Gazeta Transilvaniei, iunie 1906 (Anul 69, nr. 120-143)

1906-06-11 / nr. 129

SEDAOŢIUNEAţ Atiiiistriţim ii Tipotrifii Brisor,piaţa ware nr. 30. S cri tori nofrancat© nu foi» primesc. Mftxmsoript© nu se retrimit. INSERATE 5« primesc 1& Administraţia«* In Braşov şi la urmátór©le BIROURI de ANUNTURI: In Vlens: la M. Dukes Nachf., Hox. Ansenfeld & Emeric Los­­aer., Heinrich Schalck. A. Op­­pen­k Nachf., Anton Oppen­k în Budapesta la A. V. Gold­berger, Ekstein Bernat, Inlin Leopold (TU Erssebet­körnt). PREŢUL ItiSERTIUMlLOR : o se­rie garxaond pe o col­on â 10 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai dese după tarii â şi Învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani Nr. 129. ANUL LXIX. Braşov, Duminecă 11 (24) Itrnie. „bazsta» iese in fle­sare di­stmnamente pentru Anstio-Uisir. Pe an an 24 cor., pe şese loni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rlI de Dumbneci 4 cor. pe an, Patru România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şese luni 20 fir., pe trei luni 10 fir. N-rlI de Dumb­eci 8 fr. pe an. Se prenumeră la tote ofi­­ciele poştale din intru şi din afară şi la d-nii colectori. ifconamentul pentru Braşov A­dmMnistratHonea, Piaţa m­are, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă: Pe un an 24 cor., pe şăse luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esem­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. 1906. Cine stă la spatele primarului Vienei? In timpul cât a durat visita pri­marului Vienei, Dr. Lueger, în Româ­nia, adversarii lui dela pressa libe­rală din Viena şi-au impus reserve cât numai au putut. Ori­cine ar fi fost primarul capi­talei austriace, poporaţiunea acesteia trebuia se se bucure de simpatiile ce i­ s’au documentat prin primirea lui strălucită. Era dor firesc, că s’au fe­rit adversarii lui Lueger să nu vină în conflict prea bătător la ochi cu ceea ce a representat persona lui Lueger în acastă călătorie. Acum însă, după­ ce Lueger şi cu cei ce l’au însoţit s’au întors la Vi­ena, şi poporaţiunea vienesă, ade­rentă lor, le-a făcut o primire de­monstrativă, întâmpinându-i cu miile în mod sărbătoresc, nu s’au mai pu­tut stăpâni adversarii lui Lueger şi au năvălit asupra lui cu o isbucnire vulcanică a indignaţiunei lor. Motivul adevărat al acestei indignări este scitit şi îl sciu aprecia acum destul de bine şi fraţii noştri din regatul liber. Este faptul, că Lueger şi soţi sunt duşmani declaraţi ai Jidovismu­­lui agresiv şi îngâmfat de dincoace şi de dincolo de Laita. Atacurile ce se îndrepteză acuma asupra primarului din Viena, se pre­sentă în haina patriotismului austro­­ungar. Lueger e acusat, că face po­litică, care nu conglăsuesce cu politica cercurilor diriguitare de la Viena şi de la Budapesta, că este representan­­tul unui fel de guvern paralel secret, având la spatele lui politician­ influ­enţi de cea mai înaltă poziţie, car­ toţi sunt inimici juraţi ai iudeo-ma­­ghiarilor. „Stă cineva la spatele lui Lueger, care i-a dat şi numai aparinţa unei plenipotenţe de a indica existenţa unui guvern paralel şi de a face o politică paralelă cu acea a guver­nului ?