Gazeta Transilvaniei, aprilie 1908 (Anul 71, nr. 73-94)

1908-04-01 / nr. 73

Nr. 73.­1908 nu vor putea arenda moşii. Aceasta n’ar fi fost nici contra Constituţiei, nici contra Codului civil. Oare dreptul de a ţine far­macii nu e un drept civil şi totuşi el e rezervat la noi, românilor? Oare dreptul de a ţine cârciumi la sate nu-i un drept civil şi totuşi e rezervat numai româ­nilor ?" E evident că guvernul nu voeşte să meargă pe această cale. Naşte atunci în­trebarea: drept este ca pentru a lovi în câţiva străini şi evrei să se lovească în sute de români, dintre aceia cari prin munca lor au sporit avuţia ţârei. D-l Take Ionescu a arătat cu deamă­­numtul cum din arendă s’a ridicat acea pătură de oameni avuţi, cari apoi au de­venit proprietari pe pământuri. Dar se poate oare distruge arendăşia pe calea unei asemenea legi ? Evident că s’ar putea, dacă arendăşia ar fi la noi un produs artificial izvorit din capriciul fie al proprietarilor fie al arendaşilor. Adevărul însă este ca întreaga noastră evoluţie economică a ne­cesitat arendăşia, fără de care nu ne-am fi putut ridica la situaţia în care ne găsim astăzi. , Oratorul a analizat apoi legea însăşi şi-a terminat cu constatarea,că proiectul con­tra trusturilor are tendinţa de a întrona atotputernicia statului şi de a trunchia independenţa, autonomia şi iniţiativa in­dividuală. ŞTIRILE ZILEI. ..31 Martie. Intru odihna de veci a profesorilor răposaţi ai şcoalelor centrale române din Braşov s’a oficiat ori un parastas solemn în biserica Sf. Nicolae, de către preoţii V. Voina, Dr. V. Saftu şi I. Preşcu­. La para­stas au asistat profesorii şi elevii şcoale­lor noastre. Cântările funebrale le-a ese­­cutat cu mare precisiune corul mixt al elevilor sub conducerea d-lui profesor G. I Dim­a. O r­eputaţiune de studenţi români la ministrul austriac al instrucţiune!, o de­putaţiune de 4 studenţi români din Cer­năuţi şi Viena, şi anume studenţii Niţeanu şi cavaler de Zappa dela universitatea din Viena şi studenţii Târnoveanu şi Teliman dela universitatea din Cernăuţi, s’au pre­zentat Vineri ministrului instrucţiunei Dr. Marcn­et, sub conducerea deputaţilor ro­mâni baron Hurmuzachi, cavaler de Cn­eiul, Dr. Popescu şi Dr. Simonovici. Stu­denţii au cerut ministrului crearea unei catedre speciale de istoria Românilor la universitatea din Cernăuţi, deoarece pro­fesorul de istorie de la acea universitate Dr Milkovici, de zece ani de când face cursul de istorie, n’a pomenit nici­odată­­ de istoria naţională a Românilor şi abia­­ pentru toamna viitoare a fixat un curs despre istoria Moldovei. Ministrul instruc­ţiunei a felicitat pe studenţii români pen­tru faptul că ţin la naţionalitatea lor şi ■se interesează de istoria lor naţională şi le-a făgăduit că va studia mijloacele pen­tru a le putea satisface cererea. Promoţiuni. Dl Pompiliu Nistor, origi­nar din Arpătar, a fost promovat Sâmbătă la universitatea din Budapesta, doctor în ştiinţele medicale. Dl Vasile Moldovan, profesor de teo­logie din Gherla, a fost promovat la uni­versitatea din Budapesta, doctor în sf. teo­logie. Felicitările noastre. Noi advocaţi români. Ni se scrie: In 9 Aprilie dl Dr. Simion Cheţian, iar în 10 Aprilie dl