Gazeta Transilvaniei, iulie 1907 (Anul 70, nr. 145-169)

1907-07-01 / nr. 145

niei un interes ca să se amestece în tre­burile acestor trei mari puteri. •­meoul cunoştinţei limbilor clasice, acela nu va înţelege noima şi rostul culturii noastre de azi, acela rot va înţelege noima şi ros­tul luptelor culturale de azi, nici legătura ce este între ziua de ieri şi de azi şi între ziua ce o să vină, acela, cum s’ar zi­ce, nu poate să a­bă sentimentul istoric al evoluţiunii noastre culturale, care în­treagă se întemeiază pe cultura antică elino-romană şi din ea isvoreşte. Un astfel de individ — şi avem destui în viaţă — "va" fi o continuă "pacoste în viaţa publică, lipsit de însufleţire pentru ideal, de price­pere pentru trecut, va pune zilnic beţe în roatele progresului şi cu orizontul august al vederilor sale la urma urmelor va fi delăturat şi călcat ca un netrebnic. Idea­liştii şi entuziaştii, generoşii şi desinte­­resaţii în cauzele publice ies de obiceiu din rândul celor cu cultură clasică şi iarăşi materialiştii reacţionari, ariviştii seci de obiceiu din rândul celor ce nu au avut ocasie să între cu sufletul lor in vraja vremurilor antice. Nu mă pot extinde mai departe asu­pra acestei chestiuni cu ocazia de azi. Dar o cercetare mai departe ne-ar convinge, că un om lipsit de cunoştinţele fundamen­tale din oricare obiect de învăţământ pro­pus în gimnaziu,­­ nu ne presintă o in­­teletualitate completă şi îrn scurt timp se va manifesta ca o cvantitate negu­geabilă în munca intelectuală a unui popor. Resumez deci,­in şcoalele medii şi în­deosebi în gimnaziu toate obiectele de învăţământ sunt de însemnătate egală pen­tru câştigarea unei culturi generale ; lipsa oricărui obiect înseamnă un gol în cultura generală. Orice clasificare a obiectelor de învăţământ din punct de vedere utilitar este o greşală bazată pe necunoaşterea tipului şcolar al gimnaziului, şi confunda­rea lui cu şcoalele practice­ speciale, din cari gimnaziul însă nu face parte. — A doua greşală mare, pe care o co­mit aceia cari împart obiectele de învăţă­mânt în folositoare şi nefolositoare, am amintit, că este în faptul, că ei uită partea morală a lucrului. Pentru unul ca aceştia numai aceea este folositor in viaţă, ce se poate traduce îndată în folos material, în avere, în bani. Limba germană îi folositoare, pentru că fără de cunoaşterea ei nu ar putea ajunge la un anumit câştig, ce-l are numai din faptul că ştie nemţeşte. Aritmetica ele­mentară i-i de folos, căci fără de ea poate să-l tragă uşor pe sfoară ori­cine în orice afacere de bani. Cunoaşterea limbei ma­ghiare îi cruţă multe cheltuieli, pe cari altul, care nu o ştie, trebue să le facă în schimbul neştiinţei sale. Ei, dar viaţa noastră e dublă, precum şi fiinţă noastră dublă este. Noi trăim două vieţi : o viaţă fizică materială şi una in­­telectuală-morală, ca unii ce avem trup ,oi avem suflet. Şi numai un ignorant şi pă­cătos poate stărui în mod exclusiv la in­teresele materiale ale vieţii sale negli­jând cu totul pe cele intelectuale morale. Armonica cultivare împreună a elementelor vieţii noastre fizico-materiale şi ale vieţii noastre intelectuale morale este şi poate fi singura cale spre fericire în lumea pă­­mânteasă. A dispreţui şi a bagalatiza deci acele obiecte de învăţământ ale şcoalei, cari tind îndeosebi la desvoltarea vieţei noastre intelectuale morale,­­ înseamnă a ne dejosi, înseamnă a nu înţelege inte­resele noastre de viaţă. Iată dar, că este o părere cât se poate de greşită, pe care trebue s’o com­batem cu toată tăria unei convingeri lu­minate, părerea acelora, cari clasificând obiectele de învăţământ din şcoalele medii le împart în folositoare şi nefolositoare şi pretind de la profesori a le da o impor­tanţă relativă, iar pe şcolari îi îndrumă a nu le cultiva cu acelaş interes şi cu aceeaşi stăruinţă.