Gazeta Transilvaniei, iulie 1907 (Anul 70, nr. 145-169)
1907-07-01 / nr. 145
niei un interes ca să se amestece în treburile acestor trei mari puteri. •meoul cunoştinţei limbilor clasice, acela nu va înţelege noima şi rostul culturii noastre de azi, acela rot va înţelege noima şi rostul luptelor culturale de azi, nici legătura ce este între ziua de ieri şi de azi şi între ziua ce o să vină, acela, cum s’ar zice, nu poate să abă sentimentul istoric al evoluţiunii noastre culturale, care întreagă se întemeiază pe cultura antică elino-romană şi din ea isvoreşte. Un astfel de individ — şi avem destui în viaţă — "va" fi o continuă "pacoste în viaţa publică, lipsit de însufleţire pentru ideal, de pricepere pentru trecut, va pune zilnic beţe în roatele progresului şi cu orizontul august al vederilor sale la urma urmelor va fi delăturat şi călcat ca un netrebnic. Idealiştii şi entuziaştii, generoşii şi desinteresaţii în cauzele publice ies de obiceiu din rândul celor cu cultură clasică şi iarăşi materialiştii reacţionari, ariviştii seci de obiceiu din rândul celor ce nu au avut ocasie să între cu sufletul lor in vraja vremurilor antice. Nu mă pot extinde mai departe asupra acestei chestiuni cu ocazia de azi. Dar o cercetare mai departe ne-ar convinge, că un om lipsit de cunoştinţele fundamentale din oricare obiect de învăţământ propus în gimnaziu, nu ne presintă o inteletualitate completă şi îrn scurt timp se va manifesta ca o cvantitate negugeabilă în munca intelectuală a unui popor. Resumez deci,in şcoalele medii şi îndeosebi în gimnaziu toate obiectele de învăţământ sunt de însemnătate egală pentru câştigarea unei culturi generale ; lipsa oricărui obiect înseamnă un gol în cultura generală. Orice clasificare a obiectelor de învăţământ din punct de vedere utilitar este o greşală bazată pe necunoaşterea tipului şcolar al gimnaziului, şi confundarea lui cu şcoalele practice speciale, din cari gimnaziul însă nu face parte. — A doua greşală mare, pe care o comit aceia cari împart obiectele de învăţământ în folositoare şi nefolositoare, am amintit, că este în faptul, că ei uită partea morală a lucrului. Pentru unul ca aceştia numai aceea este folositor in viaţă, ce se poate traduce îndată în folos material, în avere, în bani. Limba germană îi folositoare, pentru că fără de cunoaşterea ei nu ar putea ajunge la un anumit câştig, ce-l are numai din faptul că ştie nemţeşte. Aritmetica elementară i-i de folos, căci fără de ea poate să-l tragă uşor pe sfoară oricine în orice afacere de bani. Cunoaşterea limbei maghiare îi cruţă multe cheltuieli, pe cari altul, care nu o ştie, trebue să le facă în schimbul neştiinţei sale. Ei, dar viaţa noastră e dublă, precum şi fiinţă noastră dublă este. Noi trăim două vieţi : o viaţă fizică materială şi una intelectuală-morală, ca unii ce avem trup ,oi avem suflet. Şi numai un ignorant şi păcătos poate stărui în mod exclusiv la interesele materiale ale vieţii sale neglijând cu totul pe cele intelectuale morale. Armonica cultivare împreună a elementelor vieţii noastre fizico-materiale şi ale vieţii noastre intelectuale morale este şi poate fi singura cale spre fericire în lumea pământeasă. A dispreţui şi a bagalatiza deci acele obiecte de învăţământ ale şcoalei, cari tind îndeosebi la desvoltarea vieţei noastre intelectuale morale, înseamnă a ne dejosi, înseamnă a nu înţelege interesele noastre de viaţă. Iată dar, că este o părere cât se poate de greşită, pe care trebue s’o combatem cu toată tăria unei convingeri luminate, părerea acelora, cari clasificând obiectele de învăţământ din şcoalele medii le împart în folositoare şi nefolositoare şi pretind de la profesori a le da o importanţă relativă, iar pe şcolari îi îndrumă a nu le cultiva cu acelaş interes şi cu aceeaşi stăruinţă.