Dr. Corneliu Rusu au depus cu succes cenzura de advocat înaintea comi­siei censurătoare din Târgul­ Mureşul­ui. Din Cluj ni se scrie, că dl prof. Tra­ian Suciun din Brad a trecut luni cu suc­ces lăudabil examenul pentru obţinerea titlului de doctor în filosofie la universi­tatea din loc. Despre şedinţa publică a studenţilor fie la şcoalele medii române din Braşov, vom publica, din lipsă de spaţiu, un raport mai amănunţit numai în numărul de mâne. Ţărani români bucovineni la Lueger. 60 de ţărani români bucovineni, veniţi la expoziţia de vite şi cari au fost tineri primiţi în audienţă de miniştrii de agri­cultură şi de lucrări publice au visitat Sâmbătă şi pe primarul Vienei, Lueger. Acesta înconjurat de cei trei ajutori de primar, a primit pe ţăranii români în sala roşie şi i-a salutat în modul cel mai cor­dial, asigurându-i de călduroasele sale sim­patii pentru poporul român. In Bistriţa sub flamura »Asociaţia- I­neu se ţin o serie de conferinţe instruc-1 Vizita împăratului Wilhelm 1? Corfu. Din Corfu se anunţă că împăratul Wilhelm a sosit Sâmbătă în automobil de la palatul Achilleion şi a vizitat vasele de răsboi greceşti şi două vase engleze După amiazi împăratul a adresat reginei Greciei, care a plecat după amiazi spre Rusia, o de­peşă exprimându-i mulţumiri pentru pri­mirea cordială ce i­ s-a făcut, regrete că nu poate să o vadă şi urându-i călătorie bună. După prânz, părechea imperială îm­preună cu prinţul August au mers în au­tomobile la Corfu pentru a vizita castelul regal. Seara a avut loc un prânz la Achi­lleion. Au fost invitaţi părechea prinţilor moştenitori greci, principele George şi co­mandanţii a două vase engleze. Sporirea populaţiunei din România, in cursul anului 1907 populaţia României s’a sporit cu 97.340 suflete. Ministrul ro­mân al domeniilor a hotărât să se facă în 1909 un nou recensământ al populaţiei din ţară. Din 1899 nu s’a mai făcut un astfel de recensământ. O proclamaţie pentru omorârea Evreilor. Din Petersburg se anunţă că la locate­­rinoslav se impart număroase proclamaţii a legei poporului rusesc, prin care popu­­laţiunea e îndemnată să nimicească pe Evrei. »Noaptea sfântului Bartolomei se apropie — zice proclamaţia. Noaptea când veţi auzi pocnituri de revolver, daţi foc caselor evreieşti, intraţi în locuinţe şi uci­­deţi pe Evrei.« Toate exemplarele procla­­maţiunei au gravate pe ele un revolver, un pumnal şi o inimă străpunsă. Prinţul Muntenegrului la Petersburg. La marele prânz de gală, oferit la palatul Alexandrovvski, în onoarea Principelui din Muntenegru, Ţarul a rostit o cuvântare, în care a urat în mod foarte cordial bună venire Principelui ca şef de casă princiară, dinastie princiară slavă legată cu dinastia imperială prin legături de sânge şi ca su­veranul unei ţări strâns unită cu Rusia prin comunitate de religiune şi de neam. Ţarul şi-a exprimat convingerea că şede­rea Principelui va întări încă şi mai mult prietenia istorică între Rusia şi Muntene­gru. Apoi Ţarul a ridicat paharul şi a băut in sanătatea manei pel­ui Niculae, a familiei princiare şi a viteazului popor muntene­grean. Arestarea unor anarchişti. Poliţia din Paris, a arestat pe bulevarde 3 anarchişti