Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1907 (Anul 70, nr. 1-23)
1907-01-03 / nr. 1
Nr. 1.—1907. GAZETA TRANSILVANIEI. fiinţeze în toate comunele şcoale a căror limbă de propunere să fie aceea pe care o vorbeşte majoritatea locuitorilor. A combătut părerea ci ar trebui să ştie omul ungureşte ca să poată trăi în Ungaria şi a respins, continuele afirmări stupide, că iubirea de patrie ar fi ceva deosebit, ce numai Maghiarul şi cel ce e trup şi suflet cu el ar putea-o nutri. In fine se îndreaptă în contra ministrului de interne, pe care-1 acuză că prin declararea sa că va urmări fără milă pe agitatori, a mărturisit prigonirea naţionalităţilor din partea stăpânirei. Situaţia financiară şi economică a României. (Interview cu d-l Take lonescu l »Berliner lageblatt*, publică următorul interview, pe care unul dintre colaboratorii săi l-a avut cu ministrul de finance român d-l Take lonescu cu privire la situaţia financiară şi economică a României . — Permiteţi-mi mai întâi, a început d-l Take Ionescu, să vă asigur că şederea mea în Berlin nu are nici un scop politic sau financiar. Renta noastră de 4 la sută, faţă de situaţia prezentă a târgului de bani şi împrumuturi, nu poate fi convertită, iar renta de 5 la sută nu va putea fi schimbată înainte de şase ani din cauza garanţiilor date. Am venit în prezent în Berlin, ca să nu petrec sărbătorile Crăciunului într’un mod plăcut. In ce priveşte starea financiară a României pot să vă asigur că este cu totul strălucită. De vreo câteva decenii ambele partide, cari s’au succedat la cârma statului român, au lucrat ca să întărească finanţele ţarei pe o bază solidă. Conservatorii au avut grije mai întâi ca impozitele şi prin urmare venitul statului să se mărească şi liberalii au făcut cele mai mari economii în toate ramurile administraţiei. Unele dintre economiile obţinute erau în adevăr necesare, dar nu puteau să aibă decât un caracter trecător cum de exemplu budgetul armatei. Altele s-au dovedit ca putând să mai fie aplicate. Totala activitate a ambelor partide adverse a avut însă ca rezultat legea votată de parlament la 1 Aprilie al acestui an, prin care s’au micșorat impozitele cu cinci milioane lei. Budgetul nostru pentru 1905/1906 a dat un excedent de 45 milioane lei, cel pentru 1906/1907 un excedent de 50 milioane lei. Din 1901/1902 totalul excedentelor ce s’au perindat în acest interval a fost de 140 milioane lei. Venitul statului pe 1905/1906 a fost de 279 milioane iei, cel pe 1906/1907, de 290 milioane iei şi sperăm că dacă vom avea tot o recoltă agricolă bună, în scurt timp venitul va ajunge pănă la 300 milioane şi se va menţine la această sumă. Scumpirea cea mare a traiului face necesară o sporire a salariilor funcţionarilor: pe de altă parte pe 1907/1908 se vor adăuga 5 milioane pentru budgetul armatei şi mai înainte de orice este absolut necesar să se sporească cheltuielile pentru învăţământul public. Cauza sporirei ultimului punct nu este alta decâtsporirea populaţiunei româneşti. Populaţiunea României creşte pe fiecare an cu 80 — 100.000 suflete. Odată cu aceasta creşte însă şi buna stare a ţărei. Poziţiunea economică a României se întemeiază mai ales pe agricultura ei. România va fi şi de acum înainte o ţară agrară. In prezent avemînsă şi industria