Gazeta Transilvaniei, iunie 1906 (Anul 69, nr. 120-143)

1906-06-01 / nr. 120

f Nr. 120.—1906, G­AZETA TRANSILVANIEI. Fr. Heriorhrfc, care după­ ce respinse acu­­saţia, că Saşii n’au luptat alături cu Ma­­ghiariî în timpul crisei, zise că în comita­tul Braşovului locuit de trei naţionalităţi, pecare are motive întemeiate de a păstra calmitatea şi liniştea. De aceea au rugat pe fişpanul Dr. Szekely, să rămână, cu toate neajunsurile ce i­ se f­ac, la postul său. Fiş­panul a şi făcut acesta, scutind comitatul de comisar regesc şi de scene ce ar fi pă­rut eroice. După­ ce face imputări unei părţi a Maghiarilor din Braşov pentru a­­titudinea lor duşmănosă faţă cu d-l fişpan, oratorul spune, că conscienţa patriotică impune a sprijini pe fişpan. Face deci propunerea,­ ca adunarea alegătorilor saşi din cele patru cercuri electorale să dea espresie aprecierei şi încrederei sale faţă cu domnul fişpan Dr. Székely György şi să-l roage, ca să rămână în postul său. Adunarea a primit unanim pro­punerea. S’au ales apoi membrii Kreisauss­­chuss-ului, din care fac parte din oraş ‘28 membrii , din provincie 28 membrii. * Deputatul Schmidt în cursul vorbirei sale a dis următorele : D-lor ! In memoriul deputaţilor saşi presentant comitetului central săsesc la 19 Mai a. c., ni-am dat expresiune convin­­gerei noastre în urmatoarea proposiţie fun­damentală : »Politica poporului săsesc din Ardeal are în vedere urmatorele două axiome : Pe de o parte axioma, că conservarea na­ţională a micului nostru popor este indi­­solabil legată de fiinţa unitară a statului ungar şi prin urmare cu hegemonia poli­tică a Maghiarilor în acestă ţară; a doua axiomă este, că în acelaşi timp şi statul un­gar are un interes cardinal, ca în locurile unde locuiesc Saşii, poporul nostru să fie sprijinit în fiinţa sa şi consolidarea sa naţională, deoare­ce conservarea neştirbită a poporului nostru în acele puncte este, în vederea pericolului existent al români­­zării, şi un interes cardinal al statului.« O axiomă mai absurdă şi mai peri­­culosă decât alta, pentru Saşi numai pu­ţin ca pentru Maghiari şi pentru stat! — 13 Iunie a. Principii moştenitori ai României os­­peţii împeratului Francisc Iosif, in călăto­ria lor spre Sigmaringen, principii moşte­nitori ai României se vor opri adî la Vi­­ena, unde vor fi ospeţii împăratului Fran­cisc Iosif şi vor fi găzduiţi la Burg. Tot adî prinţul moştenitor va înmâna împăra­tului într’o audienţă estraordinară »Cola­nul« noului ordin. Tot adî va avè loc în onoarea părechei princiare române un prând de gală la palatul Schönbrunn, la care sunt invitaţi toţi membrii casei im­periale aflaţi în Viena. Goff misiun­ea austro-ungară a exposi­­ţîei din Bucuresci a dat Luni într’unul din saloanele otelului Bulevard un banchet în onoarea guvernului român şi a membrilor comitetului exposiţiei. Comisarul pavilio­nului austriac a ridicat un toast pentru guvernul român. Ministrul preşedinte Gr. G. Cantacuzino mulţumind a accentuat că participarea Austro-Ungariei la exposiţie onoră că ţera. Dr. Istrati, luând cuvântul a dis, că Austria a fost în­tot­deauna bi­­nevoitoare României, ceea ce s’a dovedit şi în anul 1836, când Austria a participat la exposiţia din Iaşi. Statistica populaţiimei României în an­ului 1905. Serviciul statisticei generale din ministeriul domeniilor a terminat lucră­rile cu privire la mişcarea populaţiimei României în anul 1905. Din acestă statis­tică resultă, că în comunele rurale au fost 213.101 naşteri, 129.021 decese, or cunu­nii 44.337. In oraşe au fost 35.044 naşteri 31.059 decese şi 6.832 cununii. Crescerea populaţiunei a fost deci în anul 1905 de 88.065 suflete. Studenţii macedoneni la Giurgiu. Din Giurgiu i­ se scrie »Universului« cu data 28 Marti­e.: După cum v’am comunicat te­legrafic, ori la 1 u. a., a sosit aici cu va­porul dela Brăila, studenţii macedoneni Taşeu Pucerea şi Papa Goga. După ce au făcut câteva visite la românii macedoneni de