cunoscuţi, numiţi Roussel, Kuhn şi Baux, cari transportau într’un cărucior diferite mobile in cari ei ascunseseră mai multe cartuşe de dinamită şi alte explosibile. Arestaţi, anarhiştii au declarat că au pri­mit ordin să ducă aceste obiecte într’un anumit loc. Poliţia crede că este vorba de pregătiri anarhiste pentru ziua de 1 Mai. Un anarchist era înarmat cu un revolver încărcat. Laboratoriul municipal a declarat că cantitatea de dinamită ce o aveau anar­­chiştii era suficientă pentru a se fabrica 6 bombe puternice. Ce lucrează un notar public regesc. Făcându-se acum inventarul după deceda­tul notar public regesc din Lugoj Mihail Beşan, — scrie »Drapelul« — s’a constatat că din 1 August 1875, când şi a deschis cancelaria, până la 25 Martie 1908, a lu­crat în 85.670 cauze. Şi anume: 20.000 particulare, 27.108 notariale, 14.556 prote­ste de cambii, 22.319 afaceri de lăsământ, 1553 afaceri de licitaţiuni şi falimente, 134 depozite. Negreşit o statistică interesantă, care completează în mod esenţial tabloul vremilor în care trăim. Mai ales cele 14.556 proteste de cambii vorbesc mai elocvent decât tomuri întregi de studii asupra na­turii creditului cambial la noi. Oficiul de dare al oraşului ne roagă să publicăm următoarea încunoştiinţare: la GAZETA TRANSILVANIEI, tive din partea fruntaşilor acestui orăşel, pentru inteligenţa sa. Duminecă în 5 April eri, ne-a fost dat să ascultăm frumoasa conferinţă a d-lui Dr. Gavril Tripon cu su­biect din psihologia şi filosofia vieţii, tra­tând despre »Caracter şi temperament«, conferinţa care a atras întreaga inteligenţă atât de dornică după frumos şi îmbogăţire de cunoştinţi utile. Dl Dr. Gavril Tripon s’a degajat într’un mod magistral de lu­crarea sa, destăinuindu-ne din misterele firei noastre, deschizându-ne zări şi ori­zonturi nouă în acest domeniu aşa de vast al psihologiei. A fost o conferinţă intere­santă, ţinută la nivel ştienţific, un stu­diu amănunţit, bine conceput şi precizat, compus cu măestrie şi predat cu elocvenţă, imaginaţie, însuşiri care compun individu­alitatea acestui fruntaş al Bistriţei. Cu toată seriozitatea şi adâncimea tezei sale, d-lui Tripon i-a succes a ne-o preda lă­murit şi la înţeles. Ne-am depărtat mul­ţumiţi că am putut asista la o astfel de revelaţie înobilitoare a sufletelor noastre. Joel senzul § 3 din statutul pentru ţinerea de câni, se aduce la cunoştinţa publică, că consemnarea supletorie a cânilor pe anul 1907/8, care conţine totdeodată şi darea prescrisă pentru fiecare câne, este gata şi o depusă la perceptoratul orăşenesc, unde o pot lua în vedere cei interesaţi în zilele dela 15 Aprilie 1908 până la inel, 18 A­­prilie 1908. Tot în acest timp se pot pre­zenta la acest oficiu eventualele recurse în scris în contra consemnării. Ruperea unui pod de pe Neva. Din Petersburg se anunţă că un bloc de ghiaţă lovind cu putere un pod provizor, con­struit peste Neva, a rupt în două podul, tocmai în momentul când circulaţia pe pod era în toiul ei. Sute de trecători au căzut în apă. O panică teribilă se iscă. Imediat sosiră în ajutor numeroase bărci şi după mari sforţări şi cu pericolul vieţii lor, bar­cagiii reuşiră să salveze pe cei căzuţi în apă, evitând