--------------Învăţaţi da, vă zicem iubiţilor elevi, cu toată silinţa deopotrivă toate obiectele de învăţământ ale şcoalei, căci toate vă sunt de cel mai mare folos. Istoria naturală, fizica şi geografia, făcându-vă să cunoaşteţi tovărăşii de vieaţă ai pământului nostru şi ai universului, vă umple sufletul cu admiraţiunea naturii, din a cărei infinit vă face să înţelegeţi că sunt Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 145.—1907. Din Croaţia. Apelul partidului Starcevicî. In ziua, în care era să se întrunească dieta amânată. La 11 iulie, deputaţii partidului Starcevics au adresat un apel cătră poporul croat, în care zic între altele : »Reprezentanţii aleşi ai poporului, prin cea mai nouă faptă violentă a Maghiarilor şi a representantului lor în guvern a Banului Rakodczai, au fost împiedecaţi în urma amânării dietei croate a-şi ridica vocea în aceste zile grele. Partidul Starcevics este şi rămâne adversarul pactului de la 1868, încheiat în mod nelegal şi va face deci opoziţie energică Banului Rakodczai, precum şi oricărui guvern,care stă pe baza pactului. Străbunii poporului croat au ales pe Habsburgi ca regi ai lor, în mod de sine stătător. Astăzi suntem sclavii Maghiarilor. 2 bucăţi din teritoriul nostru, Fiume şi insula Murin, ni le-au răpit Ungurii. La noi fâlfăie steagul unguresc, iar table şi inscripţiuni ungureşti arată domnia ungurească. Şi nu-i destul cu aceasta. Ni se atacă ce avem mai scump, limba noastră maternă. Politica unei înţelegeri cu Maghiarii, politica resoluţiei frumane a suferit naufragiul în modul cel mai ruşinos. Este acuma şi în viitor? rândul poporului croat de a da încredere numai acelora bărbaţi, cari totdeauna au fost contrarii pactului cu Ungaria. Partidul Starcevici va lucra cu toate mijloacele, de a elupta pentru poporul croat, independenţa de drept public. Partidul Starcevics chiamă pe toţi Croaţii sub steagul său, spre a elupta libertatea Croaţiei, dela Ungaria. Partidele coaliate croate ţin conferenţe în Agram. In aceste conferenţe, ce se vor continua, s’a stabilit de a se pune toate în mişcare, de a provoca disolvarea dietei şi nouă alegeri. Coaliţia vrea să publice o proclamaţie cătră poporul croat, Gimnaziul din Caransebeş. Din Caransebeş se anunţă, că din 99 reprezentanţi ai comunităţii de avere au luat parte la recenta adunare generală a comunităţii, în care s’a decis asupra sorţii gimnaziului de stat, 97 reprezentanţi. Dintre cei de faţă 17 reprezentanţi, toţi preoţi independenţi, au votat contra propunerii lui Burdia cu excepţia preotului Ioan Cheridi din Petnic, care a votat contra. Ceilalţi representanţi, în cea mai mare parte învăţători comunali, au fost siliţi să voteze la porunca lui Burdia. Mişcarea ţărănească în România. Din diferite judeţe ale României s-au semnat din partea sătenilor, noi agitaţii, ţăranii refuzând să iasă la seceriş. Pentru a se preîntâmpina însă orice răscoale, cari ar putea avea urmările celor de astă primăvară, autorităţile au început să ia măsuri de prevenire. Astfel trupele din toată ţara amestec proporţionat de