aici, la orele 5 şi jumătate s’a lansat un apel, în mii de foi, giurgivenilor, con­tra grecilor Constandatos, Mihaletos, Las­­karis, Tanos, Carvouidis, Carida, Aposto­los şi Menas ce — spun ei — compun comitetul societăţii »Etnichi eteria« din localitate. Apelurile au făcut o adevărată mişcare în oraş. D-l substitut Emil Anghelescu a o­­prit şi confiscat apelurile. Faptul a produs impresie şi toţi îl comentau. Studenţii au reclamat cazul d lui ministru de justiţie telegrafic. La orele 6 şi jumătate Taşeu Puce­rea şi Popa Goga s’au dus la mâra fraţilor Constandatos din calea Zimnicî. Aci găsind J pe Haralambie Constandatos i-a cerut socotela asupra gravei insulte aduse d-lui ministru Iacob Lahovari, cum că i-ar fi cerut 8000 lei prin studentul Georgescu. De aci s’au dus la gară, unde au întâmpinat pe alţi 12 stu­denţi macedoneni, ce au sosit cu trenul de săra. Oraşul întreg era în picioare. Săra au venit în grădina publică »Centru« unde orchestra a intonat »Deştăptă-te Române« în viile urale şi aplause ale tuturor. Poli­ţia postase în faţa caselor bogătaşilor greci sergenţi de stradă. Adî diminăţă studenţii macedoneni au făcut ca serviciul liturghiei la biserica grecăscă »elenismos« (Bunavestire) să fie oprit. Sergenţii de poliţie nu lăsau pe ni­meni să între. Un student macedonean însă a reuşit să între în biserică. Lume multă însoţea pe macedoneni pe stradele oraşului. Grecii sunt consternaţi. Comercianţii de aci au semnat o petiţie, prin care cer expulsarea lui Constandatos, Mihaletos şi Apostol ca dărîmătorii comeretului român O delegaţiune va înmâna petiţiunea d-lui ministru de interne. Manifestaţiile contra anarchiştilor. Se telegrafiază din Madrid. Manifestaţia de Luni contra crimei anarchiste şi a solida­­rităţei socialiste, a fost imposantă. Corte­giul a pornit din piaţa Major pe calea Major spre palatul regal. In faţa casei cu n­rul 88, unde s’a comis atentatul, fostul primar Aguirela, om foarte popular, ţinu o cuvântare, în care aminti despre victimele atentatului. Toţi cei de faţă îşi scoseră pălăriile. Din mii de guri isbucniră strigă­tele: Jos anarchiştii! Părechea regală a­­păru­ în balcon şi fix salutată cu entusi­­asm. Manifestaţia a exprimat fără îndo­ială sentimentele întregei ţări. După amănji suveranii au plecat la reşedinţa lor de vară la Granja. Du­al. In urma incidentului întâmplat Duminecă la congresul Ligei culturale d-l prof. Antonescu a provocat pe d-l P. Gră­­dişteanu la duel. Marstorii d-lui Antonescu sunt d-nii Dr. Atanasescu şi M. Ianculescu, şi ai d-lui Grădişteanu sunt d-nii general Budişteanu şi Al. Florescu. Greci expulsaţi. Din Sulina Grecii Iani şi Teodor Psaladi supuşi turci, au fost expulsaţi. Manifestaţie pentru limba română. Din Tulcea se anunţă: Duminecă sera a fost serbarea dată în folosul societăţei »Ţăsătorea«, la care şî-au dat concxxrsuî dame române. In program erau vre-o dece cântece francese. Elevii liceului au trimis o delegaţie comitetului, rugându-­ se renunţe a cânta franţuzesce. Acesta nu a admis, înainte chiar de a se începe cân­­teciie au fost arestaţi 3 elevi fără să fi făcut manifestaţie. Restul elevilor au ple­cat atunci cântând »Deşteptă-te Române« pe străzi pănă la poliţie spre a cere libe­rarea colegilor arestaţi. Advocatul Cea­­pâru a luat energic apărarea elevilor. Aci au sosit şi profesorii Stoian şi Secăşeanu Venind procurorul Mozgoz şi judecătorul de instrucţie Radovici, au liberat pe elevii arestaţi, pretindându-le cuvântul de onore că vor rămânea liniştiţi. Elevii au mers apoi la grădina publică unde serbarea a urmat în linişte. Serbare şi parastas pentru Grecii că­­duţi În Macedonia. »Fr. Zeitung« primesee următorea comunicare din Atena: Adî s’a oficiat de cătră mitropolitul Theoklet’os în biserica catedrală, un parastas în onoarea voluntarilor căduţi de curând în Macedo­nia. Au fost pomeniţi: Frantinas­ Caspalis ofiţerul de cavalerie şi conducătorul ban­delor, care a cădut în lupta cu Bulgarii la Janitsa şi cei 28 membrii ai bandei de sub conducerea studentului în drept Pe­­tropulakos cari au fost omorîţî de un de­taşament militar turcesc în satul Osmtani. Intre alţii au depus corone regimentul 2 de cav. din care făcea parte Fr­antunas- Caspalis şi­­comitetul macedonean invisi­­bili al cărui pr­eşedinte este locot.