Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1907 (Anul 70, nr. 1-23)

1907-01-03 / nr. 1

Nr. 1.—1907. GAZETA TRANSILVANIEI. fiinţeze în toate comunele şcoale a căror limbă de propunere să fie aceea pe care o vorbe­şte majoritatea locuitorilor. A com­bătut părerea ci ar trebui să ştie omul ungureşte ca să poată trăi în Ungaria şi a respins, continuele afirmări stupide, că iubirea de patrie ar fi ceva deosebit, ce numai Maghiarul şi cel ce e trup şi suflet cu el ar putea-o nutri. In fine se îndreaptă în contra mini­strului de interne, pe care-1 acuză că prin declararea sa că va urmări fără milă pe agitatori, a mărturisit prigonirea naţiona­lităţilor din partea stăpânirei. Situaţia financiară şi economică a României. (Interview cu d-l Take lonescu l »Berliner lageblatt*, publică urmă­torul interview, pe care unul dintre cola­boratorii săi l-a avut cu ministrul de fi­nance român d-l Take lonescu cu privire la situaţia financiară şi economică a Ro­mâniei . — Permiteţi-mi mai întâi, a început d-l Take Ionescu, să vă asigur că şederea mea în Berlin nu are nici un scop politic sau financiar. Renta noastră de 4 la sută, faţă de situaţia prezentă a târgului de bani şi împrumuturi, nu poate fi convertită, iar renta de 5 la sută nu va putea fi schim­bată înainte de şase ani din cauza garan­ţiilor date. Am venit în prezent în Berlin, ca să nu­ petrec sărbătorile Crăciunului în­­tr’un mod plăcut. In ce priveşte starea financiară a României pot să vă asigur că este cu totul strălucită. De vre­o câteva decenii ambele partide, cari s’au succedat la cârma sta­tului român, au lucrat ca să întărească finanţele ţarei pe o bază solidă. Conservatorii au avut grije mai întâi ca impozitele şi prin urmare venitul sta­tului să se mărească şi liberalii au făcut cele mai mari economii în toate ramurile administraţiei. Unele dintre economiile ob­ţinute erau în adevăr necesare, dar nu puteau să aibă decât un caracter tre­cător cum de exemplu budgetul armatei. Altele s-au dovedit ca putând să mai fie aplicate. Totala activitate a ambelor par­tide adverse a avut însă ca rezultat legea votată de parlament la 1 Aprilie al acestui an, prin care s’au micșorat impozitele cu cinci milioane lei. Budgetul nostru pentru 1905/1906 a dat un excedent de 45 milioane lei, cel pen­tru 1906/1907 un excedent de 50 milioane lei. Din 1901/1902 totalul excedentelor ce s’au perindat în acest interval a fost de 140 milioane lei. Venitul statului pe 1905/1906 a fost de 279 milioane iei, cel pe 1906/1907, de 290 milioane iei şi sperăm că dacă vom avea tot o recoltă agricolă bună, în scurt timp venitul va ajunge pănă la 300 mi­lioane şi se va menţine la această sumă. Scumpirea cea mare a traiului face necesară o sporire a salariilor funcţiona­rilor: pe de altă parte pe 1907/1908 se vor adăuga 5 milioane pentru budgetul armatei şi mai înainte de ori­ce este ab­solut necesar să se sporească cheltuielile pentru învăţământul public. Cauza sporirei ultimului punct nu este alta decât­­sporirea populaţiunei ro­mâneşti. Populaţiunea României creşte pe fie­care an cu 80 — 100.000 suflete. Odată cu aceasta creşte însă şi buna stare a ţărei. Poziţiunea economică a României se înte­meiază mai ales pe agricultura ei. România va fi şi de acum înainte o ţară agrară. In prezent avem­­însă şi in­dustria