Gazeta Transilvaniei, iunie 1906 (Anul 69, nr. 120-143)

1906-06-10 / nr. 128

Nr. 128.—1906. GAZETA TRANSILVANIEI. bilul paroch Ioma Bârsan, acest bun sfă- j tuitor al poporului român d­in parochie şi dinprejur, vrednicul d-sale fiu Andrei Bârsan şi soţia sa Catinca, spre eternisa­­rea memoriei răposatului au dăruit reuni­­unei femeilor române din Braşov 100 cor. Comitetul Reuniunei prin subscrisa aduce marinimoşilor donatori cea mai profundă naulţămită dorind ca bunul Dumnedeu să le uşureze durerea pierderii scumpului lor părinte, a căruia memorie se rămână vecinică în inimile poporului român. Bra­şov în 9/22 iunie 1906. — Elena Saba­­deanu, presidentă, Ioan Lengen secretar. Inundarea oraşului Focşani, in urma unei ruperi de nori s’au revărsat Miercuri spre Joi noptea apele Milcovului, inundând oraşul Focşani. Apa a venit cu o repedi­­ciune atât de mare, în­cât în mai puţin de o jumătate de oră, numărăse strade ale oraşului au fost inundate. Tote gardu­rile au fost dărâmate şi apa pătrunse în curţile, pivniţile şi casele oamenilor. Panica ce a cuprins pe locuitorii oraşului era de nedescris şi a fost potenţată de întuneci­mea nopţii. Dându-se alarmă, au sosit la faţa locului în grabă miliţia, care a înce­put lucrările de salvare, construindu-se la periferia oraşului un dig, spre a abate apa şi în interiorul oraşului mai multe poduri spre a înlesni trecerea dela un loc la al­tul. In decursul lucrărilor de salvare şi a­­părare, s’au pescuit din apă trei cadavre : un moşneag de vre-o 60 anî şi doi copii între 6 şi 10 ani. Pagubele causate de revărsarea Milcovului sunt enorme. S’au nimicit numeroase cantităţi de mărfuri şi s’a distrus o mare parte din recoltă. După sch­ile mai nouă o locomotivă, trimisă în recunoscer­e pe linia Mărăşeşti - Focşani a detaliat din cauza revărsărei apei din Va­lea Şoimului. Atracţiile de la exposiţia din Bucu­reŞtÎ. Aceste atracţii sunt de două soiuri: unele cari sunt gata cu deschiderea expo­siţiei, altele cari pot fi gata mai târziu. Dintre atracţiile, cari vor pute începe se funcţioneze cităm: lupte navale pe lac în­tre bastimente în miniatură, după amiada şi sara, căderea bărcilor în apă de la o înălţime de 22 metri şi cu o mare viteză, fântâni luminoase şi lacul în flăcări, spec­tacol ce se va da de două ori pe săptă­mână, iluminaţiuni feerice în fie­care joi săra, focuri de artificii în fie­care Sâmbătă sera, în arenele romane vor avă loc re­­presentaţii spectaculoase în fie­care zin mai —SUrit-apoi: peştera miraculosă, un adevărat palat al iluziilor, şi un cinematograf. Intre atracţiile, cari vor fi gata mai târziu sunt: Casinul de pe insulă cu foc de ruletă şi academie de bilard, teatru de varietăţi, ce se construesce tot pe insulă, balonul captiv şi ce se va mai găsi de acum îna­inte. Cronică teatrală. S’au închis Moşii, s’au terminat cursele, numai ploile nu mai vor să înceteze. Ba încă Duminecă di fixată pentru deschiderea exposiţiei, a plouat fătă diua şi tata noaptea. Şi încă ce ploie! Curat potop. Vă puteţi prin urmare închipui descuragiarea artiştilor şi a tutu­ror antreprenorilor de grădini şi specta­cole. In vara în care, din causa exposiţiei, îşi puseseră cele mai frumoase speranţe, văd