peatră, cărămidă, pietriş, ciment, nisip, var şi de apă şi nu poate fi lipsită de nici una dintre aceste elemente constitutive ale solidităţii sale, tot aşa este şi cu soliditatea culturii generale ce se dă în gimnaziu: ea nu poate fi lipsită de peatra cunoaşterii limbei şi literaturii naţionale, de cărămida învăţământului clasic şi istoric, de pietrişul cunoaşterii limbilor culte străine, de nisipul cunoştinţelor naturii, de cimentul matematicei, de valul educaţiunii trupeşti şi de apa ce pătrunde în toate şi peste toate: învăţământul religiunii. In deosebi limbile clasice îşi au vrăjmaşii cei mai înverşunaţi în mulţimea de elevi, cari cred că nu vor avea nici un folos practic în viaţă de aceste studii. Trebue să fim înţeleşi asupra unui lucru: învăţarea limbilor clasice în gimnaziu nu este un scop de sine. Cunoaşterea acestor limbi este numai un mijloc, cel mai puternic, cel mai sigur şi mai neînşelător mijloc de a cunoaşte direct epoca cea mai mare şi mai strălucită de cultura omenească, epoca clasică a culturii antice elino-romane. Iar cunoaşterea acestei strălucite epoce de cultură, cunoaşterea ei directă din chiar operele ei de artă şi de literatură păstrate pănă azi — constitue o parte foarte însemnată din cultura generală a păturii noastre intelectuale. Cine nu a pătruns în vraja culturii antice prin farau primit ordin să fie gata pentru orice eventualitate. Din garnizoana Bucureştilor a plecat la Piatra-Olt batalionul 2 de vânători şi un escadron de roşiori. Pede altă parte regimentele de infanterie concentrate în tabăra de la Cotroceni au primit ordin, ca să fie gata de plecare la cea dintâi înştiinţare, Conflictul pentru Umflă în „Reichsrath“. Se ştie că Cehii au ridicat postulate deosebite în privinţa vorbirilor, ce se ţin în camera deputaţilor, în altă limbă decât în cea germană. Ministrul-preşedinte Beck s’a văzut necesitat a conferi cu Cehii şi cu Germanii în chestiunea aceasta a limbei parlamentare. Ministrul preşedinte a făcut propunerile sale, cari au fost primite de majoritate. Dintre postulatele Cehilor s’a acceptat numai unul, ca adecă propunerile şi interpelările făcute în limbile negermane să fie alăturate în viitor la protocol. Pretensiunea uniunei celtice însă, ca vorbirile negermane să fie stenografate şi reproduse în protocol, nu s’a primit. Guvernul a susţinut, că acestei pretenziuni nu i se poate satisface fiindcă nu poate fi dusă în împlinire practică, deoarece ar trebui să se înfiinţeze pentru toate limbile un birou stenografie, ceeace e cu neputinţă. Acesta e rezultatul desbaterilor asupra limbei parlamentare. S’a adus o soluţiune provizorie ba s’a făcut un început şi cu acesta pare a fi cea mai mare parte dintre Cehi mulţumiţi. Ei ar fi voit să i se dea limbei celtice o poziţiune excepţională faţă cu celelalte limbi negermane. Dar au trebuit să se convingă, că aceasta nu se poate în împrejurările date. Din casa magnaţilor. Declaraţiunea Croaţilor. — Magnaţii croaţi părăsesc şedinţa. In şedinţa de joi a casei magnaţilor a luat cuvântul la proiectele de lege privitoare la funcţionarii de la căile ferate, membrul casei George Tomisits dând cetire următoarei declaraţiuni: »Proiectul din chestiune este cu privire la individualitatea politică naţională a Croaţiei, Slavoniei şi Dalmaţiei gravamlnos, pentru că în acel proiect se contestă dreptul exclusiv al limbei croate ca limbă de serviciu pe întreg teritorul acestor ţări, drept care nouă, ca naţiune politică , ne compete, ne este asigurat şi în mod hotărit ne este garantat prin convenţiunea de drept public încheiată pe de o parte între Ungaria şi pe de alta între Croaţia şi Slavonia şi ca atare a fost înarticulată ca lege fundamentală specială pentru Ungaria în art., de lege XXX . 