petrolului, căreia România îi da­­toreşte o parte din prosperitatea sa. Noi credem că producţiunea petrolului românesc va întrece în curând pe aceea a petrolului din Galiţia. Industria petrolului românesc se găseşte mai ales în părţile dureroase, acolo se găsesc izvoare încă necaptate, astfel că timpul nu e depărtat când producţiunea petrolului se va mări şi mai mult. O parte din acele coline aparţin sta­tului care le are din 1860, când s’au se­cularizat averile mănăstireşti. Afară de acestea ale statului s’au mai vândut ţăra­nilor vre-o 2 mii. de hectare. Aceste te­renuri cari se află în posesiunea statului, nu au jucat pănă acum nici un rol in pro­ducţiunea petrolului. Deoarece însă acele terenuri după cum v’am spus, sunt bogate în izvoare de petrol, statul a pus de câtva timp condiţiuni pentru producţiunea pe­trolului de pe terenurile sale şi a modi­ficat principiile concesiunei. Legea în chestiune este în vigoare­­de vre­un an , viitorul ne va mai învăţa, cum se va mai putea spori venitul de pe aceste terenuri petrolifere. Celelalte terenuri petrolifere fac parte din proprietatea privată. In ce priveşte aceste terenuri, principiul nostru juridic este că proprietarul suprafeţei terenului AisfA d­î emil n ni I 11 li î r% A pa trn OOIO 9» piupuowuui pouuiuiui CD ou Va găsi ascuns în el. Una din dificultăţile ce întâmpină industria petrolului este parce­larea prea mare a terenurilor agricole. Aici a trebuit să intervină legiferarea pentru a stabili hotărniciile şi pentru a da un mai mare impuls. * In industria petroliferă capitalul ger­man a! exploatărilor petrolifere a avut un rol de mare însemnătate. Societatea de frunte în această industrie, »Steaua Română« e de multă vreme sub influenţa băncei »Deu­tsche Bank.« Acelaş lucru e şi cu »Discontogesell­­schaft« şi cu grupa »Dresdner Bank- Schaaffhausenscher Bankverein«. Prin banca cea din urmă a apărut în România socie­tatea internaţională de sondaj (Internatio­nale Bohrgesellschaft) care va întreprinde acum şi sondările societăţilor străine. Prin aceasta ar fi nimerit că întreprinderile pe­trolifere mai mici să capete o înlesnire mai mare. O nouă legătură între capitalul ger­man şi economia naţională română s’ar putea orândui pe tărâmul navigaţiunei. Aici societatea »Norddeutscher Lloyd« a desfăşurat o rodnică activitate. In ultimul timp societatea aceasta a fost în directă legătură cu statul român. Statul român a creat o linie Con­stanţa Alexandria, pentru a căreia exploa­tare a încheiat o convenţie cu societatea Lloyd, care face o întinsă propaganda pen­tru această linie pe care circulă 5 vapoare între România şi Egipt. Vapoarele româ­neşti sunt utilizate special pentru exportul făinei şi lemnului românesc. Relaţiile economice şi financiare între Germania şi România au fost totdeauna pentru ambele părţi foarte rodnice. Fiţi asiguraţi — termină ministrul de finanţe al României — că am privit şi vom privi pururea cu ochi buni colabora­rea Germanilor la dezvoltarea exploatărei bogăţiilor ţărei noastre. Prin persoana re­gelui nostru am învăţat să preţuim des­toinicia germană în munca de toate zilele şi ne bucurăm că stăm în bune şi strânse relaţiuni cu Germania şi pe tărâmul eco­nomic. Situaţia în Persia. O telegramă din Teheran anunţă că noul şah al Persiei va numi ca prim-ministru pe Amin