cu durere, că nu numai că nu le e răsplătită munca, dar mai perd pe deasu­pra şi parale. O cronică teatrală apropo nu-şî mai are rostul. Singurul spectacol dorit de fătă lumea ar fi timp frumos, căci Odăile mobilate de la Raşca, Gvarti­­rul dl lui Maior de la Blanduzia şi Azilul fecioarelor de la Oteteleşanu nu feresc de loc de ploaie, or baletul de la Ambasadori nu ridică temperatura nici măcar cu un grad. La Ambasadori programul a fost ărăşî renoit şi din numerile vechi n’au fost menţinute, decât cele cari au avut succes. Incontestabil e un esceient teatru de varietăţi la Ambasadori şi dăcă ar mai înceta ploile, publicul s’ar distra admirabil aci. La Blanduzia afişul a fost schimbat şi Gvartirul lui don Maior, care a avut un frumos succes, a făcut loc Ninichei, una din cele mai frumoase comedii din re­pertoriul artistei franceze Judic. La Raşca după hazlia localisare a confratelui Emil Fagure, odăi mobilate, se anunţă o piesă mai picantă şi mai veselă încă, Racji Ta­nase a talentatului confrate George Ra­­netti, şi să nu dea năvală publicul la Raş­ca! La Dacia trupa de sub conducerea d-lui Const. Radovicî e mai favorisată pe timpul acesta. Dăcă plouă, representaţia se dă în sală, dacă nu în grădină. O r­e­­presentaţie începută în grădină poate con­tinua imediat, la nevoie, în sală. Şi pen­­tru­ că gustul publicului e spre picanterie afişul pentru Dacia anunţă farsa Tache Măcelaru la Luna deposit, cu cuplete de actualitate şi încă pipărate. Bandă bulgară distrusă. Diareic tur­cesc! anunţă distrugerea unei bande bul­gare de 13 oameni la Lepoplitcha, kaza Kotchana, vilaetu­ Kossovo. Exerciţii de tir militar, in difeie de 25, 26 şi 27 i. e. n. se ţin în Poiană exer­ciţii de tir. In dilele aceste este interdis publicului a călca teritoriul Poianei. „Asociaţiunea“ la Gilău- Cluşiu, 19 Iunie 1906. Gilăul, comună mare în apropierea Cluşiului şi locul naşterii marelui binefă­cător român Ioan Petran, a fost designat ca despărţământul »Asociaţiunei Cluşiu« să-şi ţină acolo adunarea din vara acesta, ca pe lângă împrăşciarea în popor a felu­ritelor învăţături cu folos să se trezăscă în poporul din Gilău şi pietatea faţă de bărbatul filantrop, născut în mijlocul său. Duminecă, 17 a. r. c. la 3 ore d. a. d-l director al despărţământului, Dr. Amos Frâncu, în fruntea comitetului a pornit spre şcoala română, unde avea să se ţină adunarea. La poarta şcolii a fost întâmpi­nat de o deputaţiune din câţiva săteni fruntaşi în numele cărora părintele cape­lan Beniamin Rusu l-a salutat cu vorbe caldurose. D-l director le mulţumesce pen­tru primirea bunăvoitore, invită apoi pe toţi să fee parte într’un suflet şi un gând , la lucrările, ce se vor desfăşura în aduna­rea de faţă. Şedinţa s’a ţinut în curtea şcolii. Po­porul dornic de a asculta cuvintele povă­­ţuitorilor săi, se îndesuia cu neastâmpăr spre masa presidială, unul fie­care cu gân­dul, ca să nu scape nimica din ceea ce se va spune astăd­î. Punctul dintâiui a fost vorbirea de deschidere a directorului Dr. A. Frâncu. Cuvintele d-sale cătră popor au fost tot atâtea dovedi bine grăitore despre dragos­tea ce o are faţă de ţăranul muncitor şi tot atâtea poveţe părintesc­ pentru nea­jutoratul sătean, cum trebue să lucreze în viaţă, ca să ajungă la bine şi fericire; a fost adese­ori întrerupt şi viu aclamat. Au urmat disertaţiunile practice: despre patima beţiei în rostul puternic al protopopului Dr. Elie Dăianu; despre lu­crarea pământului de d-1 I. Poruţ v.