de ţigarete şi are în fabrica sa 250 amploiaţi şi lucrători. Mergea acum la email să vadă pe taamă-sa, pe care n’o văduse de 25 ani. De aducerea aminte grecul prevenitor ne presenta şi mie şi cumnatului meu câte o cutere de cele mai fine ţigarete egiptene. Din Cluşiu până acasă ni se părea, că mergem prea încet, aşa doriam se ne vedem în mijlocul aior noştri şi în fine am sosit cu experienţa, că e bine şi plăcut să plec pe un timp şi se vede lume, dar şi mai bine şi plăcut e să întorc acasă, unde şti că te aşteptă braţe deschise şi inimi calde. Mişcare electorală. Precum aflăm, în Budapesta s-au întrunit înainte cu câteva zile membrii fostului club parlamentar naţionalist din dietă, dimpreună cu membrii comitetului electoral esecutiv ales de conferenţa electorală din Sibiiu de la 10 Ianuarie 1905, ţinâfid o consfătuire la 9 şi 10 Aprilie asupra măsurilor de luat în preajma alegerilor dietale. Nu cunoscem decursul consfătuirii amintite, nu ştim cine au fost presenţi dintre membrii amintiţi şi cine nu. Cu poşta de actî ni s’a trimis vnse textul tipărit al unui „apel cătră alegătorii români din Ungaria“ dat de „comitetul electoral esecutiv“ ales de conferenţa dela 10 Ian. 1905, precum şi textul tipărit al unui apel adresat alegătorilor români, slovaci şi şerbi şi semnat de „clubul parlamentar al naţionalităţilor.“ Lăsăm să urmeze mai jos aceste apeluri: I. Apel cătră alegătorii Români din Ungaria. Fraţi alegători! Christos ai înviat ! Ei suntem chemaţi la urna electorală! Mare şi grea datorinţă cetăţenescă avem să împlinim, de aceea comitetul esecutiv electoral vine cu acest apel cătră toţi membrii partidului nostru, spre lămurirea situaţiunei şi spre orientare în prejma alegerilor dietale. Dacă politica ţării ar fi avut o evoluţiune normală, am fi convocat conferinţa electorală a partidului. Inse, precum îndeobşte este cunoscut, desvoltarea evenimentelor politice au luat un curs anormal şi s’a statornicit o încurcătură cu sfârşituri neprevăzute, numită crisă politică, ne aflăm între împrejurări silnice, cu vremea scurtă şi cu pregătirile neamânat de lipsă pentru lupta electorală, ce ni se impune, putem direrca prin surpindere, şi aşa suntem nevoiţi a abdice de planul de a convoca conferenţa electorală. Acesta de altfel o putem face cu atât mai uşor, pentru că în privinţa programului naţional şi în ceea ce priveste ţinuta principială şi tactică a partidului, nu s’a ivit nici o strămutare, nici un moment, care să reclame o nouă deciziune a conferenţei naţionale. Enunţăm, că partidul nostru naţional stă neclintit pe temeiul programului său politic, şi pe basa acestui program intrăm în lupta nouă electorală. Constatăm cu mândrie, că unul dintre punctele principale din programul naţional, accentuat şi în proiectul de adresă al deputaţilor noştri naţionalişti, sufragiul universal fără restringere, şi secret, a aflat în sfîrşit şi apreciarea Coronei, şi toate partidele politice din ţără, vrând-nevrând, trebue se se preocupe de el, eră guvernului actual i-a fost impus în mod espres realizarea lui, așa că scopul de căpetenie al acestui guvern de transiție este alcătuirea reformei electorale pe temeiul votului universal. Astfel chemarea principală a parlamentului, ce se va alege acum, va fi crearea unei legi electorale, aşa că prin acestă reformă să se potă apoi convoca o Dietă nouă, care fiind espresiunea opiniunei publice a cetăţenilor ţării, să fie competentă a resolva cestiunile de mare însemnătate pentru patrie, pentru armată, pentru bunăstarea cetăţenilor, pentru bunul mers al afacerilor publice politice. In special aşteptăm deja o Dietă astfel alcătuită, resolvirea dreptă, echitabilă a cestiunei naţionalităţilor, fără de care nu poate fi vorbă de pace, de progres, de bunăstare obştescă în patria nostră