fostul mi­nistru, cunoscut ca un desăvârşit savant şi om cu idei liberale. In împrejurimile Teheranului se ob­servă oarecare agitaţie şi elementele jefui­toare se folosesc de această situaţie ne­desluşită. Curierul ambasadei engleze a fost oprit în drum şi eliberat abia după­ ce s-a dovedit că nu are bani. Bandiţii au încer­­cat să jefuiască şi poşta, dar planul nu ce-a reuşit deoarece poşta a sosit cu câ­teva oare mai de­vreme ca de obiceiu la Teheran. Se aşteaptă cu curiozitate atitu­dinea ce o va avea noul şah faţă de fra­tele său mai mare Şoa­ esch Sultana. Şoa era şi el unul din fiii iubiţi ai decedatului sau­ şi era chiar vorba chiar într’o vreme ca el să fie numit prinţ moştenitor; poporul nu aprobă pe terorişti, căci în acest caz teroriştii n’ar avea nevoe să mai facă atentate. Marii duci, cari au luat parte la consfătuire, n’au împărtăşit părerile lui Stolypin, dar evitând propuneri cari ar fi putut deveni mai periculoase, consfătuirea a rămas fără rezultat. Situaţia în Rusia. »Daily Express« din Londra află din Petersburg că ultimile evenimente au avut o mare înrîurire asupra ţarului. Ţarul este extrem de nervos şi se­­teme grozav. El iubea foarte mult pe generalul Pavlov şi bazat pe confirmările primului ministru, credea că mişcarea revoluţionară din Rusia e cu totul înăbuşită. In cercurile guver­namentale domneşte mare temere, pentru că poliţia a aflat că teroriştii ar fi con­damnat la moarte pe toţi membrii guver­nului şi numeroase personagii din Rusia. Mulţi înalţi funcţionari se refugiază, te­­mându-se de urgia mişcărei revoluţionare, însuşi primul ministru Stolypin e cu totul zdruncinat. El s’ar fi exprimat într’un cerc de amici în următorul mod: »Ştiu bine că nu mai am de trăit decât câteva săptămâni. Nimeni nu poate şti ce va aduce ziua de mâine. Situaţia este desperată şi ca în faţa celor mai întunecoase zile ale revo­luţiei ruseşti.« Corespondentul ziarului »Vossische Zeitung« comunică din Petersburg, că în urma atentatului contra lui Pavlov a avut loc o consfătuire la Zarskoje-Selo. Marele duce Vladimir a reproşat primului ministru Stolypin, că n’a putut linişti decât pe ţar, nu însă toată Rusia. Stolypin a răspuns că în Rusia liniştea a fost restabilită şi că ŞTIRILE ZILEI. —­2 (15) Ianuarie. Pentru masa studenţilor români din BraşoV au mai contribuit d-na văduvă Aneta Zéhan n. Popp în memoria regre­tatului ei soţ Vasile Zéhan 20 cor., oaspeţii dela masa d-lui Gheorghe Şerban, d-l Morariu, cu sfârşitul anului 1906 12 cor. Dela clubul »Krügel heraus« 10 cor. In loc de A. n. f. d-l Dr. Emil Dan advocat în Braşov 5 cor., loan Gligore, not. cerc. în Veneţia de jos 4 cor., Dr. Aurel Halic, medic, Lipova, 4 cor. D-l medic colonel i. p. Dr. I. Popp 10 cor. şi d-l Teodor Medan şi soţia Emilia din Capornoc-Mănăştur 10 cor. Primească marinimoşii donatori cele mai călduroase mulţumiri. Direcţiunea gimn. gr. pr. român. Numire Episcopul de Gherla a numit pe d-l Gerasim Domide, administrator pro­­topopesc în Bistriţa, protopop. Logodnă D-l Dr. Nicolae Zigre s-a finanţat în 6 ianuarie st. n. cu d-şoara Lucia Plopii, fiica d-lui Dr. George Plopu, jude de tablă, ordinat la Curia in Budapesta. Felicitările noastre. Sensaţionala falsificare de poliţe din Budapesta. In afacerea falsificărei de poliţe pe numele ministrului de honvezi