--------------­Învăţaţi da, vă zicem iubiţilor elevi, cu toată silinţa de­opotrivă toate obiec­tele de învăţământ ale şcoalei, căci toate vă sunt de cel mai mare folos. Istoria na­­turală, fizica şi geografia, făcându-vă să cunoaşteţi tovărăşii de vieaţă ai pămân­tului nostru şi ai universului, vă umple sufletul cu admiraţiunea naturii, din a­ cărei infinit vă face să înţelegeţi că sunt Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 145.—1907. Din Croaţia. Apelul partidului Starcevicî. In ziua, în care era să se întru­nească dieta amânată. La 11 iulie, de­putaţii partidului Starcevics au adre­sat un apel cătră poporul croat, în care zic între altele : »Reprezentanţii aleşi ai poporului, prin cea mai nouă faptă violentă a Ma­ghiarilor şi a representantului lor în gu­vern a Banului Rakodczai, au fost împiede­caţi în urma amânării dietei croate a-şi ridica vocea în aceste zile grele. Partidul Starcevics este şi rămâne adversarul pac­tului de la 1868, încheiat în mod nelegal şi va face deci opoziţie energică Banului Rakodczai, precum şi oricărui guvern,care stă pe baza pactului. Străbunii poporului croat au ales pe Habsburgi ca regi ai lor, în mod de sine stătător. Astăzi suntem sclavii Maghiari­lor. 2 bucăţi din teritoriul nostru, Fiume şi insula Murin, ni­ le-au răpit Ungurii. La noi fâlfăie steagul unguresc, iar table şi inscripţiuni ungureşti arată domnia un­gurească. Şi nu-i destul cu aceasta. Ni­ se atacă ce avem mai scump, limba noastră ma­ternă. Politica unei înţelegeri cu Maghiarii, politica resoluţiei frumane a suferit nau­fragiul în modul cel mai ruşinos. Este acuma şi în viitor? rândul poporului croat de a da încredere numai acelora bărbaţi, cari totdeauna au fost contrarii pactului cu Ungaria. Partidul Starcevici va lucra cu toate mijloacele, de a elupta pentru poporul croat, independenţa de drept public. Partidul Star­cevics chiamă pe toţi Croaţii sub steagul său, spre a elupta libertatea Croaţiei, dela Ungaria. Partidele coaliate croate ţin con­­ferenţe în Agram. In aceste confe­­renţe, ce se vor continua, s’a stabilit de a se pune toate în mişcare, de a provoca disolvarea dietei şi nouă ale­geri. Coaliţia vrea să publice o pro­clamaţie cătră poporul croat, Gimnaziul din Caransebeş. Din Ca­ransebeş se anunţă, că din 99 reprezen­tanţi ai comunităţii de avere au luat parte la recenta adunare generală a comunităţii, în care s’a decis asupra sorţii gimnaziului de stat, 97 reprezentanţi. Dintre cei de faţă 17 reprezentanţi, toţi preoţi indepen­denţi, au votat contra propunerii lui Bur­­dia cu excepţia preotului Ioan Cheridi din Petnic, care a votat contra. Ceilalţi repre­­sentanţi, în cea mai mare parte învăţători comunali, au fost siliţi să voteze la po­runca lui Burdia. Mişcarea ţărănească în România. Din diferite judeţe ale României s-au semnat din partea sătenilor, noi agitaţii, ţăranii refuzând să iasă la seceriş. Pentru a se preîntâmpina însă ori­ce răscoale, cari ar putea avea urmările celor de astă primă­vară, autorităţile au început să ia măsuri de prevenire. Astfel trupele din toată ţara amestec proporţionat de