-pro­­topop în Dezmir; despre folosele asigură­rilor de d-1 L. Puşcariu, pe urmă d-1 Sil­viu Brânzău ing. în med. a expus la înţe­lesul tuturor locurile mai de lipsă în viaţă şi folosirea lor. Şedinţa se închide la 5 ore. Directo­rul desp. mulţumesce d-lor disertanţî, care şî-au dat concursul la buna reuşită a a­­dunării, şi la invitarea părintelui din Fe­­neşul­ săsesc, Emil Pop, adunarea enunţă ţinerea şedinţei proxime la Feneş. Intre vii strigăte de să trăiăscă por­­nesce adunarea de popor la exposiţia cu­săturilor de mână, gustuos aranjată de d-sora înv. Eug. Boteni. Acolo s’a vădut ce e în stare să pro­ducă hărnicia femeilor nostre din Gilău, începând dela primele împunsături de ac a micelor copile, pănă la cele mai măes­­trite broderii în stil românesc. Se cuvine totă cinstea româncelor gilăone şi recu­­noscinţa d-sorei înveţătore, care a adunat într’o exposiţie frumosă strădania lor. f- Ordinea examenelor, la Inter­nat-Orfelinatul reuniunei femeilor române din Braşov. 1. Examenul din studii se va ţină Luni în 19 Iunie st. v. în sala festivă a gimnasiului rom. gr. ort., dela 4 — 5 ore p. m. Elevele vor fi examinate din urmă­­toarele studii: Curs I. şi II. Religie, limba română, istoria patriei, curs III. Religie, literatura română istoria universală, hi­­gienă. 2. Duminecii în 25 Iunie st. v. se va ţină în edificiul internatului, (Cacova de sus nr. 3), examenul teoretic şi practic de menaj şi croitorie, de la 3 — 5 ore p. m. In decursul acestui examen, lucruri­le de mână ale elevelor vor fi expuse în sala de studii şi în atelierul internatului. Examenele se vor încheia cu cântări. La examenele acestea, sunt învitaţi cu tota stima părinţii, amicii şi binevoito­rii acestui institut. Braşov, în 7 (20) Iunie 1906. Elena Sabadeanu, preşedintă. Literatură. Mântuiesce-ţî sufletul. Predici pen­tru misiuni de I. P. Toussaint. Traduse în românesce de membrii societăţii de lec­tură „Inocenţiu Micu Clain“ a teologilor din Blasifi. Editura societăţii. Blasiu 1906. Tipografia seminarului archidiecesan, 591 pagini 8". Preţul 4 cor. 50 fileri. Pentru România: 5 Iei. Părintele I. P. Toussaint după cum aflăm din prefaţă a fost preot misionar care a predicat în Italia, Germania şi El­veţia. Predicile lui substanţiale şi lipsite de frase bombastice Ie vedem tălmăcite aici pe limba românească fără se ni­ se spună însă din care limbă. Traducătorii şî-au dat silinţa a face traducerea într’o limbă ro­­mânăscă cât se poate de poporală, ceea ce le servesce spre laudă. Voluminoasa carte cuprinde cu totul 50 predici, cari, nu ne în­doim, vor fi de mare utilitate clerului. Tra­ducătorii au închinat lucrarea lor părinte­lui Ştefan Roşianu, spiritualul seminaru­lui din Blasiîi, despre care se scie că încă pe când se afla în Cluşiu a desfăşurat o activitate plină de zel întru lăţirea misiu­nilor poporale la Români. Şedinţele comisiun­ei pentru măsurarea dârei. — Fine — In 25 Iulie: Curatorii