petrolului, căreia România îi datoreşte o parte din prosperitatea sa. Noi credem că producţiunea petrolului românesc va întrece în curând pe aceea a petrolului din Galiţia. Industria petrolului românesc se găseşte mai ales în părţile dureroase, acolo se găsesc izvoare încă necaptate, astfel că timpul nu e depărtat când producţiunea petrolului se va mări şi mai mult. O parte din acele coline aparţin statului care le are din 1860, când s’au secularizat averile mănăstireşti. Afară de acestea ale statului s’au mai vândut ţăranilor vre-o 2 mii. de hectare. Aceste terenuri cari se află în posesiunea statului, nu au jucat pănă acum nici un rol in producţiunea petrolului. Deoarece însă acele terenuri după cum v’am spus, sunt bogate în izvoare de petrol, statul a pus de câtva timp condiţiuni pentru producţiunea petrolului de pe terenurile sale şi a modificat principiile concesiunei. Legea în chestiune este în vigoarede vreun an , viitorul ne va mai învăţa, cum se va mai putea spori venitul de pe aceste terenuri petrolifere. Celelalte terenuri petrolifere fac parte din proprietatea privată. In ce priveşte aceste terenuri, principiul nostru juridic este că proprietarul suprafeţei terenului AisfA dî emil n ni I 11 li î r% A pa trn OOIO 9» piupuowuui pouuiuiui CD ou Va găsi ascuns în el. Una din dificultăţile ce întâmpină industria petrolului este parcelarea prea mare a terenurilor agricole. Aici a trebuit să intervină legiferarea pentru a stabili hotărniciile şi pentru a da un mai mare impuls. * In industria petroliferă capitalul german a! exploatărilor petrolifere a avut un rol de mare însemnătate. Societatea de frunte în această industrie, »Steaua Română« e de multă vreme sub influenţa băncei »Deutsche Bank.« Acelaş lucru e şi cu »Discontogesellschaft« şi cu grupa »Dresdner Bank- Schaaffhausenscher Bankverein«. Prin banca cea din urmă a apărut în România societatea internaţională de sondaj (Internationale Bohrgesellschaft) care va întreprinde acum şi sondările societăţilor străine. Prin aceasta ar fi nimerit că întreprinderile petrolifere mai mici să capete o înlesnire mai mare. O nouă legătură între capitalul german şi economia naţională română s’ar putea orândui pe tărâmul navigaţiunei. Aici societatea »Norddeutscher Lloyd« a desfăşurat o rodnică activitate. In ultimul timp societatea aceasta a fost în directă legătură cu statul român. Statul român a creat o linie Constanţa Alexandria, pentru a căreia exploatare a încheiat o convenţie cu societatea Lloyd, care face o întinsă propaganda pentru această linie pe care circulă 5 vapoare între România şi Egipt. Vapoarele româneşti sunt utilizate special pentru exportul făinei şi lemnului românesc. Relaţiile economice şi financiare între Germania şi România au fost totdeauna pentru ambele părţi foarte rodnice. Fiţi asiguraţi — termină ministrul de finanţe al României — că am privit şi vom privi pururea cu ochi buni colaborarea Germanilor la dezvoltarea exploatărei bogăţiilor ţărei noastre. Prin persoana regelui nostru am învăţat să preţuim destoinicia germană în munca de toate zilele şi ne bucurăm că stăm în bune şi strânse relaţiuni cu Germania şi pe tărâmul economic. Situaţia în Persia. O telegramă din Teheran anunţă că noul şah al Persiei va numi ca prim-ministru pe Amin