“ Asupra acestei întrebări voesc să fie lămuriţi înainte de toate con­trarii primarului Vienei de la „N. Fr. Presse“. Ei o spun pe faţă, că văd un mare pericol, că Lueger, care „a plecat în afaceri judeo-maghiare la Bucuresci“, a avut de scop a câştiga acolo simpatii pentru o politică contra Ungariei, „care de­sigur nu poate fi politica monarchiei“. Dar nu atât într’asta zace peri­colul, cât mai mult în împrejurarea, că în poporaţiunea Vienei şi în aceea a monarehiei e tot mai mult lăţită credinţa, că Lueger nu lucreaza pe so­­coteala sa, ci este unealta unei falange puternice, ce se ţine încă ascunsă şi care nu e învoită cu nimic, ce s’a prestat pană acuma de cătră cei ce conduc destinele monarehiei. Cu un cuvănt, e mare pericolul, că Lueger poate fi „umbra, pe care o reflecteaza un corp puternic“ de unde urmeaza „că deci aceasta impresiune nu se va distruge, călătoriile primarului Vienei pot să causeze o adevărată nenoro­cire, căci ele falsifică politica aus­triacă și îi dau o trăsătură odiosă de nesinceritate, care e mai păgubi­­toare chiar decât cea mai acută certă“. Ziarul vienez amintit se esplică şi mai bine, zicând că prin cuvintele ce le-a pronunţat la sosirea sa în Viena, după care călătoria sa în Ro­mânia ar avea cea mai mare impor­tanţă pentru Viena şi Austria, Lueger a arătat că se simte ca şi un „duce al Vienei,,, ceea­ ce va avă efectul, „că raporturile Austriei cu Ungaria vor fi aduse în oare-care dependenţă de nişte factori iresponsabili, cari trec de niscai unelte ale unor puteri forte seriose“. Acesta va aduce cu sine o de­plină debandadă a politicei interiore şi exteriore, dice „N. Fr. Pr.„ şi poate se zadarnicăscă o înţelegere cu Un­garia, care încă tot e dorită“, căci ministrul preşedinte Beck „va sta la îndoială, dăcă guvernul ori partidul primarului Vienei este adevăratul ex­ponent al paterei de stat hotărâtore“. Ergo: Trebue să se facă un sfîr­­șit grabnic călătoriilor primarului Vie­nei, escursiunilor lui în politica exte­rioră și plimbărilor lui, cari au de scop a aprinde casa vecinului. A fost timpul suprem, ca la a­­cest „quousque tandem“ să se dea tot lui „N. Fr. Pr.“ de cătră un „băr­bat de stat român influent“ lămuri­rile, ce acest chiar le-a publicat în e­diţia sa de aseră, lămuriri, cari, după scrrea ce o primirăm adi, culmineau în asigurarea, că Lueger a fost pri­mit în Bucuresci nu ca trimisul Aus­triei, nici ca al unui partid,­­ci a fost primit aşa de bine şi strălucit numai ca primarul unei capitale, care deja de mult se află în cele mai amicabile raporturi cu România; apoi că nu se pot confunda cercurile „Ligei“, cari l-au săr­bătorit, cu guvernul român, care la rân­dul său se portă cu cea mai mare bună voinţă faţă cu inştiinţele culturale ale conaţionalilor din Ardeal, „dar în ce pri­­veste ambiţiunile politice ale acestora guvernul român stă faţă cu ele pe acelaşi punct de vedere, pe care stă Germania faţă cu pangermanii aus­triaci sau guvernul italian faţă cu irredenţa“. Atâta a trebuit, ca se fie ărăşi pace şi linişte sub toate pavilioanele de cumva nu se va vîrî din nou um­­bra­ Lueger prin vre-o crepâtură a sistemului politic interior şi exterior în arena luminosâ a concordiei şi a înţelegerii între vecini! Din delegaţiuni. Delegaţiunea austriacă. In desbaterea asupra budgetului mi­­nisteriului de externe, în delegaţiunea aus­triacă s’au audit la 21 Iunie glasuri ener­gice contra prepotenţei ungare. Baronul W­alter­skirchen, care a fost ani de z­ile refererentul budgetului arma­tei în delegaţiune, a representat deci re­feratul acela, în care se exprimă par ex­cellence ideea comunităţii — este un băr­bat cu principii conservative. Cu toate acestea deschizând in şedinţa de la 21 iunie discusiunea, a scos la ivelă nisce