rebonificaţi, posesorii de grădini de copii, instructorii privaţi, învăţătorii de dans, de limbi şi de musică, membrii capelei orăşenesc­, mu­­sicanţii ţigani, brutarii şi posesorii de brutării. In 26 Iulie: Brutarii, turtarii, produ­cătorii de cuţite, pyrotechnicii, antrepre­norii de curăţit umblătorile, zarafii, insti­tutele de bănci, zarafii mici, samsarii, to­pitorii, căldărarii. In 27 Iulie: Croitorii de bărbaţi şi de dame, cusătoresele. In 28 şi 30 Iulie: Speditorii de poştă, curelarii, in­stitutele de înmormântare, vânzătorii de spranţe, sculptorii, argăsitorii, agenţii de asigurare şi alţi agenţi, executorii judecă­toresc­, diverse întreprinderi (precum: de asphalt, de beton etc.), întreprinderi de asortări, curăţirea stradelor, faceri de dru­muri şi de zidiri, vîndători de tabac, re­­presentaţiunile teatrale germane, şetrile de distracţie. In 31 Iulie: Firma Friedrich Czell & Söhne şi birtaşii săi, restaurante­le sale, fabrica de spirt, fabrica de bere, agenturile şi arândile sale de pământ. In 1 şi 2 August: Ar­ândaşiî de pământ şi partide, cari ajung ulterior a fi puse la dare. Posiţiuni din anul 1906. In 3 August: Lemnari, măsari, moşe, birjari, cărăuşii de năsip, cărăuşi de măr­furi, cismarî, papucarî. In 4 August: Fa­bricanţi şi vîndători de bombone şi zaha­ricale,­ cofetarii, adunătorii de ose tra­­ficele de tabac, legătorii de castroane, stru­­gurii, electrotechnicii, zugravii de odăi şi decoraţiuni, pictorii artişti, fotografii, văp­­sitorii comuni şi văpsitorii cu lac, institu­tele de scalde, postovarii, fabricanţii de luminări, speculanţii cu pâine, cu verde­ţuri şi neguţătorii mici, speculanţii de porci şi de pesce, boltaşi mici. In 6 August: Negustorii, de galanterie, de lucruri de podobă, de postavuri, de mărfuri de modă spiţerie şi neguţătoriile mixte, drogueriile, fabricanţii de mobile, depositele de mobile de fier şi de ape minerale, neguţătorii de lemnărie, neguţătorii­ de producte, de fă­ină, oauă, de vin, de icone şi chipuri şi librarii, legătorii de cărţi, fabricanţii de ţigle, antrepenorii de dat vipt, dătătorii de vipt. In 7 August: Crâşmarii angajaţi, res­­tauratourii, hotelierii, restaurante, cafene­le, putinarii, tapeţierii, fabricanţii de căru­ţe, perierii, faurii, lăcătuşii, pardositorii, zidarii, architecţii, tocilarii, măcelarii şi afumătorii. In 8 August: Morarii, spălăto­rii, şelarii, orologieri, technicii de dinţi, medicii, advocaţii, notarii publici, brutarii şi posesorii de brutării, croitorii de băr­baţi şi de dame, cojocarii, in 9 August: învăţătorii de musică, membrii cape­lei o­­răşenescî, musicanţii ţigani, vîndătorii de haine vechi, agenţii, călătorii în afaceri, asortătorii de cărbuni de petriş, şi alte diverse întreprinderi, arendaşii de pământ, posesorii de sătri de distracţie şi toate păr­ţile, cari ajung ulterior a fi supuse dării. La 10 August 1906, Întreprinderile şi re­uniunile, cari sunt obligate a da socoteli publice. In 11 August 1906. Eventuale per­tractări ulteriore. Fie-care contribuabil în terminul dela 18 — 25 Iunie a. c. poate afla la perceptoratul orășenesc numărul, sub care și diua în care se va petracta causa dării sale, ce i­ s’a prescris. Pagina 3. ULTIME