Jekel­­falussy, poliţia din Budapesta a arestat pe d-na G. Gosztonyi născută bar. Pongracz şi pe directorul băncei industriale şi co­merciale Stefan Lazar, la care d-na Gosz­tonyi scumptase poliţele. La interogatorul ce i­ s’a luat, d-na Gosztonyi a recunoscut că a falsificat poliţele la îndemnul lui Lazar. D-na Gosztonyi a mai depus, că cu câteva luni înainte tot la îndemnul lui St. Lazar a falsificat o poliţă de 10.000 cor. Atunci însă familia a scăpat-o de pedeapsă, achi­tând suma. Cazul acesta a produs pretu­tindeni mare sensaţie. Dr. A. GrădiUleSSCU — vara în Băile Erculane 1. Mehadia — reîntorcându-se din călătoria de studii, va continua în decursul sezonului de iarnă (Ianuarie—Mai) pra­sa medicală în Abbasia. Vila Hercules. Serata Cabaret. Reuniunea femeilor izraelite din loc a aranjat Duminecă o bine reuşită serată în sala »Redoutei«, unde s’au executat cu deplin succes mai multe părţi din operele »Robert der Teufel«, şi »Lucreţia Borgia«. Dintre cântăreţele cari şi-au dat concursul la­ a­­ceastă serată, amintim pe d-şoara Schreiber, cunoscuta cântăreaţă din România şi elevă a D-lui profesor M. Cohen, care prin vocea sa puternică şi plăcută a procurat publi­cului present momente de înaltă plăcere. D-şoara Schreiber ,a fost mult aplaudată. Terorismul în Rusia. Secţiunea parti­dului socialist revoluţionar din Siberia a făcut cunoscut, că guvernatorul din Omsk, generalul Lich­vinoiv, ar fi fost ucis în urma sentinţei revoluţionarilor. Ziarul »Rietsch« comunică că, tero­riştii au condamnat la moarte pe contele Witte, însărcinând doi inşi cu executarea condam­nărei. Contelui Witte i­ s-au arătat fotografiile acestor doi oameni, şi el a declarat că­­ a zărit deja pe lângă lo­cuinţa lui. Condamnarea escrocului Strasnoff. Sâm­bătă a avut loc în Agram procesul cu­noscutului escroc Strasnoff, care dându-se drept Berger de Waldenek, secretar de stat vienez, a escrocat pe episcopul din locali­tate, pe şeful partidului Starcevician, dr. Iosif Frank şi pe mai mulţi membrii ai clerului superior. Strasnoff a fost con­damnat la 5 ani. Prăbuşirea unei biserici, in villa Ablate în apropiere de Palermo, s’a prăbuşit o biserică. Patruzeci persoane au fost îngro­pate. Până acum s’au scos de sub ruine doi morţi şi 12 gravi răniţi. Maiorul Dreyfus atacat pe stradă. Faimosul maior Dreyfus a fost atacat Sâmbătă pe stradă și zvârlit la pământ în St. Denis. Agresorii i-au zmuls de pe haină crucea legiunei de onoare. Vulcanul Stromboli în activitate. Din Neapole se anunţă că vulcanul de pe in­sula Stromboli se află din nou în activitate. El zvârle mase enorme de cenuşă, în Pagina 3 zgomote asurzitoare. S-au simţit mai multe cutremure de pământ. Prăbuşirea unei mine de fier. Din New-York se anunţă că în mina de fier de la Mont­gomery, în statul Alabama, a avut loc o înfiorătoare tragedie. Peste 100 persoane au fost îngropate de vii prin prăbuşirea unui bloc enorm de pământ. Numărul victimelor nu se poate cunoaşte încă, de­oarece trupele cari lucrează pen­tru salvarea lor, n’au reuşit încă să înde­părteze zidul ce-l desparte de cei îngropaţi. Se speră însă că parte sunt încă în viaţă. NECROLOG. Subscrişii cu inima frântă de durere anunţăm trecerea din viaţă a neuitatului soţ, tată, moş, frate şi afin Re­­verendisimul domn Gavrila Lazar de Pur­­careţî, archidiacon