Gazeta Transilvaniei, iunie 1906 (Anul 69, nr. 120-143)
1906-06-01 / nr. 120
f Nr. 120.—1906, GAZETA TRANSILVANIEI. Fr. Heriorhrfc, care după ce respinse acusaţia, că Saşii n’au luptat alături cu Maghiariî în timpul crisei, zise că în comitatul Braşovului locuit de trei naţionalităţi, pecare are motive întemeiate de a păstra calmitatea şi liniştea. De aceea au rugat pe fişpanul Dr. Szekely, să rămână, cu toate neajunsurile ce i se fac, la postul său. Fişpanul a şi făcut acesta, scutind comitatul de comisar regesc şi de scene ce ar fi părut eroice. După ce face imputări unei părţi a Maghiarilor din Braşov pentru atitudinea lor duşmănosă faţă cu d-l fişpan, oratorul spune, că conscienţa patriotică impune a sprijini pe fişpan. Face deci propunerea, ca adunarea alegătorilor saşi din cele patru cercuri electorale să dea espresie aprecierei şi încrederei sale faţă cu domnul fişpan Dr. Székely György şi să-l roage, ca să rămână în postul său. Adunarea a primit unanim propunerea. S’au ales apoi membrii Kreisausschuss-ului, din care fac parte din oraş ‘28 membrii , din provincie 28 membrii. * Deputatul Schmidt în cursul vorbirei sale a dis următorele : D-lor ! In memoriul deputaţilor saşi presentant comitetului central săsesc la 19 Mai a. c., ni-am dat expresiune convingerei noastre în urmatoarea proposiţie fundamentală : »Politica poporului săsesc din Ardeal are în vedere urmatorele două axiome : Pe de o parte axioma, că conservarea naţională a micului nostru popor este indisolabil legată de fiinţa unitară a statului ungar şi prin urmare cu hegemonia politică a Maghiarilor în acestă ţară; a doua axiomă este, că în acelaşi timp şi statul ungar are un interes cardinal, ca în locurile unde locuiesc Saşii, poporul nostru să fie sprijinit în fiinţa sa şi consolidarea sa naţională, deoarece conservarea neştirbită a poporului nostru în acele puncte este, în vederea pericolului existent al românizării, şi un interes cardinal al statului.« O axiomă mai absurdă şi mai periculosă decât alta, pentru Saşi numai puţin ca pentru Maghiari şi pentru stat! — 13 Iunie a. Principii moştenitori ai României ospeţii împeratului Francisc Iosif, in călătoria lor spre Sigmaringen, principii moştenitori ai României se vor opri adî la Viena, unde vor fi ospeţii împăratului Francisc Iosif şi vor fi găzduiţi la Burg. Tot adî prinţul moştenitor va înmâna împăratului într’o audienţă estraordinară »Colanul« noului ordin. Tot adî va avè loc în onoarea părechei princiare române un prând de gală la palatul Schönbrunn, la care sunt invitaţi toţi membrii casei imperiale aflaţi în Viena. Goff misiunea austro-ungară a exposiţîei din Bucuresci a dat Luni într’unul din saloanele otelului Bulevard un banchet în onoarea guvernului român şi a membrilor comitetului exposiţiei. Comisarul pavilionului austriac a ridicat un toast pentru guvernul român. Ministrul preşedinte Gr. G. Cantacuzino mulţumind a accentuat că participarea Austro-Ungariei la exposiţie onoră că ţera. Dr. Istrati, luând cuvântul a dis, că Austria a fost întotdeauna binevoitoare României, ceea ce s’a dovedit şi în anul 1836, când Austria a participat la exposiţia din Iaşi. Statistica populaţiimei României în anului 1905. Serviciul statisticei generale din ministeriul domeniilor a terminat lucrările cu privire la mişcarea populaţiimei României în anul 1905. Din acestă statistică resultă, că în comunele rurale au fost 213.101 naşteri, 129.021 decese, or cununii 44.337. In oraşe au fost 35.044 naşteri 31.059 decese şi 6.832 cununii. Crescerea populaţiunei a fost deci în anul 1905 de 88.065 suflete. Studenţii macedoneni la Giurgiu. Din Giurgiu i se scrie »Universului« cu data 28 Martie.: După cum v’am comunicat telegrafic, ori la 1 u. a., a sosit aici cu vaporul dela Brăila, studenţii macedoneni Taşeu Pucerea şi Papa Goga. După ce au făcut câteva visite la românii macedoneni de aici, la