Gazeta Transilvaniei, iunie 1906 (Anul 69, nr. 120-143)

1906-06-11 / nr. 129

Nr. 129.—1906. GAZETA TRANSILVANIEI. cestui cerc prea ameninţat din punct de­­ vedere naţional. Deci cu bucurie trebue­e să salute ori­ ce Român bun, ideia înfiin-­­ ţării noului despărţământ, căci prin reali­­zarea acestei idei, se va ridica o cetate culturală acolo, unde elementul românesc pe observate dispare în potopul ungu­resc«. Serbarea regimentului de infanterie nr. 50. Ni­ se comunică urmatorele: In 24 a­­. c. regimentul de infanterie nr. 50 ser­­băză jubileul de 40 anî al gloriosei învin­geri dela Custozza. Din acest priiegiu se va ţinea în cas de timp favorabil, o litur­gie campestră în piaţa cetăţiei la orele 8 a. m. Sera la 7 ore capela regimentului va concerta la casa de tir. Stimatul pu­blic este invitat la aceste festivităţi. »Musa Română«. Adî am primit la redacţie nr. 4 din escelenta revistă musi­­cală şi literară »Musa Română«. In partea literară se publică : Unele reflexiunî asu­pra studiului d lui Dr. Hugo Gaisser: »Ir­­musele de Pasci în oficiul grec«, de B. Anastasescu, licenţiat în teologie (urmare şi fine). — Scrii musicale. In partea mu­zicală: »Capriciu Fis­moll« de I. Mureşianu »Ardeleană de pe Târnave«, de I. Mureşi­anu; »Jocuri din Banat« (Lugojana), a­­ranjată de I. Mureşianu; »Serenadă din opereta »Scara mâţei« de I. Mureşianu. D­intr’o notă a redacţiei se­dice: Ca sâ pu­tem scoate tote numerele până la finea a­­nului 1906, vom combina două numere într’un fascicol aşa numeric 5 şi 6 vor a­­părea la finea lui iulie seu la începutul lui August într’un fascicol. — Abonamen­tul pe un an e de 16 corone, pe 6 luni 8 cor. Pentru România şi străinătate pe an 24 fr., pe 6 luni 12 fr. Abonamentele se fac la redacţia »Musei Române«,Blaşid (Balazsfalva). Numere singuratice a­­ cor. 40 bani (70 cr.) se vând şi la Tipografia şi librăria A. Mureşianu, Braşov. — Reco­mandăm din inimă publicului nostru iubi­tor de musică naţională românâscă să spri­­jinăscă prin abonamente acastă valorosa revistă. Uil VÎS Ciudat. Diarul papal »Osser­­vatore Romano«, istorisesc, în numărul mai recent, urmatorele: »In satul Tit­­tignano, în apropiere de Piza, o fetiţă visa de mai multă vreme, că sub bucătăria lor zace corpul unei sfinte. La început lumea a considerat-o ca ieşită din minţi. Dar mai târniiu insistenţele fetiţei neîncetând, dânsa povestind necontenit acelaşi vis, părinţii se hotărîră să cerceteze şi făcură săpături sub bucătărie. La o adâncime de vre­ o câţi­va metri au găsit un corp neatins în posiţiunea somnului. Emoţiunea a fost te­ribilă. Specialiştii s’au adunat şi au con­chis, că se găsesc în faţa fericitei Cherar­­desca, care locuia prin anul 1200 în îm­prejurimile satului aceluia. Corpul regăsit va fi transportat în curând la Piza, unde se vor organisa serbări cu ocazia acesta. O anecdotă despre regele Carol şi Lueger. »Deutsches Volksblatt« află din Bucurescu, că regele Carol visitând pavilo­nul austriac, s’a dus și in stabilimentul lui Dombacher, unde a închinat un pahar de vin în sănătatea ^împăratului Austriei. Cu acestă ocasiune, regele șî-a ciocnit pa­harul cu al primarului Vienei, d.-rul Lu­eger. După ce regele a băut, a dis, că vi­nul e prea tare. Lueger a spus atunci: — Majestatea Vostra poate se bea vin de acesta cât de mult şi mâne o să fie cu mintea tot aşa de limpede ca adî. Regele Carol a zîmbit. Nou advocat român, d-l Dr. Ioan Ursu (din Curtici) a făcut cu succes cen­­sura de advocat şi sa stabilit în Arad. Pentru ţăranii din România. Ministe­rul român al domeniilor a dispus să se acorde băi gratuite la Govora la toţi ţă­ranii săraci bolnavi de pelagră, sifilis etc. Un fost ministru — emigrant. Fostul ministru de comerciu, Ladislau Vörös a plecat dimpreună cu nevastăsa la Paris. El are de gând să-şi petrecă în Franţa restul vieţii şi să devină supus francos. Starea sănătăţii ministrului Polonyi este aceeaşi ca la începutul belei. Cât ce i­ se va face mai