Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1907 (Anul 70, nr. 1-23)

1907-01-14 / nr. 10

Nr. 10.—1907. GAZETA TRANSILVANIEI. Aici a mai lăsat, se vede, ceva puţintel din cunoscuta e i ambiţie fără rost — căci se vorbea înainte de alegere, că, dacă va întâmpina opoziţie şi nu va fi ales baremi cu aclamaţie — nu­ o să primească. Urma a dovedit contrarul. Deci cu majoritate de un vot a ieşit victorios din lupta crâncenă şi ca mulţămită lui Dumnezeu pentru isbânda asupra ad­versarului a adus jertfă prin aceea, că prima remuneraţiune, votată de direcţiune pentru »serviciile prestate deosebit« — totdeauna amintite cu deosebită accentuare în raportul cătră adunarea generală — a dăruit-o pentru înfrumseţarea Săliştei. Şi aici se vedea din toată conducerea, că scopul era ajutorarea modernizări Săliştei —­ adecă a tot ce era de văzut pentru străini — dar pentru înlesnirea­­ traiului ţăranului nimic! Poate grădina de I altoi? Ori doar reuniunea de înmormântare? ! Lăsaţi pe bietul ţăran mai întâiu de toate să poată trăi până are zile, — căci după moarte nu-i mai puteţi ajuta .. . E însă de lăudat ajutorarea unui fond pentru înfiinţarea spitalului — proiectat de un inteligent brav din Sălişte. Dacă e adevărat, că amploiaţii băncei au trebuit să fugă de salarul cel bun — vă asigur că ei nu au fost agreaţii atot­puternicului fericitor. De unele prigoniri ştiu şi eu din auzite.... Acestea şi luptele premergătoare acestor cazuri, precum şi multe alte de toate aici neînşirate, au îndemnat ca par­tida ţăranilor, văzându-se copleşiţi de dra­gostea nedorită, înăduşitoare, să se gân­dească — cum o face tot omul în despe­rare — la un mijloc, cum adecă ar putea să-şi comunice şi ei unul altuia părerile în afacerile lor personale şi obşteşti şi ca să se poată emancipa de sub absolutismul fericitorilor Săliştei. Nu era altă cale de ales, decât să înfiinţeze o reuniune, unde să se întrunească şi ţăranii măcar la sărbători. ŞTIRILE ZILEI. — 18 (28) Ianuarie. Despre audienţa la Haj. Sa Monar-SilUl a delegaţilor consiliului comunal bu­­cureştean se mai comunică următoarele amănunte: Delegaţii au fost primiţi de Maj. Sa în mod extraordinar de afabil, in­tre altele Maj. Sa a declarat, că se bucură de starea financiară înfloritoare a României şi de progresele industriei ei născânde, in cursul audienţei ajutorul de primar d-l Al. Ciurcu a amintit Maj. Sale, că în anul 1852 când Maj. Sa a fost pentru prime oară în Transilvania, tatăl d-lui Ciurcu i-st făcut o primire triumfală la moşia sa din Şer­­eaia şi l’a condus cu trăsura pănă la Vlă­­deni, mânând el însuşi caii. Conversaţia între Monarch şi delegaţi a decurs în lim­ba franceză şi germană. Delegaţie conziliului comunal român din Bucureşti a părăsit Joi Viena, luând trenul spre Bucureşti. Şedinţa consiliului comunal din Bra­ŞOV se va ţinea în mod excepţional Marţi 29 i. c. şi Miercuri 30 i. e. n. din cauza adunărei generale a congregaţiunei comi­tatului Braşov, care se ţine joi în 30 la n. n. a. c. La ordinea zilei sunt 7 obiecte între cari: propunere în privinţa resultatului per­tractare­ cu oferte în vederea canalizaţi­­unei oraşului Braşov şi raportul privitor la înfiinţarea unei uzine electrice. Adunarea generală a societăţii com­er­­sanţilor români din joc se va ţinea Dumi­necă în 21 Ianuarie v. 3 Februarie n. 1907 la 10 oare a. m. în cancelaria secretarului I. Lengeni cu următoarea ordine de zi: 1) Raportul comitetului despre agendele anu­lui 1906. 2) Raportul cassei despre dar­­averea anului 1906 şi despre starea averii 3) Bugetul anului 1907. 