Gazeta Transilvaniei, octombrie 1908 (Anul 71, nr. 216-241)

1908-10-24 / nr. 235

REDACTiUiSEA, ilsiiaisiniiira ?i Tipograna fbstov, tj'.ata mare nr. 30. TELEFON Nr. 238. Scrisori noîraucare nu eo primesc. «inscripte nu se retrr.cifc, Inserate sa primesc la Ad:nîn*8trtt$MTH» brasov si la urmatoar^'io BIROURI de ANUNȚURI : J.lî Ylena la Al. Dukes Nacht, iTp.î, Angenfeld & F.uieric Losas::: Heinrich Schalek. A. Opnelik Naehf.. Anton Oppolik. In Budapesta la A. V. Gfrdbergar. Ekstein Barmit, Iuliu Leopold (VII Erzsébet-köreet.). Preţul Inserţiunilor: o serie fermond pe o coloana 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. — RECLAME pa pagina 8-a o serie 20 bani. Nr. 235. Asm! ! N xi M ă r de O n m ine« â 43. Telefon. Nr. 226. Timii M Qctomvrie (ti Moemvriei 8A1£TA apare în »i Aionamente neutru A^iro-U^ii Pe un an H eor.. pe? sa»« îvi i 12 cor., pe trei luni ti coî* W rli de Duminecă 4 cor. pe ir, Festin Rmânia şi strsisătL.. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr. pe trei luni 10 fr. N-rul de Dumineca t1 fr. pe an. Se prenumeră la torto căile poştale din Intra şi din afară şi la d-nii colectori. ilKMientni fesirn finnsnv: Administraţiune», Piaţa mare tftrgul Inului Nr. SO. stagiu I. Pe un an 20 cor., pe şesf luni 10 cor., pe Trei ian 16 cor. Cu dusul acasă . Pe nr. an 2*i cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 8 cor.. — Un esempiar 10 bani. — Atftt, abonamentele, cât si inserţiunile ţnr. M. 13« di «.ti îna*.*-te 1908. Cuîîi săm şi ai cui suntem? *i „Luminăţiile lor“ din partidulonstituţional maghiar, unde între grofi şi nemeşi şi reprezentanţii pa-tricianilor Saşi circumspecţi din Ar-deal strălucesc şi obrajii rotunzi ai ,Magnificenţei sure“, care joacă azi mica providenţă în mijlocul urmaşilorr buimăciţi ai lui Traian Doda, vor avea la deosebita plăcere de a primi mâne în ja club vizita specială a conducătorului , lor, ministrul de interne conte Auadrassy. Acesta te va aduce în braţe, înfăşat în fâşii duble tricolore, fătul minţii, al inimei şi al sufletului său, proiectul de lege pentru reforma electo-rală, pe care l’a ticluit cu soţii săi de doi ani de zile, şi l’il va arăta ca să o vadă că nu-i numai şagă, ci că fătul e monstruos s a născut în adevăr şi părintele său are să-i asigure viaţa şi viitorul. Şi acest pas vrea să dovedească ceva ! Dacă n’ar avea speranţă să reuşească cu proiectul său, se zice, c Andrassy nu s’ar mai gândi să-l pre- ţ zenteze clubului cu o săptămână îna-intea redeschiderii camerei. Şi se mai zice că, dacă Majestatea Sa ar pretinde , fără doar şi poate numai şi numai s votul universal, egal şi secret, iarăşi nu ar avea nici un înţeles ca Anzdrassy să-şi desvăluie în toate amă-runtele sistemul pluralităţii înaintea partizanilor săi. Aşadar faptele înseşi voesc să arate că au dreptate oficioşii guver- nului când zic, că nu se opune nici o piedecă proiectului de reformă elec- t torală a lui Andrassy. Nesfârşitele protestări din sânul naţionalităţilor şi al partidului social-democrat din toată s ţara, precum şi protestările acelor parstide ungureşti, cari stăruesc pentru î votul universal şi cari, deşi încă mo , ţ deşte în organizaţia lor, reprezenta j r totuşi adevărata şi curata voinţă a j 1 poporului maghiar de a se bucura şi i i el de dreptul de vot liber şi neştir c bit, nu pot fi privite, cum stau azi Iu j 1 crurile—şi din nenorocire de mult stau I a aşa — ca nişte piedeci pentru planurile maghiare reacţionare, ci numai ca sprijin şi recomandaţie. Câci acele protestări sunt pentru ei tocmai signalul de a merge înainte şi a stărui pentru ca cu orice preţ să li se facă pe voie din partea Coroanei. De mai bine de 40 de ani oligarhii şi suprematiştii noştri nu informează Coroana altfel, decât că dujmanii statului maghiar şi ai dinastiei sunt naţionalităţile şi sunt proletarii demagogi, cari vor să răstoarne toată ordinea în stat. Dacă este dar să li se întâmple pe voie şi de astădată, numai aşa se poate, ca să se zică cum s’a zis mereu