onorar, asesor consis­torial, esaminator prosinodal, protopopul districtului Eriu, licenţiat în st. teologie şi paroch în Sanislău, care în 12 i. e. n. după un morb îndelungat şi greu, prevăzut cu ss. sacramente ale muribunzilor, în anul 68 lea al vieţii şi 42-lea al preoţiei şi că­sătoriei, conducând parochia de Sanislau în 30 ani, a răposat în Domnul. înmor­mântarea scumpului defunct se va săvârşi în 14 i. e. n. la oara 1. d. m. Sanislău la 12 Ianuarie n. 1907. Elena Lazar de Pur­­careţî n. Thoma ca soţie. Veturia Lazar de Purcareţî, Carolina Pataky n. Lazar de Purcareţî, Gavril Lazar de Purcareţî ca fiice şi fiu. Iosif Pataky, preot, ca ginere. Elvira Pataky, ca nepoată. Veronca Milian n. La­zar de Purcareţî, ca sora. Victor Tom­a loan Milan, ca afin. — Iuliu Poruţiu şi soţia n. Tinka Ka­­rătsonyi ca părinţi, Iuliu, Catinca şi Viola ca frate şi surori, vád. Pălffy Tivădarie n. Iuliana Karátsonyi ca mătuse, C. loan Poruţiu ca unchiu, văd. Anna Fu­lep n. Poruţiu, Ioana Petran n. Poruţiu ca mă­­tuşî, în numele lor şi altor mulţi consân­geni, cu durere anunţă că Olga Dorina Poruţiu, după grele suferinţe, a decedat în 12 Ianuarie n. a. m. la 10 oare în etate de 30 anî. Rămăşiţele pământeşti se vor aşeza spre repaus etern în 14 Ianuarie n. la 2 oare p. m. în cimiteriul gr. cat. Pa­rastasul se va celebra Miercuri în 16 ian. n. a. c. oarele 9 a. m. în biserica gr. cat din loc. Almașul-mare, 12 Ianurie 1907. Bibliografie. Escelenta revistă literară „Sărmănă­­torul“ a apărut de Crăciun într’o esten­­siune de 50 pagini cu un material foarte bogat şi preţios . Sumarul n­ rului 52 este următorul: G. Coşbuc: Colindători (poesie). Redacţia: După cinci ani. O. Carp: Pe câmp (poesie). St. O. Iosif: Cântec de leagăn. A. Stavri:­in răsărit (poesie). I. Drag: Cântece din Ardeal. D. Anghel: Cum cântă marea po­esie). Adriana Gheorghiu-Buzoianu: Fan­­tazie (poezie). G. M. Murgoci: Partea şti­inţifică a »Sămănătorului«. G. Tutoveanu: Şi plopii (sonet). Tudora Creţescu : Să-mi cânţi (poesie). Mihail Sadoveanu : O um­bră (povestire de Crăciun). M. Paleologu : Iluzii (poesie). Ioan Drăgănescu: Tu dormi (poesie). C. Sp. Hasnaş: Sonet. I. M. Zatlo­­kiewicz : Din călătoria prin Bucovina şi Moldova a păr. Anton Wasniewski. E. Fur­tună: Prietenii (poem). N. Dunăreanu: Note. Alex. Gh. Doinaru: Jean din Brusture»! III (poem satiric) 1. Boten­: Din dragoste (nu­velă). Mugur (Bucovina): Din ţara fagilor (poesie). I. Scurţii: O cronică bogată. In supliment : Privelişti de pe valea Bistriţei A apărut Nr. 10 (Decemvrie) al re­vistei »Viaţa Românească«. Directori : G. Stere şi P. Bujor. Apare în Iaşi, odată pe lună pe aproximativ 150 de pagini Publică interesante şi variate articole din toate părţile românimii. Abonamentul 15 coroane. ULTIME STIRS. Budapesta. 15 Ianuarie. In clubul kossuthiştilor a declarat Kossuth, că din actele oficiale rezultă nevinovăţia şi corectitatea procederei lui Polonyi în afacerea Geschwinde Paris. 15 Ianuarie. Din hârtiile confiscate în palatul nunţiaturei re­zultă, că corespondenţa vaticanului cu nunciatura s’a estins şi asupra afacerilor politice interne ale Franciei. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu Redactorrespons. interim.: Victor Branisce. C­orsete —­ cele mai bune și moderne­­— la R. Goldstein, Brașov strada Vămei 2L.

Next