4) Propuneri. Membrii societăţii sunt poftiţi a lua parte. I. Sabadeanu, preşedinte. O nouă bancă românescă. Ni­ se aduce la cunoştinţă, că la 1 e. n. s’a deschis în Teiuş un institut de credit şi economii sub numirea „leuşana“, care se ocupă cu tot felul de operaţiuni financiare, cum de pildă: escumptează cambii cu cel puţin 3 subscrieri acceptabile, dă împrumuturi pe hi­potecă şi hârtii de valoare, votează cre­dite pe obligaţii cu curenţi, primeşte de­puneri spre fructificare cu 5% fără nici o subtragere, se ocupă cu procurarea şi vin­derea hârtiilor de stat. Cu un cuvânt în­deplineşte şi mijloceşte tot soiul de afa­ceri de bancă în chipul cel mai cinstit şi prompt. Corul român bisericesc din Băseşti Invită la concertul, ce-l va da Duminecă în 3 Februarie st. n. 1907 în şcoala poporală rom. din Băseşti. Dirigent d-1 1. CI. luga. Începutul la 7 oare seara. Contribuiri roa­­r inimoase se primesc cu mulţămită şi se vor publica. Venitul curat este destinat v, pentru fondul corului, iar­­/, pentru masa stud. acad. din Cluj. Eventualele su­­prasolviri sau rescumpărări a biletului de intrare să se adreseze d-lui Isidor Tătariu comptabil la »Codreana« Illésfalva, Szilágy ». După producţiune urmează dans. Logodnă. Silvia Şepetian şi Ur. Emil Nestor logodiţi. Chisălău 20 Ianuarie 1907. Procesul Olimpicilor. Cetim în »Acţ. Conservatoare«. Se ştie că curtea de apel din Bucureşti, secţia III, a consacrat un lung şir de şedinţe apelului făcut de moş­­­­tenitori contra sentinţei tribunalului Ilfov secţia I, dată în procesul Zappa. După mai­­ multe zile de deliberare, curtea a făcut dri diverginţă. D-nii consilieri Sp. Stătescu şi Victor Antinescu au fost pentru admiterea apelului, iar d-l Pretorianu pentru respin­gere. Astfel că procesul se va pleda din nou în faţa complectului curţii. Pentru masa studenţilor români din Braşov au întrat de la d-na Maria şi d-l Nicolae Grădinar 20 COr, în loc de cunună pe sicriul regretatei Zoe I. Petric născ. Oniţiu. Primească marinimoşii donatori cele mai călduroase mulţumiri. Direcţiunea gimn. gr. or. român. Regina Greciei jefuită de juvaelicalele ei. Ziarul »Daily Expres« află din Athena, că o servitoare a palatului regal a comis un îndrăzneţ furt în complicitate cu un giuvaergiu german. Servitoarea a preschim­bat cu imitaţii toate juvaericalele reginei Greciei. îndrăzneaţă hoaţă a fost arestată. Giuvaergiul a reuşit însă să fugă cu pra­da lui. Transportarea foştilor deputaţi ruşi exilaţi. Din Petersburg se anunţă, că o mare parte din foştii deputaţi condamnaţi la exilare împreună cu preşedintele lor Krestalov, au şi fost transportaţi în ziua de 20 Ianuarie sub escorte de trupe, poli­ţişti şi jandarmi prin gara Wolody. Trans­portarea lor nu s-a făcut prin Moscova, de­oarece existau temeri de excese de ai lucrătorilor amici ai celor exilaţi. Deputa­tul Krustalew a adresat muncitorilor un apel de despărţire, în care se anunţă că în curând se va reîntoarce pentru a duce lupta înainte. Trageri la ţânţi. Marţi în 29 i. e. n. se vor ţinea pe teritoriul Poianei exerciţii militare de tir. Musica oraşului va da mâne, Dumi­necă, seara un concert in otelul Europa. In bogatul şi variatul program vedem ur­mătoarele 4 piese pentru solişti: »Concert Polonaise« pentru violoncello esecutat de d-1 Ulbrich, »La Paloma« pentru hartă de d 1 Fr. Dvorac, duet die »Linda de Cha­­mounix pentru 2 flaute (d-nii Altdorfer şi Raimer) şi »Die beide» Waldvögelein« polcă pentru 2 piston! (d-nii König şi Thies), începutul la oarele 8 seara. Intrarea 60 b. S a pierdut astăzi o legătură cu 4 chei în târgul grâului sau strada Porţii. Cel ce va găsi cheile, e rugat să te aducă în localul redacţiei noastre, unde va primi o remuneraţiune de 5 cor. Coada leului de pe monedele jubilare. Cetim în »V. Naţională« . Ni se semna­lează, că pe monedele jubilare de aur, leul din stema ţărei nu mai este înfăţişat, ca până acum, cu coada bârzei, în sus, nici măcar cu coada între picioare dar în sus, ci deadreptul cu coada între picioare şi în jos. Tot aşa este înfăţişat leul şi în stema ţării de pe noua decoraţiune : »Crucea ser­viciului credincios«. Ori coada între pi­cioare a leului este semnul vasalităţei şi aşa este înfăţişat astăzi numai leul bulgă­resc, vasal al semilunei. Cum a ajuns deci, în halul acesta, leul din stema ţării noa­stre şi tocmai în anul jubilar­, pe mone­dele şi decoraţiunile