poliglotă, Ungaria, de aceea o lege electorală, care ar aduce favoruri şi folose politice exclusiv numai unei rase, în paguba naţionalităţilor nemaghiare, nu numai că ar fi nepatriotică, în detrimentul terei, ci ar fi deadreptul batjocorirea ideilor sfinte de libertate, dreptate şi egalitate a cetăţenilor din aceeaşi patrie. Va pricepe prin urmare fieşicare membru sincer al partidului naţional, că aci e vorb, de drepturile cele mai sfinte ale popoarelor, de libertatea, de viaţa politică a cetăţenilor. Urmeză deci, ca o mare şi grea datorinţă, pentru fieşl care membru al partidului nostru naţional, se-şî dea bine sămă, că dela purtarea lui la alegerile ce ne stau înainte atârnă sartea lui, a familiei românesc!, a nemului întreg ! Ora deşteptării sună, fraţi alegători, şi pentru poporul românesc, şi când e chemat la alegere, se scie, că dela votul seu atârnă politica ţării, mergerea spre bine sau căderea spre rău a vieţii sale. Ne adresăm prin urmare cu totă încrederea cătră D-Vostre, cu frăţescă rugare, ca numai pe candidat de al partidului nostru naţional se ve daţi votul! In acestă luptă grea, pentru drepturile noastre sfinte naţionale, avem ca tovarăş! credincioşi pe fraţii Serb şi Slovaci, aşa că pe lângă interesele comune, pentru care ne luptăm cu puteri unite, fiecare partid îş are şi îşi reservă pro___- ——— -----------gramul său propriu de acţiune politică, liber şi neatârnat. Ni se impune deci ca în cercuri electorale amestecate se ne ajutăm împrumutat. Ei în cercuri, unde nu avem candidat naţional, numai aceluia să-i daţi încredere prin votul D-Vostre, carele va fi admis din partea delegaţiunei electorale a comitetului, constituit cu sediul în Arad, precum veţi afla din avizul publicat în tote foile noastre naţionale. Noi ne-am îngrijit, ca pentru fiecare cerc electoral se putem recomanda un candidat vrednic de încredere, care e în înţelegere cu factorii locali competenţi, să susţină cu demnitate stegul partidului naţional, spre binele şi cinstea iubitului nostru popor românesc. Lista candidaţilor se va publica în foile naţionale deodată cu acest apel, înainte fraţilor, cu bărbătescă hotărîre la împlinirea datorinţei noastre naţionale-patriotice !!! înainte cu Dumnedeu! Christos a înviat! Budapesta, 10 Aprilie 1906. Comitetul electoral esecutiv a! partidului naţional român. Nr. 73.—1906. II. Ape! cătră alegătorii Români, Slovaci şi Şerbi. Iubiţi alegători! Suntem în prejma alegerilor de deputaţi. Ni se deschide din nou prilegiul ca să ne spunem cuvântul conştient asupra afacerilor publice şi să pretindem cu tată puterea validitatea principiilor depuse în programul nostru, cari singure sunt în stare să garanteze înflorirea ţării şi fericirea tuturor popoarelor. Un punct cardinal al acestui program este votul universal secret după comune, care este chemat să facă posibilă validitatea tuturor forţelor din ţară. Alegerile aceste vor avea să decidă asupra sorţii votului universal secret. Şi noi înaintea tuturor altor partide politice din ţară am,pretins acest drept. Am pretins vise şi pretindem votid universal secret adevărat şi nefalsificat. Pretindem ca şi minorităţile să fie representate în dietă, în proporţia minierului alegătorilor. Pretindem ca cercurile electorale să fie după dreptate împărţite. Pretindem ca alegătorilor să li se dea posibilitatea de a vota liber, ca dieta să fie adevărata expresiune a voinţei poporului. Pretindem aceste lucruri pentru că numai aşa vor putea cetăţenii să-şî spună dorinţele lor asupra tuturor cestiunilor, de la cari depinde sartea lor. Pretindem ca cestiunea naţionalităţilor se fie resolvită pe basadreptăţei şi a egalităţei. Neresolvarea acestei cestiuniî de cea mai mare importanţă împiedecă resolvarea multor altor cestiunî arzetare ; împiedecă nu numai desvoltarea socială şi