Gazeta Transilvaniei, septembrie 1906 (Anul 69, nr. 193-216)
1906-09-01 / nr. 193
Nr. 193 —1906 GAZETA TRANSILVANIEI. Succesul a fost splendid. Mulţimea imensă, ce umpluse arenele, a aplaudat cu frenezie pe cântăreţi. S’au distins îndeosebi corurile »Armonia« din Cernăuţi, »Carmen« din Bucureşti şi »Doina« din Turnu Severin. La finea festivalului s’a executat din partea celor 13 coruri ardelene, bucovinene şi din România sub conducerea d-lui Chiriac şi cu acompaniament de muzică »Tricolorul«, »Imnul regal« şi »Puiui de lei« de Vidu. La aplauzele insistente ale publicului imnul regal a trebuit să se mai cânte încă odată. ŞTIRILE ZILEI. — 13 Septemvrie n. Pregătirile pentru serbările »Asociaţiunei«. De azi într’o săptămână se încep în Braşov serbările ce se arangiază din prilegiul adunărei generale a »Asociaţiunei«. Comitetul despărţământului, tinerimea română şi reuniunile noastre desfăşură o viuă activitate pentru a asigura acestor serbări o reuşită cât mai frumoasă. Reuniunea noastră de cântări ţine zilnic repetiţii. Programul concertului este ales şi bogat şi va oferi momente de înaltă plăcere. Se ţin deasemenea zilnic şi repetiţii de teatru sub conducerea d-lui Zaharie Bârsan, care a sosit ori împreună cu d-şoara Braşoveanu la Braşov. O delegaţiune a tinerimei din Braşov sub conducerea d-lui Petru Popovici, a vizitat zilele trecute numeroase sate româneşti din ţara Bârsei, pentru a invita pe ţăranii noştri să participe la serbarea poporală, ce se va da Vinerea viitoare pe locul liber din faţa gimnaziului român. Peste 200 ţărani şi ţărance române au promis că se vor presenta în costumele lor la serbarea poporală, unde vor executa diferite jocuri naţionale. La serbarea aceasta vor participa de sine înţeles şi »Junii« noştri. — După pregătirile ce se fac, serbările noastre culturale vor avea, fără îndoială, un succes splendid. Românii macedoneni şi basarabeni la expoziţieDin Bucureşti se anunţă ca la iniţiativa mai multor studenţi macedoromâni s’a pornit o viuă mişcare pentru a aduce la expoziţia din Bucureşti un grup mai mare de macedo-români. In Salonic s’a format deja o societate de vre-o 100 macedo-români, cari vor sosi zilele aceste la Bucureşti. S’a lansat de asemenea ideia de a aduce la Bucureşti şi un grup mai mare de Români basarabeni. Sebeiul Braşovului şi pericolul focului. In numărul nostru de ori am adus ştirea despre focul, care a isbucnit ori noaptea în strada Cacova de sus şi care a prefăcut în cenuşe o casă şi un grajd, proprietatea cârciumarului Antal Mihály. Cu ocaziunea acestui foc s’a putut orice om convinge despre pericolul îngrozitor, căruia este expus Scheiul Braşovului în cazul ivirei unui foc. Focul acesta, care între împrejurări normale, trebuia să fie stâns în timp de o oară, a putut fi localizat deabea după o muncă de 5 ore. Care a fost cauza? Totala lipsă de apă. Deşii pompierii şi soldaţii sosiseră la timp la faţa locului, ei n’au putut isprăvi nimic, căci fântâna cea mai apropiată se afla la o distanţă de mai multe sute de paşi. Deabea după o aşteptare penibilă de peste un cias tulumba a început să funcţioneze, dar şi atunci presiunea apei era atât de mică, încât razele de apă nu ajungeau nici până la acoperişul casei. A fost un noroc, că văzduhul era liniştit, căci la din contră puteam astăzi plânge pe ruinele Cacovei de sus, a cărei case lipite una de alta, acoperite în majoritate cu şindile şi neasigurate ar fi căzut negreşit pradă locului. In faţa acestui pericol, care planează în fiecare moment asupra capetelor şi caselor oamenilor noştri din Şcheiu, se impune forurilor competente ale oraşului nostru să cumpănească situaţia aceasta insuportabilă şi să caute mijloace grabnice pentru evitarea unei catastrofe, de care să ne ferească Dumnezeu, iar oamenii noştri din Şcheiu să vadă să-şi asigure fără întârziere casele, ca să nu se căiască, când va fi prea târziu e v. Făgârăşenii la expoziţia din BucureştiSpre orientarea tuturor se face cunoscut, că oltenii de la Făgăraş vom pleca la expoziţie în Bucureşti Sâmbătă în 1629) Septemvrie a. c. la 3 ore dimineaţa cu trenul din Braşov aşa că pe la amiazi sosim în Bucureşti. Avem următoarele favoruri : 1) Taxa de călătorie cu trenul dela Braşov până la Bucureşti şi înapoi redusă este : cl. IlI-a 9 coroane, cl. 11-a 14 coroane. S’a cerut însă şi sperăm, că ni se va da dela Predeal la Bucureşti şi înapoi călătoria gratuită. 