1868, iar pentru Croaţia-Slavonia-Dalmaţia ca lege fundamentală specială îrn artic. de lege 1. 1868. »Dispoziţiile acestei convenţiuni, cari formează o parte din constituţiunea atât a Ungariei cât şi a Croaţiei-Slăvoniei, sa pot schimba în virtutea a lui 70 din acea convenţiune numai în chipul, în care ele au fost create, adecă cu concursul tuturor acelor factori, cari au încheiat această con- j venţiune. In urmarea aceasta noi deputaţii delegaţi ai dietei Croaţiei, Slavoniei şi Dai- ’ maţiei suntem nevoiţi sa vedeta în prezen- tarea acestui proiect de lege, prin care se violează principiile şi drepturile depuse în §. 70, o astfel de procedură, care depăşeşte cercul de activitate al acestei înalte corporaţiuni şi în consecinţă violează constituţiunea. »Iar ca, în calitate de deputaţi delegaţi ai dietei Croaţiei, Slavoniei şi Dalmaţiei, prin participarea noastră la desbaterea acestui proiect de lege să nu sancţionăm amestecul anticonstituţional în drepturile fundamentale ale regatului croat şi astfel şi suma constituţiunii ţărilor de sub coroana Sfatului Ştefan — fără să ne mai importe felul cum a fost adoptat proiectul de lege în Cameră — , suntem nevoiţi, solemn protestând contra prezentării acestui proiect de lege, să părăsim casa magnaţilor declarând, că la caz că înalta corucţiune va adopta acest proiect de lege, nouă, deputaţilor delegaţi ai dietei croate nu ne rămâne alta decât, să facem ţinerea şi pe mai departe a mandatelor noastre pendentă de hotărârea dietei Croaţiei, Slavoniei şi Dalmaţiei“. In răspunsul său la această declaraţiune ministrul Kossuth, zice, că nu poate fi vorba că s’a viola drepturile Croaţilor. Din contră proiectul le acordă favoruri însemnate. Renunţă de a i mai putea convinge pe Croaţi. După discursul lui Kossuth cei trei magnaţi croaţi, câţi erau de faţă , contele Kühner, Tomasits şi Nicolits au părăsit sala. Cronica din afară. Foamete şi răscoale în Rusia. »Berliner Tageblatt« află din Petersburg, că în şeapte guvernăminte ale imperiului nu va fi în anul acesta vorbă de seceriş. In multe părţi recolta este cu totul compromisă. Ministrul de interne a cerut guvernatorilor din ţinuturile respective să înştiinţeze guvernul de numărul ţăranilor, cari vor avea nevoe de ajutoare. In guvernământul Kursk în trei cercuri ţăranii s’au răsculat şi au devastat mai multe domenii, întrevederea dintre miniştrii Tittoni şi Aehrenthal. Consiliul de miniştrii italian a dat ministrului de externe Tittoni instrucţiuni, ca cu prilejul întrevederei sale cu baronul Aehrenthal să-l câştige în favoarea următoarelor propuneri: 1) Acţiunea poliţiei internaţională să se extindă şi asupra altor ţinuturi turceşti în afară de Macedonia. 2) Ţinuturile de coastă, dalmaţiene şi albaneze să fie aduse în ordine de poliţie marină. 