astfel o mare catastrofă. Vizita cancelarului Buelow In Italia. Principele de Buelow a plecat Sâmbătă dim­ la Roma. El a sosit acolo ori după amiazi. In afară de întrevederea sa cu mi­nistrul de externe Tittoni, principele de Buelow va fi primit în audienţă de rege şi de papa. In programul şederei cancelarului ger­man în Italia e prevăzută şi o vizită la Ve­neţia, unde cancelarul se va duce în prima zi de Paşti. Generozitate americană. »Jurnal de Dolbats« scrie că şcoala de Bele-Arte din Paris a beneficiat, acum de curând de o liberalitate, care nu este de loc banală. In urma banchetului oferit la 5 Martie trecut, primarului din New-York, de către un grup de architecţi americani, care şi-au fă­cut studiile în capitala Franţei, d. Jusse­­rand, ambasadorul republicei în Statele­ Unite, a primit o scrisoare foarte eloc­ventă, în laconismul ei. Ea are cuprinsul următor: Plătiţi, la ordinul d-lui Jusserand su­mut de 500.000 lei, pentru şcoala de Be­le-Arte din Paris. Foarte surprins amba­sadorul francez a întrebat pe semnatarul ei, d. Stillmann, lin cunoscut bancher din New-York, asupra destinaţiunei acestei jumătăţi de milion. — Ce trebue să fac cu suma donată? — i-a spus d. Jusserand. Americanul s’a uitat lung la interlocutorul său, apoi a dat din umere, cu un vădit gest de plictiseală, având aierul de a spune că i se face o întrebare inutilă. Când s’a hotărât în sfârşit să vorbească, dl Still­­mann a dat un răspuns tot atât de laco­nic, ca şi scrisoarea de­ donaţiune.— Unica condiţiune a darului meu este ca numai Francezii să profite de el — a răspuns dân­sul, reluându-şi firul ocupaţiilor. Când am­basadorul a încercat să-i mulţumească pen­tru nobilul său act, d. Stillmann nu i-a mai răspuns nimic. NECROLOG. Subscrişii cu inima adânc întristată aducem la cunoştinţa tuturor consângenilor, afinilor şi cunoscuţilor, cum­­că preaiubitul soţ, tată, moş, strămoş şi socru, Vasiliu Popescu, preot defic. şi v. protopop onor., după o viaţă plină de lupte şi după un mort îndelungat şi grele sufe­rinţe a adormit în Domnul la 12 Aprilie st. n. 6 oare dim. în anul 75-lea al vieţii, 44-lea al fericitei căsătorii şi 51-lea al preo­ţiei sale prevăzut cu Sf. sacramente ale muribunzilor. Rămăşiţele pământeşti ale scumpului nostru defunct se vor binecu­vânta după ritul gr. cat. la 14-lea curente 3 oare p. m. în locuinţa din Festo­ut şi se vor aşeza spre eternă odihnă în cimiteriul local. Fie-i ţărâna uşoară şi memoria ne­uitată ! Turda, la 12 Aprilie st. n. 1908. Văd. .Iustina Popescu născ. Bariţiu. Dr. George Popescu adv . Dr. Iuliu Popescu adv., soţia Măriţi Solomon şi fiii Ovidiu şi Aurelia Măriţi. Virginia Popescu măr. Ioan Bochiş preot şi fiii Victor şi Sidonia; Leontina Popescu măr. loan Pop preot în Juc şi fiii Silvia, Veturia şi Elvira; Măriţi Bene mâr. Carol Ignat, preot în Petridul de mijloc şi fiii Alexandru, Victor, Eugeniu ; Virginia Bene măr. Aurel Haţiegan, preot în Cor­­padea; Constantin Bene, st, în drept, ca fii, fiice, nepoţi, strănepoţi şi gineri. ULTIME ŞTIRI. Budapesta, 13 .Martie. Pasiei a primit de la rege misiunea de a re­constitui noul cabinet, şi va forma lista noului minister încă astă seară. Disolvarea Skupcinei