fostul ministru, cunoscut ca un desăvârşit savant şi om cu idei liberale. In împrejurimile Teheranului se observă oarecare agitaţie şi elementele jefuitoare se folosesc de această situaţie nedesluşită. Curierul ambasadei engleze a fost oprit în drum şi eliberat abia după ce s-a dovedit că nu are bani. Bandiţii au încercat să jefuiască şi poşta, dar planul nu ce-a reuşit deoarece poşta a sosit cu câteva oare mai devreme ca de obiceiu la Teheran. Se aşteaptă cu curiozitate atitudinea ce o va avea noul şah faţă de fratele său mai mare Şoa esch Sultana. Şoa era şi el unul din fiii iubiţi ai decedatului sau şi era chiar vorba chiar într’o vreme ca el să fie numit prinţ moştenitor; poporul nu aprobă pe terorişti, căci în acest caz teroriştii n’ar avea nevoe să mai facă atentate. Marii duci, cari au luat parte la consfătuire, n’au împărtăşit părerile lui Stolypin, dar evitând propuneri cari ar fi putut deveni mai periculoase, consfătuirea a rămas fără rezultat. Situaţia în Rusia. »Daily Express« din Londra află din Petersburg că ultimile evenimente au avut o mare înrîurire asupra ţarului. Ţarul este extrem de nervos şi seteme grozav. El iubea foarte mult pe generalul Pavlov şi bazat pe confirmările primului ministru, credea că mişcarea revoluţionară din Rusia e cu totul înăbuşită. In cercurile guvernamentale domneşte mare temere, pentru că poliţia a aflat că teroriştii ar fi condamnat la moarte pe toţi membrii guvernului şi numeroase personagii din Rusia. Mulţi înalţi funcţionari se refugiază, temându-se de urgia mişcărei revoluţionare, însuşi primul ministru Stolypin e cu totul zdruncinat. El s’ar fi exprimat într’un cerc de amici în următorul mod: »Ştiu bine că nu mai am de trăit decât câteva săptămâni. Nimeni nu poate şti ce va aduce ziua de mâine. Situaţia este desperată şi ca în faţa celor mai întunecoase zile ale revoluţiei ruseşti.« Corespondentul ziarului »Vossische Zeitung« comunică din Petersburg, că în urma atentatului contra lui Pavlov a avut loc o consfătuire la Zarskoje-Selo. Marele duce Vladimir a reproşat primului ministru Stolypin, că n’a putut linişti decât pe ţar, nu însă toată Rusia. Stolypin a răspuns că în Rusia liniştea a fost restabilită şi că ŞTIRILE ZILEI. —2 (15) Ianuarie. Pentru masa studenţilor români din BraşoV au mai contribuit d-na văduvă Aneta Zéhan n. Popp în memoria regretatului ei soţ Vasile Zéhan 20 cor., oaspeţii dela masa d-lui Gheorghe Şerban, d-l Morariu, cu sfârşitul anului 1906 12 cor. Dela clubul »Krügel heraus« 10 cor. In loc de A. n. f. d-l Dr. Emil Dan advocat în Braşov 5 cor., loan Gligore, not. cerc. în Veneţia de jos 4 cor., Dr. Aurel Halic, medic, Lipova, 4 cor. D-l medic colonel i. p. Dr. I. Popp 10 cor. şi d-l Teodor Medan şi soţia Emilia din Capornoc-Mănăştur 10 cor. Primească marinimoşii donatori cele mai călduroase mulţumiri. Direcţiunea gimn. gr. pr. român. Numire Episcopul de Gherla a numit pe d-l Gerasim Domide, administrator protopopesc în Bistriţa, protopop. Logodnă D-l Dr. Nicolae Zigre s-a finanţat în 6 ianuarie st. n. cu d-şoara Lucia Plopii, fiica d-lui Dr. George Plopu, jude de tablă, ordinat la Curia in Budapesta. Felicitările noastre. Sensaţionala falsificare de poliţe din Budapesta. In afacerea falsificărei de poliţe pe numele ministrului de