2) Intrare gratuită în expoziţie, la spectacole intrare redusă cu 50%, afară, de arene. 2) Pentru ţărani cvartir gratuit. S’a cerut însă cvartir gratuit şi pentru inteligenţă. Fiind expoziţiile de o foarte mare însemnătate culturală şi economică, să beneficiem şi noi de aceste favoruri şi să ne ducem cât mai mulţi la expoziţie. Inteligenţa şi cu deosebire preoţii, notarii şi învăţătorii, din datoria lor morală şi spre marea laudă a meritului lor, grabnic să facă acestea cunoscute poporului din comunele dânşilor şi dânşii să conducă la Expoziţie în număr cât mai mare şi ţărani şi ţărance în costumele lor caracteristice româneşti lucrate de oamenii noştrii. Cei cari n’au paşapoarte să-şi procure certificate de frontieră dela vice-comitele din Făgăraş sau Braşov, spre care scop să producă atestatele prescrise dela comună incicate de pretore. Pentru familii se dă un certificat şi pentru mai mulţi membrii, ca consoţi de călătorie. In Braşov ne întâlnim Vineri în 28 Septemvrie 1906 st. n. pe la amiazi, sau după amiazi la hotel Bucureşti şi Nr. 1. Excursionişti se pot ataşă ori şi când şi de ori şi unde. Fraţilor Olteni! Să plecăm de pe lângă Olt şi din tot comitatul Făgăraşului cât mai mulţi şi să cercetăm Expoziţia în mod demn. Să arătăm, că ne ştim şi noi face datoria şi că o şi facem. Să ne întâlnim cât mai mulţi cu bine şi în pace. Cu salutare frăţească : Dr. Ioan Jurcu, advocat. Convocare. Membrii români ai congregaţiei comitatense din Făgăraş, în vederea obiectelor de mare importanţă, ce se vor pertracta în şedinţa extraordinară din 18 Septemvrie 1906, surd rugaţi ca pe Luni în 17 Septemvrie a. c. seara la oarele 7, să se întrunească în localitateaHotelul Parist. Făgăraş la 12 Septemvrie 1906 st. n. Comitetul. Din Intorsura Buzăului ni se scrie: Învăţătorul George Zaharie din comuna bisericească română gr. or. Intorsura Buzăului (Magyar Bodza), după un serviciu conştienţios pe câmpul spinos al şcoalei poporale în timp de 36 ani, căpătând o boală grea, ce l’a ruinat, simţindu-se debil de a mai continua munca grea de învăţător, la cererea sa proprie, ministrul reg. ing. de culte sub Nr. 64802 a. c. l’a trecut în pensiune cu suma de 680 coroane pe an. Prin aceste rânduri d-l G. Zaharia aduce la cunoştinţa fraţilor şi iubiţilor săi colegi, retragerea sa din activitate şi cu ocasiunea aceasta îşi ia adio dela ei, dorindu-le din inimă sănătate şi putere spre a putea munci mai mult ca dânsul în via spinoasă și să aducă fructe mai îmbelşugate decât dânsul. Cu ocaziunea petrecerii de vară dată în Lunca la 2 Sept. st. n. 1906 în sala școalei gr. cat. din Lunca au întrat următoarele contribuiri peste taxă: Victor Maior notar cerc., Mânărade 4 cor. loan Handrea preot Mănărade 3 cor. Bitay Pál notar cerc. Micăsasa 3 cor. loan Pușcariu provizor Veza 2 cor. Ilariu Vlad cancelist la jud. Hususău 2 cor. Filip Docolin preot Micăsasa 2 cor. loan Trif preot Tăuni 2 cor. loan Mihaiu înv. Lunca 2 cor. Basil Dancu preot Țapu 2 cor Georgiu Savu preot Dârlos 1 cor. loan Mihaiu 1. Toma propr. Lunca 1 cor. Vasiliu Turcu subnotar cerc. Făget 1 cor. loan Bian cond. de adv. Blaj 1 cor. N. N. 1 cor. N. N. 26 fii. loan Neamţu înv. Armeni 20 fii. loan Vălean înv. Crăciunel sup. 20 fii. Zaharie Macaveiu înv. Tatârlaua 20 fii. Emil Drăgan înv. Nirasteu 20 fii. Ionel R. Blaj 50 fii. Venitul întreg 75 cor. 56 fii. Venitul curat 18 cor. Lunca la 9 Sept. 1906. Comitetul aranjator. Arestarea unui anarchist berlinez. in Berlin