bine, Polonyi va merge la Karlsbad. Incendiu. Adî noapte pe la orele 1 a luat foc o şură mare, proprietatea u­­nei Românce, închiriată antreprenorului I. Mátyás din strada Morii (Braşovul vechi­i) Focul, care a mistuit şura împreună cu paiele ce se aflau întrînsa, a fost localizat de miliţie şi de pompierii, cari sosiseră la faţa locului. Excese contra Evreilor. După sch­ițe mai noue sosite din Petersburg, au avut loc alaltăerî în numeroase ţinuturi ale Ru­siei, excese contra Evreilor. Deraiare de tren. Alaltăerî noapte, orele 12, între staţiile Bradi şi Ploescî, a fost eră şi o deraiare. Acceleratul care plecă din Bucurescî la 10 ore şi 10 minute seara spre Moldova, a întâlnit la 4 k­m. de Ploescu, şese vagoane scăpate şi circulând libere pe linie. S’a produs o ciocnire, o sguduitură puternică, trei vagoane au fost sfărâmate, maşina deteriorată. Sunt câţiva răniţi. Accidentul s’a întâmplat pe un loc unde, de-o parte şi de alta a liniei era câte o vale adâncă. Spaima a fost forte mare. Trenul a rămas în câmp timp de aproape patru coşuri. Marele desastru din Vâlcea. Din plă­şile Olteţelor din judeţul R.­Vâlcea, ce vin limitrofe’ cu judeţul Jiu şi Dolj, se co­munică din comuna Zătrenî (Vâlcea) »Cro­nicei«, cum că un desastru ce a avut loc prin acele localităţi a lăsat populaţiunea în jalea şi miseria cea mai cumplită. Furtuni îngrozitoare cu ploi torenţiale, cu grindină şi ape mari revărsate, ce au inundat te­renul peste tot, a distrus totul, atât re­colta câmpenesca de porumb, grâu, orz, fânaţe etc., cât şi recolta de fructe de tote felurile, în care întră şi viile distruse cu totul. Este un potop de nedescris, care a rupt locurile, întorcându-le pe dos cu pomi şi copaci seculari, cari stau puşi cu rădăcinile în sus, un sem­n de apă peste tot locul de câmpie cât vede cu ochii, şi o plângere exasperată a populaţiunei. Apa Otetelişului revărsată în cinci rânduri a distrus cu desăvârşire satele de pe malul ei, or rîurile Mănicea şi Stanicu au trecut pănă sus peste şoseua judeţană şi au rupt toate ţarinele in cursul lor, şi a dus co­paci seculari, garduri, mori, şoprane şi case. Din localităţile cari au suferit neno­rocirea sunt comunele: Crăpăturile, Fău­rescu, Zătrenî, Gănesci, Lăcustenî, Beneştî, Pârâeni-de-jos, Ciortescî şi Cătunul Risi­piţii. Printre proprietarii mari cărora li­ s’a distrus proprietăţile, sunt şi d-nii V. Ote­­telişanu, Cristodor, Dobrescu, d-na Olga C. Pleşoianu şi Marie Boicescu. Din Paris. Ministrul afacerilor streine al Franţei a dat alaltăeri un dejun în o­­noarea d-lui general Lahovari, ministrul afacerilor străine al României. La acest dejun au luat parte d-nii Gregorie Ghica, ministrul României la Paris şi E. Bourga­­rel, ministrul Franţei la Bucuresci. Misiunea română însărcinată de Re­gele Carol se reuită marele Cordon al »Stelei României« şahului Persiei, s’a îna­poiat ori dela Teheran. Greva secerătorilor d­in comitatul To­­rontal greva secerătorilor ia proporţii din ce în ce mai mari. In cercul Török-Ka­­nizsa muncitorii din 12 comune s’au pus în grevă. Greva a isbucnit şi în Billed, unde au fost deţinuţi 25 omeni. Şi mun­citorii din cercul Pardany se pregătesc de grevă, or pe la finea lunei se aşteptă să urmeze grevă generală. Din Bekes-Csaba se anunţă, că moşierul Kliment Pal de a­­colo a făcut arătare contra deputatului Andreiu Achim pe cuvânt, că ar aţîţa pe muncitorii secerătorî. — Muncitorii din Sătmar încă au proclamat greva generală Mişcarea s’a început cu greva măsurilor. Exportul României în 1905. Valoarea totală a exportului în anul 1905 a fost 455.849.361 lei; acesta este cea mai mare cifră înregistrată pănă acum. Greutatea mărfurilor exportate representă 3.463.907 tone. Numai exportul cerealelor s’a ridicat la 345.161.501 lei, cifră superioră întregu­lui export din alți anî; acel al lemnului a ajuns la 27.095.428 lei, inclusiv lemnul străin lucrat la Galaţi. Anul 1905 a fost într’adever un an excepţional. Serata