SOIRI. Viena, 22 iunie. Delegaţiunea aus­triacă a început discutarea budgetu­lui ministeriului afacerilor streine. De­putaţii germani Dobering şi Tollinger şi-au exprimat satisfacţiunea pentru alianţa cu Germania, primul recunos­când şi bunăvoinţa guvernului italian de a menţine alianţa cu Austro-Un­­garia. Ambii oratori s’au pronunţat pentru un acord cu România,­­care, au dis oratorii, ne-a arătat totdeauna prietenie. Constantinopol, 22 Iunie. In urma ruperei relaţiunilor diplomatice dintre Grecia şi România, s’au format nouă bande cu scop de a invada Macedonia şi a măcelări populaţia aromânescă. Poarta a luat energice măsuri de pre­vedere. Berlin, 22 Iunie. La Krajevo a fost deţinut un anarchist îmbrăcat în haine de preot. MesSina, 22 Iunie. Teatrul Ma­­zini din Messina a fost distrus de un incendiu alaltăeri nóaptea după repre­­sentaţie. A luat foc din causa căldu­­rei acoperişului bisericei Sf. loan din apropiere. Fiume, 22 Iunie. Alaltăeri nóaptea au fost arestaţi într’o cârciumă de mahala 5 tineri beţi. S’a constatat, că sunt anarhişti veniţi din Italia. Ei vor fi ţinuţi arestaţi pănă când guvernul italian va cere eliberarea lor. D­iverse. Decorarea, unor eroine. Lucy Ernest din Filadelfia, fiica unui cunoscut cetăţean, care a emigrat din Germania, a primit medalia de aur pentru fapte eroice, în­fiinţată de miliardarul Carnegie, fiind­că a scăpat viaţa unui om. Ea se afla, după cum anunţă calcarele din New­ York, într’o escursiune la Portes Leke (New Jersey), când un tînăr, care făcea parte din societatea escursionistă, a fost muşcat în braţul superior de un şărpe cu clopoţei. Pe cânid ceilalţi escursionişti stăteau în nemişcare, din causa spaimei, ea lua în mână un cuţit, cu care tăia lo­cul muşcat de veninoasa reptilă şi apoi supse rana întrăgă. Acesta fu pentru dânsa o mare pri­mejdie, de ore­ce ea însăşi avă o rană pe buze şi forte uşor s’ar fi putut infecta. Din fericire procedura ei energică nu-i aduse nici o vătămare. Şi tînârul, pe care ea-l bandajase cu multă îndemânare, nu suferi nici o vătămare a sănătăţii sale. Un eroism şi mai mare l-a dovedit d-săra Ana Winter, în vârstă abia de 17 ani, în cursul acestei luni, la Jersey City. Familia Winter avea un câne de mărime mijlocie, care din causa căldurei enorme turbase. El muşcă, având baie la gură, pe copilaşul Harry, în verstă de 10 ani. Copilul, plin de spaimă, se urcă pe o ladă, cânele se încercă să sară după el. La ţi­petele fratelui ei, Ana Winter alergă în­­tr’acolo, apucă canele de gât cu amân­două mânile, astfel încât nu putu să muşce şi-l isbi cu capul de un butoiei de fier de atâtea ori, pănă când canele muri. Atât tînărul, cât şi curagiăsa fată rămăsese ne­vătămaţi. Eroica fată a fost de asemenea decorată. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Traian H. Pop. Stabiliment de hydrotherapie Wailischof, staţiune de tren şi poştă Brunn-Maria-En­­zersdorf, 30 min. departe de Viena. Arangiament modern (pe lângă hydrotherapie completă, băi elec­trice, de aer, sare, massage, electrisare, gimnastică su­edă etc.) Preţuri moderate. 3 Cu prospecte şi inforrmaţiuni mai de­tailate stă la dispoziţie direcţiunea şi me­dicul stabilimentului Dr. Marius Sturza.

Next