3) Să se examineze raporturile interne ale Serbiei şi să se ia măsuri defensive în cazul când s’ar descoperi în Serbia influenţe turburătoare asupra pacei din Balcani. Turburări in Odessa. »Vostische Zeitung« află din Petersburg următoarele: Odessa a ajuns iar pe mâna bandelor negre. Drumeţii sunt opriţi pe străzi de membrii »Ligei adevăraţilor ruşi« sunt buzunăriţi şi maltrataţi apoi. Zilele trecute banda aceasta a făcut mai multe percheziţiuni pe la casele evreilor şi au ucis în acelaş timp un evreu, iar şease sunt grav răniţi. Pentru pacea japono-americană. Amiralul japonez Iamamoto, care se află de câtva timp în Anglia, a plecat spre Washington. Ambasadorul japonez din acest oraş a organizat în onoarea amiralului un dejun, la care au participat toţi demnitarii japonezi. Amiralul Iamamoto a invitat apoi pe toţi ziariştii aflători la Washington şi le-a adresat următoarele cuvinte: Domnii mei, doresc din suflet ca d-voastră să contribuiţi cu toată priceperea voastră la menţinerea păcei între ambele state. Noi japonezii voim pace. America de vreme îndelungată a fost în relaţiunile cele mai prieteneşti cu Japonia, şi e cu neputinţă ca o furtună neaşteptată să distrugă vechile legături de prietenie. Depinde numai de pana d-voastră, depinde de modul cum veţi trata acum importurile între ambele state — ca un războiu să fie înlăturat. Cred că ziariştii din Statele-Unite sunt foarte prevăzători în această grea chestiune. ŞTIRILE ZILEI. — 30 Iunie Încheierea anului şcolar secundare române din Braşov Vineri cu solemnitatea obic oficiare a serviciului divin Nicolae un public numeros trunit în sala festivă azi după cântarea unei frume cătră corul elevilor sule profesor G. Dima, d-l direc a rostit discursul de încheiere, publicăm la alt loc a numărului de astăzi. După discursul d-lui Oniţiu, care a fost călduros aplaudat de cei prezenţi, corul elevilor a cântat din nou două compoziţii frumoase, cari s’au distins prin o executare şi macare admirabilă. Dirigentul şi coriştii iau fost distinşi cu bogate aplauze. In urmă a luat cuvântul părintele Dr. V. Saţiu, care relevează cu satisfacţiune progresele din an în an tot mai frumoase ale şcoalelor secundare române, invită pe profesori să cultive în munca lor anevoioasă pentru luminarea elevilor, dragostea frăţească, baza de căpetenie a oricărui progres adevărat, îndeamnă pe elevi să ţină cu sfinţenie la biserica şi şcoala românească şi laudă pe elevii cari s-au distins în studii. A urmat apoi premiarea elevilor prin cărţi folositoare. Au fost premiaţi pentru progres în studii din cl. 1. gimnazială elevii Lucian Blaga, Octavian Giurgiu şi Gh. Popa, din cl. II glian. Octavian Puşcariu, Teodor Sălăgean şi Gheorge Sglimbea, din cl. III gimn. Dumitru Boţ, Horia Giurgiu şi Gheorghe Giinciu, din cl. IV gimn. loan Pleşa, din cl. I reală loan Moarcăş, Pantelimon Dobrea şi Const. Bohărţian şi din cl. IV reală Vasile Voicu. Premiul moralităţii din fondul premiilor jubilare înfiinţat de d-1 A. Bârseanu s’a acordat elevului Vasile Tampa din cl. VII gimn. Din fundaţiunea d-nei B. St. Blebea au fost premiaţi pentru progres în muzică elevii Ogea N. şi BirţD. După aceasta frumoasa serbare s’a , încheiat. ‘ Un foc a isbucnit joi seara pe la oarele 5l/2 in fabrica de parchete a d-lui Beer din str. Prundului. Focul s’a iscat în una din încăperile fabricei, îu care se usca lemneie de parchet la o căldură de 40 grade produsă prin aborui, care trece prin nişte ţevi. Focul s’a putut localiza de-abea pe la oarele 10/2 seara după ce s’au scos afară o parte mare din lemnele aşezate spre uscare şi după ce s’au făcut mai multe găuri în zid. Damne române pedepsite pentru agitaţie. Zarele maghiare au colportat nu de mult ştirea, că d-nele Vlad, mama şi soţia de