orele 5 şi jumătate s’a lansat un apel, în mii de foi, giurgivenilor, contra grecilor Constandatos, Mihaletos, Laskaris, Tanos, Carvouidis, Carida, Apostolos şi Menas ce — spun ei — compun comitetul societăţii »Etnichi eteria« din localitate. Apelurile au făcut o adevărată mişcare în oraş. D-l substitut Emil Anghelescu a oprit şi confiscat apelurile. Faptul a produs impresie şi toţi îl comentau. Studenţii au reclamat cazul d lui ministru de justiţie telegrafic. La orele 6 şi jumătate Taşeu Pucerea şi Popa Goga s’au dus la mâra fraţilor Constandatos din calea Zimnicî. Aci găsind J pe Haralambie Constandatos i-a cerut socotela asupra gravei insulte aduse d-lui ministru Iacob Lahovari, cum că i-ar fi cerut 8000 lei prin studentul Georgescu. De aci s’au dus la gară, unde au întâmpinat pe alţi 12 studenţi macedoneni, ce au sosit cu trenul de săra. Oraşul întreg era în picioare. Săra au venit în grădina publică »Centru« unde orchestra a intonat »Deştăptă-te Române« în viile urale şi aplause ale tuturor. Poliţia postase în faţa caselor bogătaşilor greci sergenţi de stradă. Adî diminăţă studenţii macedoneni au făcut ca serviciul liturghiei la biserica grecăscă »elenismos« (Bunavestire) să fie oprit. Sergenţii de poliţie nu lăsau pe nimeni să între. Un student macedonean însă a reuşit să între în biserică. Lume multă însoţea pe macedoneni pe stradele oraşului. Grecii sunt consternaţi. Comercianţii de aci au semnat o petiţie, prin care cer expulsarea lui Constandatos, Mihaletos şi Apostol ca dărîmătorii comeretului român O delegaţiune va înmâna petiţiunea d-lui ministru de interne. Manifestaţiile contra anarchiştilor. Se telegrafiază din Madrid. Manifestaţia de Luni contra crimei anarchiste şi a solidarităţei socialiste, a fost imposantă. Cortegiul a pornit din piaţa Major pe calea Major spre palatul regal. In faţa casei cu nrul 88, unde s’a comis atentatul, fostul primar Aguirela, om foarte popular, ţinu o cuvântare, în care aminti despre victimele atentatului. Toţi cei de faţă îşi scoseră pălăriile. Din mii de guri isbucniră strigătele: Jos anarchiştii! Părechea regală apăru în balcon şi fix salutată cu entusiasm. Manifestaţia a exprimat fără îndoială sentimentele întregei ţări. După amănji suveranii au plecat la reşedinţa lor de vară la Granja. Dual. In urma incidentului întâmplat Duminecă la congresul Ligei culturale d-l prof. Antonescu a provocat pe d-l P. Grădişteanu la duel. Marstorii d-lui Antonescu sunt d-nii Dr. Atanasescu şi M. Ianculescu, şi ai d-lui Grădişteanu sunt d-nii general Budişteanu şi Al. Florescu. Greci expulsaţi. Din Sulina Grecii Iani şi Teodor Psaladi supuşi turci, au fost expulsaţi. Manifestaţie pentru limba română. Din Tulcea se anunţă: Duminecă sera a fost serbarea dată în folosul societăţei »Ţăsătorea«, la care şî-au dat concxxrsuî dame române. In program erau vre-o dece cântece francese. Elevii liceului au trimis o delegaţie comitetului, rugându- se renunţe a cânta franţuzesce. Acesta nu a admis, înainte chiar de a se începe cânteciie au fost arestaţi 3 elevi fără să fi făcut manifestaţie. Restul elevilor au plecat atunci cântând »Deşteptă-te Române« pe străzi pănă la poliţie spre a cere liberarea colegilor arestaţi. Advocatul Ceapâru a luat energic apărarea elevilor. Aci au sosit şi profesorii Stoian şi Secăşeanu Venind procurorul Mozgoz şi judecătorul de instrucţie Radovici, au liberat pe elevii arestaţi, pretindându-le cuvântul de onore că vor rămânea liniştiţi. Elevii au mers apoi la grădina publică unde serbarea a urmat în linişte. Serbare şi parastas pentru Grecii căduţi În Macedonia. »Fr. Zeitung« primesee următorea comunicare din Atena: Adî s’a oficiat de cătră mitropolitul Theoklet’os în biserica catedrală, un parastas în onoarea voluntarilor căduţi de curând în Macedonia. Au fost pomeniţi: Frantinas Caspalis ofiţerul de cavalerie şi conducătorul bandelor, care a cădut