honvezi Jekelfalussy, poliţia din Budapesta a arestat pe d-na G. Gosztonyi născută bar. Pongracz şi pe directorul băncei industriale şi comerciale Stefan Lazar, la care d-na Gosztonyi scumptase poliţele. La interogatorul ce i s’a luat, d-na Gosztonyi a recunoscut că a falsificat poliţele la îndemnul lui Lazar. D-na Gosztonyi a mai depus, că cu câteva luni înainte tot la îndemnul lui St. Lazar a falsificat o poliţă de 10.000 cor. Atunci însă familia a scăpat-o de pedeapsă, achitând suma. Cazul acesta a produs pretutindeni mare sensaţie. Dr. A. GrădiUleSSCU — vara în Băile Erculane 1. Mehadia — reîntorcându-se din călătoria de studii, va continua în decursul sezonului de iarnă (Ianuarie—Mai) prasa medicală în Abbasia. Vila Hercules. Serata Cabaret. Reuniunea femeilor izraelite din loc a aranjat Duminecă o bine reuşită serată în sala »Redoutei«, unde s’au executat cu deplin succes mai multe părţi din operele »Robert der Teufel«, şi »Lucreţia Borgia«. Dintre cântăreţele cari şi-au dat concursul la această serată, amintim pe d-şoara Schreiber, cunoscuta cântăreaţă din România şi elevă a D-lui profesor M. Cohen, care prin vocea sa puternică şi plăcută a procurat publicului present momente de înaltă plăcere. D-şoara Schreiber ,a fost mult aplaudată. Terorismul în Rusia. Secţiunea partidului socialist revoluţionar din Siberia a făcut cunoscut, că guvernatorul din Omsk, generalul Lichvinoiv, ar fi fost ucis în urma sentinţei revoluţionarilor. Ziarul »Rietsch« comunică că, teroriştii au condamnat la moarte pe contele Witte, însărcinând doi inşi cu executarea condamnărei. Contelui Witte i s-au arătat fotografiile acestor doi oameni, şi el a declarat că a zărit deja pe lângă locuinţa lui. Condamnarea escrocului Strasnoff. Sâmbătă a avut loc în Agram procesul cunoscutului escroc Strasnoff, care dându-se drept Berger de Waldenek, secretar de stat vienez, a escrocat pe episcopul din localitate, pe şeful partidului Starcevician, dr. Iosif Frank şi pe mai mulţi membrii ai clerului superior. Strasnoff a fost condamnat la 5 ani. Prăbuşirea unei biserici, in villa Ablate în apropiere de Palermo, s’a prăbuşit o biserică. Patruzeci persoane au fost îngropate. Până acum s’au scos de sub ruine doi morţi şi 12 gravi răniţi. Maiorul Dreyfus atacat pe stradă. Faimosul maior Dreyfus a fost atacat Sâmbătă pe stradă și zvârlit la pământ în St. Denis. Agresorii i-au zmuls de pe haină crucea legiunei de onoare. Vulcanul Stromboli în activitate. Din Neapole se anunţă că vulcanul de pe insula Stromboli se află din nou în activitate. El zvârle mase enorme de cenuşă, în Pagina 3 zgomote asurzitoare. S-au simţit mai multe cutremure de pământ. Prăbuşirea unei mine de fier. Din New-York se anunţă că în mina de fier de la Montgomery, în statul Alabama, a avut loc o înfiorătoare tragedie. Peste 100 persoane au fost îngropate de vii prin prăbuşirea unui bloc enorm de pământ. Numărul victimelor nu se poate cunoaşte încă, deoarece trupele cari lucrează pentru salvarea lor, n’au reuşit încă să îndepărteze zidul ce-l desparte de cei îngropaţi. Se speră însă că parte sunt încă în viaţă. NECROLOG. Subscrişii cu inima frântă de durere anunţăm trecerea din viaţă a neuitatului soţ, tată, moş, frate şi afin Reverendisimul domn Gavrila Lazar de Purcareţî, archidiacon