a fost arestat alaltăeri un anarchist. Faptul acesta a produs o mare senzaţie. Anarchistul e fiul de22 ani al femeei Wolff. S’au găsit la locuinţa lui două cuiere cu bombe. Fiind interogat, el declară că nu va destăinui misiunea pe care a avut-o. Măcelul din Nikolaewsk. Ziarul »Daily Chronicle« află din Petersburg că la Nicolaewsk (Caucaz) a isbucnit o gravă revoltă. Revoluţionarii au atacat închisorile şi au eliberat pe arestaţi. Poliţia intervenind, s’a încins o sângeroasă luptă cu revoluţionarii, cari au ridicat baricade. A fost apoi o luptă crâncenă cu Cazacii. Sunt peste 100 de morţi. Mare furt în casa statului rusesc. La ministerul de finanţe rusesc s’a descoperit un furt de 7 milioane de ruble din fondul șoselelor guvernământului Vilna. Onoratele dame stiu bine ce important este a avea o fată frumoasă. Aceasta însemnează o comoară, un avantaj al unei dame frumoase. A fi frumoasă este o mare problemă, nu este de ajuns, dacă cinema este frumos, are forme şi exterior plăcut şi graţios, lucrul principal este curăţenia pielei fără pistrui. Netedă şi rumenă să fie faţa. Damele cunosc regulile frumseţei şi au grije pentru cultivarea feţei şi pentru a obţinea frumseţea sunt gata a face şi jertfe. Astăzi nu mai este o taină, că laptele de castraveţi veritabil a lui Balassa este singurul cosmetic, că numai după o folosire de două trei ori depărtează zgrăbunţele, pistrui, petele de ficat, netezeşte încreţiturile, curăţă tevitul, îl face alb şi fresc.’ Se trimite cu poşta de C. Balassa, farmacist Budapesta, Erzabetfalva. Darea de seamă a deputatului Dl I. Maniu. Vinţ, 9 Sept. n. 1906. Astăzi şi-a ţinut deputatul cercului nostru d-l Dr. I. Maniu, darea de samă despre activitatea sa parlamentară. Deputatul cercului a sosit însoţit de prezidentul clubului parlamentar Dr. T. Mihali şi de deputaţii Dr. Vajda şi Dr. Vlad. Adunarea la care au participat aproape 3000 de oameni, s-a început la 114 ani deschisă fiind de preotul local Nicolae Manu. Deputaţii au fost invitaţi la adunare prin o delegaţiune de cinci membri. Mai întâi a luat cuvântul dep. Dr. Maniu, vorbind aproape o oră. In cursul vorbirei, mulţumind de încrederea cu care a fost onorat din partea alegătorilor, arată starea anormală a parlamentului ungar, în care naţionalităţile nemaghiare, care formează majoritatea ţării, abia au 25 deputaţi şi continuând descrie situaţia perversă a partidului kossutist, care deşi are majoritatea în parlament, parte nu poate, parte nu vrea să execute promisiunile, cari le-au făcut alegătorilor săi. Dl M. se declară în contra curentului kossutist şi pretinde introducerea acelor instituţiuni, cari pot să esprime icoana fidelă etnografică a statului şi pot să întrupeze voinţa adevărată a cetăţenilor. Dr. Maniu declară, că în urma compoziţiei anormale a parlamentului actual şi în urma alcătuirei guvernului din elemente eterogene nu poate spera şi nu se poate aştepta nici o înoire salutară pentru ţară, pentru că aceste sunt incapabile de a lucra, înşira propunerile, cari s’au făcut din partea clubului naţionalist în dietă şi zugrăveşte în colori vii ţinuta deputaţilor guvernamentali faţă de aceste propuneri şi faţă de înoirile cari ar trebui făcute în interesul poporului de rând. In ce priveşte problemele viitorului constată ca cea mai urgentă afacere, resolvarea chestiunii votului universal şi regularea congruei preoţeşti. Chiar pentru aceasta, în ce priveşte acţiunea parlamentară, în sesiunea, ce se va deschide la toamnă deputaţii naţionalişti, vor lua parte vină la desbaterea budgetului, fără ca însă să împedece cu mijloace extraordinare votarea acelui budget şi îndată după pertractarea acestuia vor uză de toate mijloacele parlamentare pentru a sili guvernul să presinte proiectul votului universal fără amânare. După Dr. Maniu, care a fost des întrerupt cu vii aclamări, au vorbit deputaţii Dr. Mihali, Dr. Vajda şi Dr. Vlad, făcând importante enunciaţiuni