peatră, cărămidă, pietriş, ciment, nisip, var şi de apă şi nu poate fi lipsită de nici una dintre aceste elemente constitutive ale solidităţii sale, tot aşa este şi cu soliditatea culturii generale ce se dă în gimnaziu: ea nu poate fi lipsită de peatra cunoaşterii lim­bei şi literaturii naţionale, de cărămida învăţământului clasic şi istoric, de pietri­şul cunoaşterii limbilor culte străine, de nisipul cunoştinţelor naturii, de cimentul matematicei, de valul educaţiunii trupeşti­ şi de apa ce pătrunde în toate şi peste toate: învăţământul religiunii. In deosebi limbile clasice îşi au vrăj­maşii cei mai înverşunaţi în mulţimea de elevi, cari cred că nu vor avea nici un folos practic în viaţă de aceste studii. Trebue să fim înţeleşi asupra unui lucru: învăţarea limbilor clasice în gim­naziu nu este un scop de sine. Cunoaş­terea acestor limbi este numai un mijloc, cel mai puternic, cel mai sigur şi mai ne­înşelător mijloc de­ a cunoaşte direct epoca cea mai mare şi mai strălucită de cultura omenească, epoca clasică a culturii antice elino-romane. Iar cunoaşterea acestei stră­lucite epoce de cultură, cunoaşterea ei di­rectă din chiar operele ei de artă şi de literatură păstrate pănă azi — constitue o parte foarte însemnată din cultura gene­rală a păturii noastre intelectuale. Cine nu a pătruns în vraja culturii antice prin far­­au primit ordin să fie gata pentru orice eventualitate. Din garnizoana Bucureştilor a plecat la Piatra-Olt batalionul 2 de vâ­nători şi un escadron de roşiori. Pe­­de altă parte regimentele de infanterie con­centrate în tabăra de la Cotroceni au pri­mit ordin, ca să fie gata de plecare la cea dintâi înştiinţare, Conflictul pentru Umflă în „Reichsrath“. Se ştie că Cehii au ridicat postulate deosebite în privinţa vorbirilor, ce se ţin în camera deputaţilor, în altă limbă decât în cea germană. Ministrul-preşedinte Beck s’a văzut necesitat a conferi cu Cehii şi cu Germanii în chestiunea aceasta a lim­­bei parlamentare. Ministrul preşedinte a făcut propunerile sale, cari au fost primite de majoritate. Dintre postulatele Cehilor s’a accep­tat numai unul, ca adecă propunerile şi in­terpelările făcute în limbile negermane să fie alăturate în viitor la protocol. Preten­­siunea uniunei celtice însă, ca vorbirile ne­germane să fie stenografate şi reproduse în protocol, nu s’a primit. Guvernul a sus­ţinut, că acestei pretenziuni nu i se poate satisface fiindcă nu poate fi dusă în împli­nire practică, deoarece ar trebui să se înfi­inţeze pentru toate limbile un birou ste­nografie, ceeace e cu neputinţă. Acesta e rezultatul desbaterilor asu­pra limbei parlamentare. S’a adus o solu­­ţiune provizorie ba s’a făcut un început şi cu acesta pare a fi cea mai mare parte dintre Cehi mulţumiţi. Ei ar fi voit să i se dea limbei celtice o poziţiune excepţională faţă cu celelalte limbi negermane. Dar au trebuit să se convingă, că aceasta nu se poate în împrejurările date. Din casa magnaţilor. Declaraţiunea Croaţilor. — Magnaţii croaţi părăsesc şedinţa. In şedinţa de joi a casei magnaţilor a luat cuvântul la proiectele de lege pri­vitoare la funcţionarii de la căile ferate, membrul casei George Tomisits dând ce­tire următoarei declaraţiuni: »Proiectul din chestiune este cu pri­vire la individualitatea politică naţională a Croaţiei, Slavoniei şi Dalmaţiei gravaml­­nos, pentru că în acel proiect se contestă dreptul exclusiv al limbei croate ca limbă de serviciu pe întreg teritorul acestor ţări, drept care nouă, ca naţiune politică , ne compete, ne este asigurat şi în mod ho­­tărit ne este garantat prin convenţiunea de drept public încheiată pe de o p­arte între Ungaria şi pe de alta între Croaţia şi Slavonia şi ca atare a fost înarticulată ca lege fundamentală specială pentru Un­garia în art., de lege XXX . 