jubilare? O lămurire se impune... Tulburări la Lemberg, studenţii ru­teni, la imatricularea lor în Universitate, au refuzat a depune jurământul în limba polonă. Mercuri la prânz 200 de studenţi ruteni, cărora le-a fost interzis a ţine un meeting în afacerea de mai sus, au pătruns în aula universităţii, au distrus mobilele, por­tretul rectorului, băncile, oglinzile. Secre­tarul universităţii Winiarz a fost grav ră­nit la cap cu bastoanele. Mare furtună pe Marea Galbină. Din Tokio se telegrafiază, că din cauza unei mari furtuni, ce s’a deslănţuit alaităeri pe Ma­rea Galbină, s’au scufundat 35 vase japo­neze şi 5 vase chineze împreună cu echipa­­giile lor. Situaţia In Jamaica, ziarul »Times« află din Jamaica, cum că indignarea popu­laţiei contra guvernatorului e foarte mare. Guvernatorul s’a arătat cu totul incapabil pentru grava situaţie de acolo, creată prin cutremurul de pământ. Refuzul său de a primi ajutoarele Americei au lipsit de hra­nă mii de femei şi de copii, cari mor de foame. Joi s’a ţinut o mare întrunire de protestare contra guvernorului şi s’au tri­mis telegrame de mulţămire Americei. Co­loniile învecinate trimit însemnate ajutoare, pe cari comitetele de ajutor le distribue fără a ţinea în seamă deciziunile guverna­torului. Victimele gerului­ Din Székelyudvar­­hely se anunţă că în hotarul comunei Ke­­nesy s’a găsit un biet birjar îngheţat, mort, pe covârtirul trăsurei. Identitatea birjaru­lui încă nu s’a putut constata. Asemenea s’au găsit doi muncitori morţi între comu­nele Olubfaiu şi Lövete. Barba cea mai lungă. Se credea că pănă acum recordul îl ţine un italian. Ade­văratul recordman însă este d-l Louis Co­­ulon, morar la Montlucor (Allier) a cărui barbă are 3 metri şi 30­­0 donorie ieftină de casă. — Pentru funcţionarea regulată a mistuirei stomacului se recomandă folosirea cunoscutelor pra­furi Seidlitz a lui Moli. Cutii originale a­n cor. se pot căpăta zilnic prin poştă de la farmacistul A. Moli, literantul Curţii din Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din provincie să se ceară preparatul A. Moli prevezut su marca de contravenţie şi sub­scriere. — (1) Cinezi baroneasa Schoenberger? întreaga pressă s’a ocupat zilele a­­ceste şi se ocupă încă cu persoana bar. Rosa Schoenberger, care joacă un rol atât de mare nu numai în afacerea Polonyi, ci şi în genere în chestiunea venirei la pu­tere a guvernului coaliţiei. Persoana acestei femei oferă fără îndoială interes şi merită să spicuim unele date din trecutul acestei aventuriere. Rosa Schoenberger e în etate de 29 ani, ea este fiica unui cârciumar din Szeg­szard cu numele Wallerstein. Ca fată tâ­nără venise la Budapesta, unde prin frum­­seţa ei şi îndeosebi prin părul ei roşiu, atrase atenţiunea multora. In curând făcu aici cunoştinţa cu mai mulţi aristocraţi maghiari şi întră în relaţiuni mai intime cu secretarul de stat Ta°arky, astăzi mort. Fiind părăsită de acesta, a comis contra amantului ei un atentat cu revol­verul, în urma căruia fu osândită la 8 luni temniţă. Pedeapsa însă n’a împlinito în­treagă, fiind graţiată de Maj. Sa, la pro­punerea ministrului de pe vremuri Szi­lagyi. Câteva luni mai târiu a fost jude­cată pentru şantaj, pentru jurământ fals, pentru falsificare de documente etc. După moartea prietinului ei, a făcut cunoştinţa unui aristocrat rus, cu care a plecat în Rusia, de unde după 3 ani s’a reîntors cu o avere de mai multe sute de mii de ruble la Budapesta, unde a făcut cunoştinţa locotenentului bar. Schoenber­ger, care eşise din armată şi cu care s’a căsătorit. C)) ocasiunea acestei căsătorii, fiind vorba de legitimarea unui copil al ei, a făcut cunoştinţa lui Polonyi, care a intervenit în calitate de advocat. Din Budapesta s’a mutat mai târziu­­ la Viena, unde a trăit pe picior mare şi unde a cultivat sportul, fiind o figură cu­noscută la cursele de cai. Mai târziu s’a certat cu soţul ei şi s’au despărţit, iar Rozsika s’a reîntors la Budapesta. Aici a renoit din noua