Wagner—Strauss. Musica ora­şului aranjază mâne. Duminecă seara sub conducerea d-lui M. Krause, un concert In Villa Kertsch, cu un program bogat, în care sunt luate 10 composiţii ale compo­­sitorilor Wagner şi Strauss. Intrarea gra­tuită. In cas de timp nefavorabil serata se amână pe altă di. Musiea însă va ese­­cuta un alt program în sala numitului restaurant. Duminecă, 24 l. c. după amiazi din­tre farmaciile din cetatea Braşovului nu va fi deschisă decât farmacia d-lui Franz Kellemen din strada Vămii. Aparate fotografice pentru diletanţi. Recomandăm tuturor cam­ se intereseză de arta fotografiei, acest sport plăcut şi uşor de învăţat casa specială prevăzută cu ar­­ticole din domeniul fotografiei a firmei fondată în anul 1854. A. Moli k. u. k. Hof­lieferant Wien I Tuhclauben 9. La cerere se trimite preţ curent ilustrat. Scris de la exposiţie. Alaltăerî. Joi, regele Carol a venit din nou la exposiţie, visitând mai multe pa­­vilioane ale firmelor străine, cari au expus unelte şi maşine agronomice. Regele a trecut apoi la pavilionul chirurgiei medicinale a profesorului Dr. Ge­­rota, la pavilionul farmaceutic, interesân­­du-se în mod amănunţit de obiectele ex­puse. De-aci regele a mers la pavilionul institutului meteorologic, unde a petrecut timp de peste o oră. De la acest pavilion Suveranul a trecut la biserica Sf. Nicolae şi de încheiere a visitat culturile de viţă şi plantaţiunile ministeriului domeniilor. Eri, regele Carol, a visitat din nou exposiţia. Timpul este admirabil. * Joi a visitat exposiţia ministrul de răsboi şi generalul Manu şi a arătat cu acastă ocasiune representanţilor pressei din străinătate relieful Plevnei, compus de statul major român, dând diariştilor amă­nunte interesante despre operaţiunile ar­matei românesce în răsboiul de la 1877. * In curând va fi terminat palatul, în care se vor da representaţiunî teatrale di­ferite. Pentru aceste representaţiunî, cari vor forma un deosebit punct de atracţiu­­ne în timpul exposiţiei, au fost angajaţi artişti din Berlin, Paris, Londra, Milano şi Barcelona.* Cu ocasiunea deschiderei exposiţiei, comisariatul general a trimis regelui Ca­rol o cartă poştală în aur, reproducţie a marelui afiş ilustrat pentru exposiţie, tim­brat cu o marcă jubilară. * Mâne, Duminecă, de la orele 4—7 seara se va da în arenele romane o serbare de gimnastică, box, lupte şi jocuri naţionale sub conducerea maestrului Velescu. Vor lua parte 500 persoane, membrii societăţii populare din Bucuresci, amatori şi o echi­pă a liceului din Craiova. VARIETATE. Cei mai bătrâni oameni din America. Cel mai bătrân om din America, despre care se pomenesce, a fost un Indian. El se numea Gabriel şi a fost una dintre no­tabilităţile din Castroville, în statul Cali­fornia, pănă la moartea sa, în vîrstă de 147 anî întimplată în anul 1890. Actualmente trăesce în California de mijloc încă un şef indian din tribul So­­sobo, cu numele Jakson, care este în vîrstă de 136 anî, și o femeie cu numele Elena Hutt, care are peste 100 ani. Când acesta veni în California, făcu o visită unei dame indiane din San Gabriel, care era în vârstă de 118 ani. Tot în California trăesc trei dame venerabile, cari sunt cunoscute în acel ți­nut sub numele de »Frumoasele din San Louis Rey«. Una dintre ele afirmă că este în vârstă de 128 anî, or celelalte sunt tre­cute de 120 anî. La Angeles în primă­vara anului 1904, Don Ignazio de la Cruz Garcia şedea drept în șea, mânând calul cu abilitatea unui »cabalero«. Indrăsneţul călăreț era în vîrstă de 113 anî. Și astăzi se poate vedea cum se preumblă în jurul casei sale. Asupra vârstei sale nu poate încăpea nici o îndo­ială, deoarece el posedă un certificat de bo­tez de la 4 Maiu 1791. El are un fiu în vîrstă de 86 ani, or fiul său cel mai mic este de 60 ani. Ultimul recensământ din Chile pre­­sintă un număr mare de persoane bătrâne. 