în lupta cu Bulgarii la Janitsa şi cei 28 membrii ai bandei de sub conducerea studentului în drept Petropulakos cari au fost omorîţî de un detaşament militar turcesc în satul Osmtani. Intre alţii au depus corone regimentul 2 de cav. din care făcea parte Frantunas- Caspalis şicomitetul macedonean invisibili al cărui preşedinte este locot.colonelul Gerojanis şi al cărui cassier e profesorul universitar Argyropulos. Au luat parte la parastas adjutant al regelui Miliotis, ambii adjutanţi ai prinţului George din Creta, primarul, politician, toţi comandanţii regimentelor şi batalioanelor din garnisoana locală, studenţii etc. Guvernul a interdis ofiţerilor funcţionarea ca organisator al parastasului. Serbarea a fost aranjată de societatea diariştilor; nu s’a ţinut nici un discurs. Tata pressa grecescă e plină de articole patriotice în onoarea celor căduţî. Graţiarea unui complotist bulgar. Regele Carol a graţiat de restul pedepsei pe bulgarul N. Bogdanof numit şi Hagiu, care fusese implicat în complotul bulgarilor contra vieţii regelui Carol. Bogdanof fusese condamnat la 10 ani recxsiune. Un minor esecutat. „Lokalanzeiger« anunţă din Varşovia, că că a fost esecutat acolo, un ucenic de cismar în vârstă de 19 ani, care a comis un atentat neisbutit asupra unui poliţist. Contrabandă de oi. Poliţia de graniţă din Petroşani a descoperit o contrabandă de 1600 oi trecute peste graniţa din România de către ciobanii din Poiană. Oile au fost sechestrate şi se vor vinde la licitaţie. Valoarea lor întrece suma de 40000 coroane. Doctor medicinae veterinariae. Foia oficială publică un statut sacţionat de Maj. Sa în cestiunea introducerii doctoratului în sciinţele medicinei veterinare. Prin noul statut academia regescă xngurăscă veterinară din Budapesta are de acum înainte dreptul să promoveze la gradul de doctori medicinae veterinar’iar pe acei medici veter’inarî diplomaţi, cari au desfăşurat în vi’e-un ram al acestei sciinţe o activitate deosebită, dovedind totodată că sunt în stare a duce în îndeplinire independent cercetări şi experimentări scienţifice. Academia Română. Concursuri pentru premii. — 1906. — Urmare. — VII. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei, divisibil, se va da în sesiunea generală din 1908, prin Secţiunea sciinţifică, pentru scrieri cu conţinut sciinţific în înţelesul sciinţelor exacte (matematică, fizică, chimie, istorie naturală, geografie, medicină, inginerie, industrie şi sciinţele aplicate în genere, cari se vor judeca mai meritorii printre cele publicate de la 1 Noemvrie 1905 pănă la 31 Octomvrie 1907. (Termenul la 31 Octomvrie 1907.) VIII. Premiul Statului Eliade-Rădulescu, de 5.000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1909, prin secţiunea istorică pentru o scriere istorică, economică, juridică sau filosofică, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate de la 1 Noemvrie 1904 pănă la 31 Octomvrie 1908. Terminul la 31 Octomvrie 1908. IX. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei, divisibil, se va da în sesiunea generală din 1909, prin Secţiunea literară, pentru scrieri de literatură său de filologie, cu cuprins moral (în înţelesul că sunt exluse numai scrierile contrare moralei), cari se vor judeca mai meritorii printre cele publicate dela 1 Noemvrie 1905 pănă la 31 Octomvrie 1908. (Terminul la 31 Octomvrie 1908.) X. Premiul Ragi-Vasilie, de 5.000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1912, prin Secţiunea istorică, pentru scrieri privitoare la comerciul român în trecut și în present și publicată în timpul dela 1 Noemvrie 1905 pănă la 31 Octomvrie 1911. Terminul la 31 Octomvrie 1911. B. Premii pentru lucrări puse la concurs cu subiecte date. I. Premiul Alexandru loan Cuza, de 10.000 Lei, dimpreună cu procentele acestei sume dela 1891 pănă la acordarea premiului, se va da în sesiunea generală din 1907, prin Secţiunea istorică, celei mai bune lucrări în limba română despre: Istoria Românilor dela Aurelian pănă la fundarea Principatelor. II. Premiul Statului Lazăr, de 5.000 Lei, se va daîn sesiunea generală din 1907 prin Secţiunea scienţifică, celei mai bune lucrări scrise în limba română asxxpra subiectulxxi: »Cercetări originale asupra pelagrei în vederea etiologiei şi combaterii bulei«. III. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei, divisibil, se va da în sesiunea generală din 1907, prin Secţiunea literară, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre: »înrâuririle curentelor străine în evoluţiunea limbii şi literaturii române în secolul XIX«. IV. Premiul JSreuscholz, de 2 000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1907, prin Secţiunea istorică, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre: »Istoricul Căilor ferate din România şi influenţa lor din punctul de vedere economic, social şi politic«. Pagina 3 V. Premiul Statului Eliade-Rădulescu de 5.000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1908, prin Secţiunea istorică, celei mai bune lucrări scrise in limba română, despre: »Domniile române sub Regulamentul Organic pănă la 1848«. VI. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei, divisibil, se va da în sesiunea generală din 1908, prin Secţiunea istorică, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre : »Istoria lui Mihaiîî Viteazul, 1503 — 1601«. VII. Premiul Ioan Kalinderu, de 1.000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1908, prin Secţiunea istorică, celei mai bune lucrări scrise în limba română, asupra subiectului: »Monografia economică, statistică și socială a unei comune rurale din România«. Terminul presentării manuscriptelor este pănă la 1 Septemvrie 1907. (Va urma.) ULTIME SCIIRL Viena, 13 Iunie. Tratările asupra aranjărei raportuiilor dintre Austria şi Ungaria se vor începe cât de curând. Vor participa la tratări dr. Beck ministru preşedinte austriac, Wekerle ministru preşedinte ungar şi Fr. Kossuth ministru de comerciu ungar. Petersburg, 13 iunie. Ministeriul de resboiu a desfiinţat un club militar despre care s’a dovedit, că era cuibul principal al conjuraţilor. „Narodni Wjestink“ publică articolul unui ofiţer în care acesta vorbesce nu numai despre esistenţa unei conjuraţii contra Dumei, ci publică şi numele complicilor. Intre aceştia se numeră generalul Saradeff, comandantul diviziei navale a 23-a şi generalii Orlov şi Min. Paris, 13 iunie. Camera francesă şi-a început axil lucrările. Ministrul president Sarrien a cetit programul guvernului, asupra căruia s’a început imediat desbaterea. Deputaţii Gerault- Richard, socialist guvernamental, Guesde, Jaures şi Charles vor adresa guvernului o interpelaţie asupra politicei generale a guvernului. Lonndra, 13 iunie. Din Tokio i se anunţăharului „Daily Telegraph“, că situaţia în Corea de sud e gravă. Răsculaţii au ocupat Taljang şi asediază NaincixT. Din Kiancu se anunţă, că acolo s’au adunat trupe revoluţionare numerose, cari ameninţă întreg ţinutul. Mişcarea aceasta a Coreanilor este îndreptată în contra Japonesilor, cu stăpânirea cărora nu sunt de loc mulţumiţi. ?n Roma, 13 iunie. Noul ministru preşedinte italian şi-a desfăşurat programul atât în cameră cât şi în senat. Ministrul preşedinte a accentuat relaţiunile prietinesc, faţă cu tote puterile. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Traian H. Pop. Stabiliment de hydrotherapie Wallischof, staţiune de tren şi poştă Brunn-Maria-Enzersdorf, 30 min. departe de Viena. Arangiament modern (pe lângă hydrotherapie completă, băi electrice, de aer, sare, massage, electrisare, gimnastică suedă etc ) Preţur moderate. Cu prospecte şi informaţiuni mai detailate stă la dispoziţie direcţiunea şi medicul stabilimentului Dr. Marius Sturza. Se capetă pretiutindeni Cremă de dinţi indispensabilă conservă dinţi curaţi, albi şi sănătoşi.