onorar, asesor consistorial, esaminator prosinodal, protopopul districtului Eriu, licenţiat în st. teologie şi paroch în Sanislău, care în 12 i. e. n. după un morb îndelungat şi greu, prevăzut cu ss. sacramente ale muribunzilor, în anul 68 lea al vieţii şi 42-lea al preoţiei şi căsătoriei, conducând parochia de Sanislau în 30 ani, a răposat în Domnul. înmormântarea scumpului defunct se va săvârşi în 14 i. e. n. la oara 1. d. m. Sanislău la 12 Ianuarie n. 1907. Elena Lazar de Purcareţî n. Thoma ca soţie. Veturia Lazar de Purcareţî, Carolina Pataky n. Lazar de Purcareţî, Gavril Lazar de Purcareţî ca fiice şi fiu. Iosif Pataky, preot, ca ginere. Elvira Pataky, ca nepoată. Veronca Milian n. Lazar de Purcareţî, ca sora. Victor Toma loan Milan, ca afin. — Iuliu Poruţiu şi soţia n. Tinka Karătsonyi ca părinţi, Iuliu, Catinca şi Viola ca frate şi surori, vád. Pălffy Tivădarie n. Iuliana Karátsonyi ca mătuse, C. loan Poruţiu ca unchiu, văd. Anna Fulep n. Poruţiu, Ioana Petran n. Poruţiu ca mătuşî, în numele lor şi altor mulţi consângeni, cu durere anunţă că Olga Dorina Poruţiu, după grele suferinţe, a decedat în 12 Ianuarie n. a. m. la 10 oare în etate de 30 anî. Rămăşiţele pământeşti se vor aşeza spre repaus etern în 14 Ianuarie n. la 2 oare p. m. în cimiteriul gr. cat. Parastasul se va celebra Miercuri în 16 ian. n. a. c. oarele 9 a. m. în biserica gr. cat din loc. Almașul-mare, 12 Ianurie 1907. Bibliografie. Escelenta revistă literară „Sărmănătorul“ a apărut de Crăciun într’o estensiune de 50 pagini cu un material foarte bogat şi preţios . Sumarul n rului 52 este următorul: G. Coşbuc: Colindători (poesie). Redacţia: După cinci ani. O. Carp: Pe câmp (poesie). St. O. Iosif: Cântec de leagăn. A. Stavri:in răsărit (poesie). I. Drag: Cântece din Ardeal. D. Anghel: Cum cântă marea poesie). Adriana Gheorghiu-Buzoianu: Fantazie (poezie). G. M. Murgoci: Partea ştiinţifică a »Sămănătorului«. G. Tutoveanu: Şi plopii (sonet). Tudora Creţescu : Să-mi cânţi (poesie). Mihail Sadoveanu : O umbră (povestire de Crăciun). M. Paleologu : Iluzii (poesie). Ioan Drăgănescu: Tu dormi (poesie). C. Sp. Hasnaş: Sonet. I. M. Zatlokiewicz : Din călătoria prin Bucovina şi Moldova a păr. Anton Wasniewski. E. Furtună: Prietenii (poem). N. Dunăreanu: Note. Alex. Gh. Doinaru: Jean din Brusture»! III (poem satiric) 1. Boten: Din dragoste (nuvelă). Mugur (Bucovina): Din ţara fagilor (poesie). I. Scurţii: O cronică bogată. In supliment : Privelişti de pe valea Bistriţei A apărut Nr. 10 (Decemvrie) al revistei »Viaţa Românească«. Directori : G. Stere şi P. Bujor. Apare în Iaşi, odată pe lună pe aproximativ 150 de pagini Publică interesante şi variate articole din toate părţile românimii. Abonamentul 15 coroane. ULTIME STIRS. Budapesta. 15 Ianuarie. In clubul kossuthiştilor a declarat Kossuth, că din actele oficiale rezultă nevinovăţia şi corectitatea procederei lui Polonyi în afacerea Geschwinde Paris. 15 Ianuarie. Din hârtiile confiscate în palatul nunţiaturei rezultă, că corespondenţa vaticanului cu nunciatura s’a estins şi asupra afacerilor politice interne ale Franciei. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu Redactorrespons. interim.: Victor Branisce. Corsete — cele mai bune și moderne— la R. Goldstein, Brașov strada Vămei 2L.