cunoştinţa lui Polonyi, car© începând cu anul 1905 a reclamat serviciile ei spre scopuri politice. B îl) 1 i o ir r ;i f i e. »Convorbiri“, o nouă revistă literară bimensuală a apărut în Bucureşti sub di­recţiunea d lui Mihail Dragomirescu cu cuprinsul următor : Mihail Dragomirescu : Cătră cetitori, scriitori şi critici. P. Cerna : Cătră pace, poesie. D. Manu: Andromaca de Racine, traducere în versuri. Radu D. Rosetti : Să­­mănătorul, sonet. Era. Gârleanu: Moşteni­torul, schiţă. Corneliu Moldovanu : Răsvră­­tiţii, poesie. H. Frollo : Necunoscutul, poe­zie. I. Dragoslav : Sfântul, nuvelă. H. Frollo: Acme şi Septimiu, trad. din Catul. I. Dra­goslav : Cântec, poezie. Supliment artistic (cu ilustraţii, tablouri de Costin Petrescu.) Mihail Dragomirescu : Pictura noastră (Gri­­gorescu şi Costin Petrescu). Eug. Lovinescu: Literatura străină. Mihail Dragomirescu: Revista critică. Preţul 50 bani exemplarul. Se află la librăria A. Mureşianu Braşov. Pagina 3 ULTIME ŞTIRI. Viena, 26 Ianuarie. Luni se va închide sesiunea Reichsrath-ului vienez în mod solemn. Berlin, 26 Ianuarie. Rezultatul alegerilor pentru „Reichstag“-ul ger­man e în favorul unei majorităţi, care nu depinde de centru şi social-de­­mocraţie. Socialiştii au ieşit, cu mari pierderi din aceste alegeri. Rezultatul alegerilor cunoscut până azi e urmă­torul: conservativi 38 (balotagii 35); partidul imperial german 9 (balotagii 15); partidul german al reformelor 9 (balotagii 17); centrul 89 (balotagii 28); liberali naţionali 17 (bal. 69); social-democraţi 30 (bal. 92); liberali 9 (bal. 56); poloni 19 (bal. 2); alte fracţiuni 4 (bal. 7). Au fost aleşi 217 deputaţi. (Partidul centrului a avut în sesiunea trecută 104 mandate, socialiştii 79, liberalii naţionali 51 şi Polonii 15. — N. R.) Berlin, 26 Ianuarie. Socialiştii au perdut, fără considerare la balotagii, până acum 19 cercuri, cari le-au de­ţinut în sesiunea trecută. Berlin, 26 ianuarie. Cancelarul Bülow a ţinut între aplause frenetice un discurs în care a zis, pornind de la un cuvânt a lui Bismark, că speră şi crede, că poporul german a arătat astăzi, că poate încă călări şi că daci îşi va împlini fiecare datorinţa la ba­lotagii, va vedea lumea că popor­ german se ţine puternic în şea şi­­ calcă în picioare tot ce se opune s­putei şi puterei sale. Burgas, 26 Ianuar. Vaporul „I­let", despre care se credea că a fit în mare, a sosit ori în portul I­gar. Epuisându-se cărbunii, căpitu­l vaponului a fost nevoit să strice biliarul din carute, ca să aibă mof­il pentru foc. Paris. 26 Iau. Făcându-se i­n­­tarnarea bisericei din localitate A­­ray, s’au produs ciocniri între p­işti şi catolici. Un comisar de poliţie a fost rănit. Poarta bisericei a fost spartă Petersburg, 26 Ian. In admini­straţia minelor de cărbuni ale statu­lui din Sutschanok (extremul Orient) s’au descoperit defraudări în suma de 2 milioane ruble. Mulţumire publică. Tuturor celor ce ne-au exprimat în persoană şi în scris condolenţe pentru ire­parabila pierdere, ce am îndurat-o prin trecerea la cele eterne a neuitatei şi scum­pei noastre mame, bune şi străbune Zoe Petric­­. Oniţiu, văduvă după fericitul pro­topop al Braşovului Ioan Petric, le expri­măm şi pe această cale sincerile noastre mulţumiri. Braşov, 26 Ian. 1907. Jalnica familia. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons. interim.: Victor Branisc. Ştiţi Dvoastră. O­­ pertru­ ce cafeaua de boane este atât de desavantagioasă sănătăţii ? Fiindcă cafeaua de boa­ne conţine o otravă (Coffein) foarte iritătoa­­re, care introdusă şi in cantitafi mici în or­ganism, cum se face prin luarea zilnică a catetei, are efect periculos asupra mimei, nervilor­, stomachului. Aceasta a stabilit-o incon­testabil ştiinţa. Un adaos îndestulitor de cafea malţ-Kneipp a lui Kathreiner face cafeaua priincioasă pentru sănătate și-i împrumută totodată un gust plăcut, atrăgător. Copii se se dedere in general numai la cafea malt-Kneipp a lui Kathreiner fără nici un adaos.

Next