va avea loc a­­stăzi. Ultima şedinţă a Scupcinei se aşteaptă cu mare nerăbdare. Este si­gur că această şedinţă nu va decurge în linişte, deoarece opoziţia nu este mulţumită cu modul în care a fost rezolvată criza. Pagina 3 Lemberg, 13 Aprilie. Contele Po­­tocky guvernorul Galiţiei,a fost asa­sinat ori de către un student rutean. Eri a cerut între alţii audienţă şi studentul la filosofie Geroslav Sicin­­sky în etate de 23 de ani, sub mo­tiv că ar avea să solicite o funcţiune. Studentului i-a venit rândul între cei din urmă, la orele 1 şi juni. Imediat ce a pătruns în sala de audienţă Sci­­einsky scoase revolverul şi trase a­­supra contelui, adresându-i următoa­rele cuvinte: „Iată-ţi răsplata pentru nedreptăţile ce le-ai făcut faţă de ru­teni la alegerile pentru dietă“. Stu­dentul trase apoi un al doilea foc asupra contelui, care căzu jos într’un lac de sânge. Primul foc l-a lovit în ochi şi i-a eşit prin ureche, iar al doilea a atins regiunea inimei. Con­tele mai avu puterea să strige: „Are­staţi pe această canalie­­“ Servitorii atraşi de strigătele de alarma, fură întâmpinaţi cu focuri de revolver. De data asta Sirinski nu nimeri însă, înainte de a putea trage din nou, servitorii se aruncară asupra lui şi-l dezarmară. ABONAUE LA „GAZETA TRANSILVANIEI“. Cu 1 Aprilie st. v. 1908 se deschide nou abonament pe cvartalul doi al anului, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţul abonamentului: Pentru Austro-Ungaria. Pe un an 24 coroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni 3 coroane, pe o lună 2 coroane. ADMINISTRAŢIUNEA. Bibliografie. In tipografia diecesană din Arad a apărut »Preste deal«, cor mixt şi solo, compus pe motive din muzica poporală ro­mână de Ioan Vidu. Preţul cor. 1.50 plus 10 bani porto. Se află la librăria »Gazetei« Braşov. Şt. O. losif. „Zorile“ Dramă istorică în două acte şi in­versuri. Preţul 1 cor. (10 b. porto). „P. Ispirescu. Povestirile unchiaşului sfstos. 1 cor. 50. (10 tb. Porto). Vasile Alexandri. E­diţia II din opere complete. Teatru I. La cuprinsul urmulor: „Şoldan Viteazul“, Mama Angheluşa“, „Her­­şeu Bocoegiul“, „Clevetici“, „Sandu Napoilă“, „Su­rugiul“, „Ion Păpuşariul“, „Cucoana Ch­iriţa“ „Barbu Lautar „ Paraponisitul“, „Kera Nastasia, „Ha'mana“, ,,­Ju­a-Cas­­â“, ,,­Jan Covrigariul“, „Vivandiera“, „Păcală şi Tandit“ „Stava mâţei“ „Craiu nou“, Harţă Bâzăşul“, „Rămăşagul“, ,,Pea­­tra din casă“, „Nunta ţărănească“, „Chiriţă la Iaşi“, „Chiriţa în­ Provincie“. Preţul 1 cor. 50 b.­­20 bani porto. Dante „Infernul“ traducere în ver­suri de N. Gane. Preţul 3 cor. 50 bani., plus 30 bani.porto. „Prin Vraja Dragostei“, nuvele de Vasile Pop editura Minerva. Prețul O. 1 50 plus 10 fileri porto. M. Sadoveanu „Vremuri de Bejerre* 2 cor. Guy de Maupassiint „Povestiri alese traduse de M. Sadoveanu. 2 cor. Octavian Goga „Poezii“. 1 cor. Zaharie Bârsan „Poesii“ 1 cor. 50. Sandu (Aldea) “Cărticica Plugarului* — 50 bani. loan Adam: „Nftzuinţi“ povestiri şi „Pe lângă vară“, pâde şi glume ţărăneşti. Ambele â 1.50 cor. A apărut »Legenda funigeilor“, nu era dramatic în trei acte de Şt. O. Iosif şi D. Angliei. Preţul 1 Leu. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisce.

Next