209 bărbaţi şi 275 femei de acolo au tre­cut de vârsta de 100 anî. Cel mai bătrân între ei a fost Rafael Munos de Colchagu, care era în vîrstă de 150 anî. Trei femei erau trecute de 130 anî, 13 aveau peste 120 anî, er 53 femei şi 38 bărbaţi erau de peste 110 anî. Nu este tocmai de mult de când un bărbat de 50 ani era considerat ca bătrân. Pe atunci nimeni însă nu se gândea la un Leon XIII, la un Gladstone, la Bismarck, carî la vîrstă de 80 anî erau în stare să lucreze încă mult cu spiritul. Caşuri escepţionale, în carî persone şî-au păstrat facultăţile spirituale pănă la vîrstă cea mai înaintată, s’au cunoscut de mult. Astfel istoria ne spune despre o con­tesă Dismond, care a cădut victimă unui Pagina 3 accident nenorocit în vârsta de 145 ani, pe timpul regelui Iacob I. al Angliei. Ma­rian Priana, o femeie francesă, a murit la Saint, Columb în anul 1838, în vârstă de 158 ani. Ea a trăit multă vreme cu lapte de capră şi cu brânză şi devenise atât de slabă, încât cântărea numai 46 funţi, dar îşi conservase întreaga inteligenţă. Monal­­disco a scos la vârsta de 115 ani o istorie a timpului său. In Anglia au fost anul tre­cut 42 centenari, şi adecă 12 bărbaţi şi 30 femei. Din cercetările făcute s’a constatat, că femeile trăesc mai mult decât bărbaţii între diferitele motive pentru esplicarea acestui fapt Tissot aduce unul în adevăr original, ificând că femeile vorbind mult, li­ se accelereza circulaţia sângelui, fără ca să încordeze prea mult organele. Prin urmare limbuţia ar fi un exerci­­ţiu sănătos şi de recomandat ambelor sexe. c. ULTIME SOIRI. Viena, 23 iunie. Dr. Lueger în­trebat despre călătoria sa la Bucu­rescî a declarat urmatorele: Am ple­cat la Bucurescî din propria mea do­rinţă de a cunoasce ţara şi poporul român, de a mă interesa asupra ches­­tiunei balcanice şi asupra relaţiunilor politice şi economice. Sunt convins, că România în viitor va deveni un stat de forte mare importanţă. Ceea­ ce am vedut în România în privinţa econo­mică îţi reamintesce America. Lueger a mai declarat că avea cunoscință cum că „judeo-maghiarii“ pregătiseră la Bucurescî un atac în contra lui. Totuși nu s’a temut, căci ar fi avut o sorte forte rea acel ungur care ar fi întins mâna în potriva-i. VarŞoVia, 23 Iunie. Adî a isbuc­nit la Lodz greva generală. Petersburg, 23 iunie. Primul mi­nistru Goremkin, a înaintat ero Ţa­rului din nou demisiunea întregului cabinet. Noul preşedinte al consiliu­lui va fi probabil Erhardt, guvernato­rul Finlandei. D­iverse. Dispariţia rîndunelelor. Anul acesta mai nu se văd rîndunelele, cu deosebire în Bucurescu şi în împrejurime. Cele mai multe cuiburi sunt deşarte, spre marea nostra surprindere. In adevăr, nici o păsări­că nu se bucură de mai multă afecţiune la noi. Reîntorcerea micelor rîndunele e privită cu veselie şi fiecare pândesce mo­mentul, când părechea veselă va veni să-şî reocupe cuibul părăsit la apropierea iernei. Şi cu ce îngrijire nu sunt păzite micele cuiburi de pământ, căci la casa românu­lui rîndunelele sunt socotite că aduc no­roc. Se pare însă că moda voesce, ca bie­tele rîndunele să fie victime. In fie­care an pălăriile cucoanelor răpesc viaţa a mii şi mii de rîndunele, contra cărora se duce din acesta causă un răsboiu înverşunat. Electricitatea a fost chiar întrebuinţată pentru a le ucide cu grămada şi se pân­desce momentul când se reîntorc în ţările odată cu venirea primăverei. Se întind, în adevăr, sîrme pe malurile mărilor şi când stolurile de rîndunele se aşudă să odihneas­­că, descărcarea unui curent electric face să cadă trăsnite la pământ bietele păsăre­le. Dacă acastă distrugere barbară va mai continua încă, peste câţî­va anî nu vom mai găsi la noi rîndunele de­cât doar în colecţiune. Şi ar fi păcat să dispară aceste drăgălaşe păsărele, cari mai au de partea lor avantagiul de a aduce reale servicii agriculturei prin distrugerea a o mulţi­me de gândaci şi m­usculiţe vătămătăre. — (Expr.) Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Traian H. Pop. Corsete —22 cele mai bune şi moderne la B. Goldstein, Braşov strada Vămei 21

Next