accente forte energice contra Unga­riei. Culorile în cari baronul Walterskir­chen a zugrăvit raporturile între cele două state nu pot fi mai pesimistice, ceea­ ce este cu atât mai semnificativ, cu cât fos­tul referent al budgetului militar aparţi­nea până acum cercurilor, cari priveau toate lucrurile în colori senine. Delegatul gepirjam poporal Dobering şi-a exprimat regretul, că şovinismul ma­ghiar şi trufia frivolă au slăbit zidirea co­munităţii monarchiei. Dobernig a făcut res­ponsabili pe consilierii Monarchului pentru cele întâmplate. Delegatul Steiner (social-creştin) a vorbit despre paritate, care se repetă pănă la plictisilă în toate declaraţiunile elicei judeo-maghiare şi şi-a arătat cum se exe­cută în practică acesta paritate, începând de la audienţele, cari se refuză Tirolezilor credincioşi împeratului şi se acordă lui Justh şi consorţi — şi pănă la farsa cu tricolorul roşu-alb verde, ce fâlfâie pe casa din Bankgasse sub scutul poliţiei vieneze, ca sâ nu mai vorbim de influenţa maghiară în representanţa diplomatică. Reproducem câteva pasaje din dis­cursul lui Steiner­. »înainte cu câteva dii­e căpitanul ţării Tirol şi incă câţî­va delegaţi au cerut­ se fiu primiţi în audienţă la împăratul. Li­ s’a răspuns că nu se mai acordă audienţe. Peste 2 zile însă presidiul camerei ungare a fost primit în audienţă. Oratorul rugă pe ministrul casei imperiale să restabilască paritatea, pentru­ ca Tirolezii credincioşi pană la măduvă să nu fie tratat! mai rău îiAWSfinţii adevărat, şî-­au expli­­că tradiţia lor este de a-şi arăta credinţa şi supunerea, numai când aşa le cere inte­resul. »...In ministeriul de externe, afară de ministru, persoanele conducatoare sunt Ma­ghiari. In ministeriul de finanţe ministrul şi doi şefii de secţie sunt Maghiari şi în­treg ministeriul de la acoperiş pănă în pivniţă este ticsit de Maghiari... şi este de temut, că cu toate interpelaţiile în camera austriacă, documentele istoriei noastre fi­nanciare vor fi transportate în Ungaria. »In comisiunea budgetară a delegaţiu­­nei ungare s’a cerut înmulţirea elemen­telor maghiare în serviciul diplomatic. Şi toata lumea scie, că nicăiri influenţa ma­ghiară nu este aşa de mare ca tocmai în serviciul extern. Posturile cele mai impor­tante sunt ocupate de maghiari şi zilele acestea în Bucuresci am putut vedea, ce atitudine ostilă a avut misiunea de acolo contra Austriei. Acolo atât ambasadorul, cât și consulii sunt Maghiari.... Trebue să protestăm deci, deoarece se scie că există posturi cardinale în Austria, unde Maghia­rii prin terorism brutal sciu să-șî realiseze postulatele, fie ele legitime ori nu. »In comisiunea budgetară a deleg. ung. s’a cerut să se pună emblemele un­gare la representanțele externe. N’am ni­mic contra. Der mărimea emblemelor un­gare să se facă în proporția quotei 72:28 pentru­ ca să vadă totă lumea că Austria plătesc« 72°/ , or Ungaria numai 28% la cheltueliie comune.... Un delegat ungar a cerut, ca vasele de răsboifi să fie botezate pe numele bărbaților distinșî maghiari. Frumos ar fi deci un vapor mândru c. și r. al marinei de resboiț se va boteza pe numele.... Polonyi! Delegatul Loser. Aici nu poate fi vor­ba de botez. Ala e jidov! Intoarcerea la Viena a primarului Dr. Lueger. Primarul Vienei Dr. Lueger, care Mercur! în 20 Iunie dimineţa a plecat din Bucuresci întorcându-se spre casă prin Bucovina şi Galiţia, a sosit la Viena Joi 21 Iunie sera. Despre primirea lui cetim în »!). Z.