­colone­­lul Gerojanis şi al cărui cassier e profeso­rul universitar Argyropulos. Au luat parte la parastas adjutant­ al regelui Miliotis, ambii adjutanţi ai prinţului George din Creta, primarul, politician­, toţi coman­danţii regimentelor şi batalioanelor din gar­­nisoana locală, studenţii etc. Guvernul a interdis ofiţerilor funcţionarea ca organi­sator­ al parastasului. Serbarea a fost a­­ranjată de societatea diariştilor; nu s’a ţinut nici un discurs. Tata pressa gre­­cescă e plină de articole patriotice în o­­noarea celor căduţî. Graţiarea unu­i complotist bulgar. Re­gele Carol a graţiat de restul pedepsei pe bulgarul N. Bogdanof numit şi Hagiu, care fusese implicat în complotul bulgari­lor contra vieţii regelui Carol. Bogdanof fusese condamnat la 10 ani rec­x­siune. Un minor esecutat. „Lokalanzeiger« anunţă din Varşovia, că că a fost esecutat acolo, un ucenic de cismar în vârstă de 19 ani, care a comis un atentat neisbutit asupra unui poliţist. Contraband­ă de oi. Poliţia de graniţă din Petroşani a descoperit o contrabandă de 1600 oi trecute peste graniţa din Ro­mânia de către ciobanii din Poiană. Oile au fost sechestrate şi se vor vinde la li­citaţie. Valoarea lor întrece suma de 40000 coroane. Doctor medicinae veterinariae. Foia oficială publică un statut sacţionat de Maj. Sa în cestiunea introducerii doctoratului în sciinţele medicinei veterinare. Pr­in no­ul statut academia regescă x­ngurăscă veterinară din Budapesta are de acum înainte dreptul să promoveze la gra­dul de doctori medicinae veterinar’iar pe acei medici veter’inarî diplomaţi, cari au desfăşurat în vi’e-un ram al acestei sciinţe o activitate deosebită, dovedind tot­odată că sunt în stare a duce în îndeplinire in­dependent cercetări şi experimentări sci­­enţifice. Academia Română. Concursuri pentru premii. — 1906. — Urmare. — VII. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei, divisibil, se va da în sesiunea generală din 1908, prin Secţiunea sciinţifică, pentru scri­eri cu conţinut sciinţific în înţelesul sciin­­ţelor exacte (matematică, fizică, chimie, istorie naturală, geografie, medicină, ingi­nerie, industrie şi sciinţele aplicate în ge­nere, cari se vor judeca mai meritorii prin­tre cele publicate de la 1 Noemvrie 1905 pănă la 31 Octomvrie 1907. (Termenul la 31 Octomvrie 1907.) VIII. Premiul Statului Eliade-Rădu­­lescu, de 5.000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1909, prin secţiunea istorică pentru o scriere istorică, economică, juri­dică sau filosofică, care se va judeca mai meritorie printr­e cele publicate de la 1 Noemvrie 1904 pănă la 31 Octomvrie 1908. Terminul la 31 Octomvrie 1908. IX. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei, divisibil, se va da în sesiunea gener­ală din 1909, prin Secţiunea literară, pentru scrieri de literatură său de filologie, cu cuprins moral (în înţelesul că sunt exluse numai scrierile contrare moralei), cari se vor ju­deca mai meritorii printre cele pu­blicate dela 1 Noemvrie 1905 pănă la 31 Octomvrie 1908. (Terminul la 31 Octom­vrie 1908.) X. Premiul Ragi-Vasilie, de 5.000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1912, prin Secţiunea istorică, pentru scrie­ri privitoare la comerciul român în trecut și în present și publicată în timpul dela 1 Noemvrie 1905 pănă la 31 Octomvrie 1911. Terminul la 31 Octomvrie 1911. B. Premii pentru lucrări puse la concurs cu subiecte date. I. Premiul Alexandru loan Cuza, de 10.000 Lei, dimpreună c­u procentele aces­tei sume dela 1891 pănă la acordarea pre­miului, se va da în sesiunea generală din 1907, prin Secţiunea istorică, celei mai bune lucrări în limba română despre: Is­toria Românilor dela Aurelian pănă la fundarea Principatelor. II. Premiul Statului Lazăr, de 5.000 Lei, se va da­­în sesiunea generală din 1907 prin Secţiunea scienţifică, celei mai bune lucrări scrise în limba română asxx­pra subiectulxxi: »Cercetări originale asu­­pra pelagrei în vederea etiologiei şi com­baterii bulei«. III. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei, divisibil, se va da în sesiunea generală din 1907, prin Secţiunea literară, celei mai bu­ne lucrări scrise în limba română despre: »înrâuririle curentelor străine în evoluţiu­­nea limbii şi literaturii române în seco­lul XIX«. IV. Premiul JSreuscholz, de 2 000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1907, prin Secţiunea istorică, celei mai bune lu­crări scrise în limba română despre: »Is­toricul Căilor ferate din România şi in­fluenţa lor din punctul de vedere econo­mic, social şi politic«. Pagina 3 V. Premiul Statului Eliade-Rădulescu de 5.000 Lei, se va da în sesiunea gene­rală din 1908, prin Secţiunea istorică, ce­lei mai bune lucrări scrise in limba româ­nă, despre: »Domniile române sub Regula­mentul Organic pănă la 1848«. VI. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei, divisibil, se va da în sesiunea generală din 1908, prin Secţiunea istor­ică, celei mai bu­ne lucrări scrise în limba română des­pre : »Istoria lui Mihaiîî Viteazul, 1503 — 1601«. VII. Premiul Ioan Kalinderu, de 1.000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1908, prin Secţiunea istorică, celei mai bune lu­crări scrise în limba română, asupra subi­ectului: »Monografia economică, statistică și socială a unei comune rurale din Ro­mânia«. Terminul presentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1907. (Va urma.) ULTIME SCIIRL Viena, 13 Iunie. Tratările asupra aranjărei raportui­ilor dintre Austria şi Ungaria se vor începe cât de cu­­rând. Vor participa la tratări dr. Beck ministru preşedinte austriac, Wekerle ministru preşedinte ungar şi Fr. Kos­suth ministru de comerciu ungar. Petersburg, 13 iunie. Ministeriul de resboiu a desfiinţat un club mili­tar despre car­e s’a dovedit, că era cuibul principal al conjuraţilor. „Na­­rodni Wjestin­k“ publică articolul unui ofiţer în care acesta vor­besce nu nu­mai despre esistenţa unei conjuraţii contra Dumei, ci publică şi numele complicilor. Intre aceştia se numeră generalul Sarad­eff, comandantul di­viziei navale a 23-a şi generalii Or­­lov şi Min. Paris, 13 iunie. Camera francesă şi-a început axil lucrările. Ministrul president Sarrien a cetit programul guvernului, asupra căruia s’a început imediat desbaterea. Deputaţii Gerault- Richard, socialist guver­namental, Gu­­esde, Jaures şi Charles vor adresa guvernului o interpelaţie asupra poli­ticei generale a guvernului. Lonndra, 13 iunie. Din Tokio i­ se anunţă­­harului „Daily Telegraph“, că situaţia în Corea de sud e gravă. Răsculaţii au ocupat Taljang şi ase­diază NaincixT. Din Kianc­u se anunţă, că acolo s’au adunat trupe revoluţio­nare numerose, cari ameninţă întreg ţinutul. Mişcarea aceasta a Coreanilor este îndreptată în contra Japonesilor, cu stăpânirea cărora nu sunt de loc mulţumiţi. ?­n Roma, 13 iunie. Noul ministru preşedinte italian şi-a desfăşur­at pro­gramul atât în cameră cât şi în se­nat. Ministrul preşedinte a accentuat relaţiunile prietinesc, faţă cu tote pu­terile. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Traian H. Pop. Stabiliment de hydrotherapie Wallischof, staţiune de tren şi poştă Brunn-Maria-En­­zersdorf, 30 min. departe de Viena. Arangiament modern (pe lângă hydrotherapie completă, băi elec­trice, de aer, sare, massage, electrisare, gimnastică suedă etc ) Preţ­ur moderate. Cu prospecte şi informaţiuni mai de­tailate stă la dispoziţie direcţiunea şi me­dicul stabilimentului Dr. Marius Sturza. Se capetă pretiutind­eni Cremă de dinţi indispensabilă conservă dinţi curaţi, albi şi sănătoşi.

Next