1868, iar pen­tru Croaţia-Slavonia-Dalmaţia ca lege fun­damentală specială îrn artic. de lege 1.­ 1868. »Dispoziţiile acestei convenţiuni, cari formează o parte din constituţiunea atât a Ungariei cât şi a Croaţiei-Slăvoniei, sa pot schimba în virtutea a lui 70 din acea convenţiune numai în chipul, în care ele au fost create, adecă cu concursul tuturor acelor factori, cari au încheiat această con- j venţiune. In urmarea aceasta noi deputaţii­­ delegaţi ai dietei Croaţiei, Slavoniei şi Dai- ’ maţiei suntem nevoiţi sa vedeta în prezen-­­ tarea acestui proiect de lege, prin care se­­ violează principiile şi drepturile depuse în §. 70, o astfel de procedură, care depăşeşte cercul de activitate al acestei înalte cor­­poraţiuni şi în consecinţă violează consti­­tuţiunea. »Iar ca, în calitate de deputaţi dele­gaţi ai dietei Croaţiei, Slavoniei şi Dalma­ţiei, prin participarea noastră la desbate­­rea acestui proiect de lege să nu sancţio­năm amestecul anticonstituţional în drep­turile fundamentale ale regatului croat şi astfel şi suma constituţiunii ţărilor de sub coroana Sfa­tului Ştefan — fără să ne mai importe felul cum a fost adoptat proiectul de lege în Cameră — , suntem nevoiţi, so­lemn protestând contra prezentării acestui proiect de lege, să părăsim casa magna­ţilor declarând, că la caz că înalta coruc­­ţiune va adopta acest proiect de lege, nouă, deputaţilor delegaţi ai dietei croate nu ne rămâne alta decât, să facem ţinerea şi pe mai departe a mandatelor noastre pendentă de hotărârea dietei Croaţiei, Slavoniei şi Dalmaţiei“. In răspunsul său la această declara­­ţiune ministrul Kossuth, zice, că nu poate fi vorba că s’a viola drepturile Croaţilor. Din contră proiectul le acordă favoruri însemnate. Renunţă de a i mai putea con­vinge pe Croaţi. După discursul lui Kossuth cei trei magnaţi croaţi, câţi erau de faţă , contele Kühner, Tomasits şi Nicolits au părăsit sala. Cronica din afară. Foamete şi răscoale în Rusia. »Berliner Tageblatt« află din Petersburg, că în şeapte guvernăminte ale imperiului nu va fi în anul acesta vorbă de seceriş. In multe părţi recolta este cu totul compromisă. Ministrul de interne a cerut guvernatorilor din ţinuturile respective să înştiinţeze gu­vernul de numărul ţăranilor, cari vor avea nevoe de ajutoare. In guvernământul Kursk în trei cercuri ţăranii s’au răsculat şi au devastat mai multe domenii, întrevederea dintre miniştrii Tittoni şi Aehrenthal. Consiliul de miniştrii italian a dat ministrului de externe Tittoni instruc­ţiuni, ca cu prilejul întrevederei sale cu baronul Aehrenthal să-l câştige în favoarea următoarelor propuneri: 1) Acţiunea poli­ţiei internaţională să se extindă şi asupra altor ţinuturi turceşti în afară de Macedonia. 2) Ţinuturile de coastă, dalmaţiene şi al­baneze să fie aduse în ordine de poliţie marină. 