« următorele amănunte: La gara de nord. Pe la orele 8 începu a­ se aduna lu­mea în jurul gării. Cu deosebire amicii din Leopoldstadt și Brigittenau veniră în m­asse, să ureze cei dintâi bună sosire primarului. Cei din Floridsdorf salutaseră deja pe primar în apropierea gărei lor cu un mare transparent. Ne este absolut im­posibil a da o listă completă a celor de faţă. S-au remarcat deputaţii Dr. v. Baech­­le, Steiner, Bielohlavek, Prochazka, Spi­taler, Fink, Kühscheim, Mayer, Reid­lin­ger, prinţul Lichtenstein, Dr. Pattai, Schnei­der, Wolny, Dr. Gessman, Loser, Schoepler, Dr. Neumayer, Dr. Polzer, Dr. Hierham­­mer, şefii districtuali şi locţiitorii lor în număr complet, o deputaţiune a coloniei române din Viena, compusă din Dr. Ciurcu, cu fiicele sale îmbrăcate în costum na­ţional român, docentul Dr. Fuscariu, Dr. Iurcu, colonelul­­ p. Lupu­, Dr. Cioban, Mill. Popovici, architects I Cesar Popovici. Mai departe o delegaţiune a societăţii aca­demice »România Jună« cu preşedintele stud. phi­­. Horia Petr­a-Petr­escu etc. etc. Trenul a intrat în gară cu întârziere de 7 minute şi a fost salutat cu strigăte de »Hoch« şi »Să trăiescă«. Corul amploiaţilor dela tranmvai şi a intonat un cântec. Când Dr. Lueger a apărut în uşa vagonului de salon mulţi­mea a isbucnit în aclamaţiunî nesfirşite. Alocuţiunea viceprim­arului Neumayer. Viceprimarul Dr. Neumayer, după­ ce s’a făcut linişte, a ţinut următdrea alocu­ţiune : populaţia Vienei sch­ile, cari zugrăveau visit­a la Bucuresci şi participarea stima­tului nostru primar la deschiderea expo­­siţiei jubilare ca un mers triumfal. Din onorurile oferite de poporul şi regele Ro­mâniei primarului nostru şi-au luat şi vienezii săi partea cuvenită. »Populaţia Vienei este conscientă de importanţa economică şi politică a unei înţelegeri intime, ce s’a creat pe deoparte între patria nostră, Austria, şi oraşul pa­tern al nostru Viena, şi pe de altă parte între statul Balcanic atât de puternic în desvoltare şi atât de cu vadă, România, şi anume de astă-dată fără intervenţie di­plomatică. Populaţia Vienei este însă cu deosebire recunoscatoare primarului său, pentru­ că cu toate beţele în rate încercate a se pune din partea judeo-maghiară, a interprins acăstă­­călătorie, şi se bucură din inimă, că primarul său astăzi se află sănătos şi în mijlocul nostru. Salut pe sti­matul nostru primar şi pe iubiţii lui to­varăşi de drum. Dr. Karl Lueger lebe hoch . Salutul coloniei române. In numele coloniei române d-l Dr. Ciurcu, a salutat pe primar cu urmatorea alocuţiune: »In numele clubului român şi al în­­tregei colonii române Vă salut din toata inima. Fie, ca prietinia ce s’a încheiat acum din nou la Bucuresci, să se păstreze spre binele poporului nostru şi spre binele oraşului Viena. Să trăiescă Viena ! Să tră­­iescă Dr. Lueger !« Răspunsul primarului. Primarul Dr. Lueger a mulţumit cu urmatorele cuvinte: »Nu pot să die alta, decât că călătoria cred că a fost pentru Viena şi pentru Aus­tria de cea mai mare importanţă. Vă mul­ţumesc din inimă, că v-aţî presentat aici spre a mă saluta. Dar cea dintâiu mulţu­mire aici în Viena se cuvine regelui ro­mân şi poporului român. Să traiesca Ro­mânia ! Fiicele d-lui Dr. Ciurcu şi ale medi­cului comunal Dr. Wielsch, mai departe d-sora Mitzi Paeder, in numele societăţii patriotice creştine a damelor, şi copila Christine Seidel în numele Ligei femeilor creştine,secţia cetate, in sfîrşit d-na Wei­

Next