politice şi stăruind asupra necesităţii de a lucra solidari în serviciul programului naţional. Discursurile d-lor deputaţi au stârnit mare însufleţire, care a stăpânit întreagă adunarea. După deputaţi a luat cuvântul d-l Chirilă din Dârna, presentând următorul proiect de resoluţiune, care a fost primit cu mare însufleţire: — „Alegătorii şi poporul român din cercul Vinţului de jos aderează neclintit la programul naţional român, aproabă întru toate activitatea şi procedura deputaţilor naţionalişti şi îi roagă să continue nestrămutat apărarea drepturilor poporului român“ Adunarea s’a terminat la 1% d. p. când s’a început banchetul la otelul „două pistoale“, unde s’au ţinut entusiaste toaste. După banchet a concertat corul din Sebeşul săsesc, sub conducerea vrednicului tânăr Octav Mureşianu mulţămind pe deplin numărosul public present. După concert s’a început petrecerea poporală, care a durat pănă târziu sara în mijlocul unei animaţii generale. Dep. Dr. Maniu a făcut vizită tuturor alegătorilor săi din saţ, precum şi şefilor oficiilor şi preoţilor din localitate. La această adunare au luat parte afară de toţi preoţii şi învăţătorii din jurul Vinţului şi mai mulţi din cercurile electorale învecinate. Deputatul Dr. Maniu are de gând a ţinea adunări de dare de samă încă în vre-o 5—6 centre ale cercului său. Rep. Pagina 3. De la fraţii noştri din Macedonia. „Românul de la Pind“ publică următoarea corespondenţă despre suferinţele fraţilor noştri din Gramaticova, Gramaticova, 19 Aug. v. 1906. Păcatul săvârşit de Românii din Gramaticova, de a fi alungat încă de mult cu desăvârşire şcoala şi biserica grecească, trebueşte ispăşit cu vârf şi îndesat. Aşa şi-au închipuit cel puţin Grecii şi din faptele petrecute în ultimul timp rezultă, că cuvântul de ordine dat antarţilor este: stârpirea de pe faţa pământului a acestor nemernici, cari au nesocotit poruncile şi sfaturile prelaţilor greci şi ale agenţilor lor. In mai puţin de două luni de zile ei au făcut următoarele victime : Mitual Confine, Chendra M. Gheorgachi, Taşu M. Gheorgachi, T. Caramciu, Mitru Dica, Dima Ndina şi Nuli Vasile Gheorganda. Nu mai de mult, ci chiar cu două zile în urma atacului mişelesc de la Paticena, antarţii au venit la stâna fraţilor Celea, unde au omorît pe păstorul Gheorghe Şeolia. De data aceasta antarţii veniseră cu gândul, ca să distrugă cu totul avutul fraţilor Celea, însă Românii noştri luând la timp cunoştinţă despre sosirea antarţilor, imediat au luat armele şi s’au dus în urmărirea lor. Antarţii observându-i de departe, au luat-o la sănătoasa şi astfel s’a prevenit o nouă nenorocire. * * * Şi ca şi când toate aceste neomeni n’ar fi fost de ajuns, Grecii s’au pus cu tot dinadinsul, ca să-i facă pe Români să moară de foame. Spre acest sfârşit pe de o parte bandele da antarţi îi silesc să stea închişi în casă, iar pe de altă parte comitetul grecesc caută, ca prin bani să obţie dela tribunalele turceşti rezilierea contractelor munţilor ce au închiriat Românii pentru pâşunatul turmelor de oi. Pentru ca cetitorii noştri să-şi poată face o idee şi mai lămurită despre situaţia în afară din cale de precară ce s’a creat Românilor din Gramaticova voi relata următorul fapt petrecut nu mai departe decât ieri. In ziua de 16 August fruntaşul român Tase Nachi se dusese la socrul său din comuna românească Selia. O bandă de antarţi de vreo 60 de inşi, aflând despre plecarea lui Tase Nachi la întoarcere îi aţinu drumul la localitatea numită Miar-Taş. De rândul acesta antarţilor nu li-a mers tocmai bine, căci Românul Tase era însoţit de 15 soldaţi turci şi 4 tineri români. La localitatea numită Călinele lui Sârbu au fost înştiinţaţi, că drumul li este aţinut de o bandă de antarţi. Aflând de aceasta, au stat locului şi când s’a înoptat doi din tinerii români s’au dus la Gramaticova şi au înştiinţat pe Români de cele aflate. Aceştia imediat au pus mâna pe arme şi însoţiţi fiind şi de detaşament