3) Să se examineze raporturile interne ale Serbiei şi să se ia măsuri de­fensive în cazul când s’ar descoperi în Serbia influenţe turburătoare asupra pacei din Balcani. Turburări in Odessa. »Vostische Zei­tung« află din Petersburg următoarele: Odessa a ajuns iar pe mâna bandelor negre. Drumeţii sunt opriţi pe străzi de membrii »Ligei adevăraţilor ruşi« sunt buzunăriţi şi maltrataţi apoi. Zilele trecute banda aceas­ta a făcut mai multe percheziţiuni pe la casele evreilor şi au ucis în acelaş timp un evreu, iar şease sunt grav răniţi. Pentru pacea japono-americană. Amiralul japonez Iamamoto, care se află de câtva timp în Anglia, a plecat spre Washington. Ambasadorul japonez din acest oraş a organizat în onoarea amiralului un dejun, la care au participat toţi demnitarii japo­nezi. Amiralul Iamamoto a invitat apoi pe toţi ziariştii aflători la Washington şi le-a adresat următoarele cuvinte: Domnii mei, doresc din suflet ca d-voastră să contri­buiţi cu toată priceperea voastră la men­ţinerea păcei între ambele state. Noi japo­nezii voim pace. America de vreme înde­lungată a fost în relaţiunile cele mai prieteneşti cu Japonia, şi e cu neputinţă ca o furtună neaşteptată să distrugă vechile legături de prietenie. Depinde nu­mai de pana d-voastră, depinde de modul cum veţi trata acum importurile între am­bele state — ca un războiu să fie înlăturat. Cred că ziariştii din Statele-Unite sunt foarte prevăzători în această grea chestiune. ŞTIRILE ZILEI. — 30 Iunie Încheierea anului şcolar secundare române din Braşov Vineri cu solemnitatea obic­ oficiare a serviciului divin Nicolae un public numeros trunit în sala festivă a­zi după cântarea unei frum­e cătră corul elevilor sul­­e profesor G. Dima, d-l direc a rostit discursul de încheiere, publicăm la alt loc a­ numărului de astăzi. După discursul d-lui Oniţiu, care a fost călduros aplaudat de cei prezenţi, corul elevilor a cântat din nou două com­poziţii frumoase, cari s’au distins prin o executare şi m­acare admirabilă. Dirigen­­tu­l şi coriştii iau fost distinşi cu bogate aplauze. In urmă a luat cuvântul părintele Dr. V. Saţiu, care relevează cu satisfacţi­­une progresele din an în an tot mai fru­moase ale şcoalelor secundare române, invită pe profesori să cultive în munca lor anevoioasă pentru luminarea elevilor, dragostea frăţească, baza de căpetenie a ori­cărui progres adevărat, îndeamnă pe elevi să ţină cu sfinţenie la biserica şi şcoala românească şi laudă pe elevii cari s-au distins în studii. A urmat apoi premiarea elevilor prin cărţi folositoare. Au fost premiaţi pentru progres în studii din cl. 1. gimnazială elevii Lucian Blaga, Octavian Giurgiu şi Gh. Popa, din cl. II glian. Octavian Puşcariu, Teodor Sălăgean şi Gheorge Sglimbea, din cl. III gimn. Dumitru B­oţ, Horia Giurgiu şi Ghe­­orghe Giinciu, din cl. IV gimn. loan­ Pleşa, din cl. I reală loan Moarcăş, Pantelimon Dobrea şi Const. Bohărţian şi din cl. IV reală Vasile Voicu. Premiul moralităţii din fondul premiilor jubilare înfiinţat de d-1 A. Bârseanu s’a acordat elevului Vasile Tampa din cl. VII gimn. Din fundaţiunea d-nei B. St. Blebea au fost premiaţi pentru progres în m­uzică elevii Ogea N. şi BirţD. După aceasta frumoasa serbare s’a , încheiat. ‘ Un foc a isbucnit joi seara pe la oa­rele 5l/2 in fabrica de parchete a d-lui Beer din str. Prundului. Focul s’a iscat în una din încăperile fabricei, îu­ care se usca lemneie de parchet la o căldură de 40 grade produsă prin aborui, care trece prin nişte ţevi. Focul s’a putut localiza de-abea pe la oarele 10­/2 seara după­ ce s’au scos afară o parte mare din lemnele aşezate spre uscare şi după ce s’au făcut mai multe găuri în zid. Damne române pedepsite pentru agitaţie.­­ Z­arele maghiare au colportat nu de mult ştirea, că d-nele Vlad, mama şi soţia de­

Next