dela 1807 încoace : trebue îngrădită supremaţia maghiară in contra duşmanilor săi şi acştia sunt toţi câţi vor să fie liberi şi să se bucure de drepturile lor, sunt milioanele ce reprezintă majoritatea covârşitoare a poporaţiunii. Se laudă oficioşii că poate încă in săptămâna viitoare Andrassy va depune pe masa presidială a camerei proiectul său de reformă. Simţim cu toţii o nelinişte in noi care creşte cu ora şi cu minutul. De-am şti odată cum stăm şi ai cui suntem, căci nesiguranţa aceasta e mai rea decât răul faţă cu care am sta când deciziunea ar cădea iarăşi împotriva noastră. Pentru tăria sufletului şi a speranţei în viitorul neamului nostru este — vină ce va veni — un razim tare şi de mare preţ conştiinţa dreptului nostru şi conştiinţa naţională, ce răsuflă cu atâta putere din mijlocul miilor de Români, cari se întrunesc prin toate ţinuturile ca să se pronunţe pe lângă dreptul lor sfânt şi să protesteze în contra încălcării lui. Mişcarea aceasta dimpreună cu seriozitatea şi firma hotărâre ce respiră şi din vorbirile ţinute la adunările noastre poporale,sunt un bun semn pentru viitor. Oricum vom judeca şi vom cumpăni lucrurile, ori în ce parte ne vom arunca privirile, nu ne vom putea da samă despre chemarea noastră mijlocul popoarelor ţării şi ale lumii decât numai dacă vom avea conştiinţa şi convingerea despre tăria voinţei, a nizuinţei şi stăruinţelor noa- stre proprii, ceea ce s’a exprimat şi se exprimă în deviza mântuitoare: „Ajută-ţi Române, ca să-ţi ajute Dumnezeu !“ FOILETONUL »GAZ. TRANS.« Amintiri din copilărie de V. G. Borgovanu. — Urmare. — In 15 August al aceluiaş an m’am prezentat cu alţi candidaţi la examenul de primire ce se ţinea pe atunci la episcopie, la Gherla. însuşi, episcopul de evlavioasă amintire, loan Vanda, (mai târziu metropolite de Blaj) prezida examenul. Când mi-a văzut testimoniul nemţesc din cl. III. gimnasială, tot cu „ Ausgezeichnet*, — mi-a zis: — Bine fiule, de ce nu continui tu înainte gimnaziul — Tata e bolnăvicios şi mama cu 5 copii, nu mai poate învinge greutăţile; apoi am şi perdut printr’un proces nedrept mai mult de jumătate din moşie. Dar şi învăţător e bine pe la noi!“ — Bine fiule! şi m’a încris, şi primit fără să mă mai examineze... Şi dau cu socoteală că i-am căzut la inimă, fiindcă mai târziu, după ce am trecut iarăş la gimnaziu, m’a ajutat cu stipendiu din casseta sa... Regretatul Vanda era un adevărat părinte şi Mecena pentru tinerii distinşi... In Septemvrie, bietul tata încărcă căruţa, cu toate ce îmi trebuia, şi am plecat spre Năsăud.. la preparandie... A fost cel de pe urmă drum, ce l-a făcut cu mine, în această lume... Preparandia năsăudeană cu curs de 2 ani, s’a deschis în 1858 sub direcţia distinsului profesor — pedagog V. Petri care a şi condus’o pănă la 1869 când preparandia s’a mutat la Gherla , iar Petri a trecut în calitate de profesor de pedagogie, la preparandia de stat din Deva... Renumele şcoalelor năsăudene, ca şi faima lui Petri, adunau, în fiecare an la preparandie 80 — 90 de preparanzi din toate părţile locuite de Români. Printre conşcolari, am avut şi bărbaţi trecuţi de 25 ani, ca litieni liednic şi alţii; am avut colegi câte cu 5—7 clase gimnaziale ca pe Iovu Imbuzanu, şi alţii.. Intre preparanzii anului I. eu şi cu P. Raţiu din Chioar, eram cei mai tineri, dar nici unul nu era venit cu note de studii aşa bune ca mine, şi încă de la un gimnaziu german. In prima lună am cucerit simpatia lui Petri, care era atunci un bărbat (de 30—33 de ani) plin de vigoare inteligent, sensibil, activ şi foarte capabil. Lecţiile lui de pedagogie şi de metodică erau superbe. Prin dânsul pot să zic, rai s’a deşteptat simpatia pentru pedagogie! Apoi şi în viaţa familiară ca şi în societatea năsăudeană de atunci era Petri un model. Micile lui defecte (ca ambiţia, încrederea în sine, erau cu prisosinţă recompensate prin calităţi superioare .. Petri era sufletul preparandiei, iar ca dascăli ajutători mai aveam pe veselul Anca (care mă iubia de clasele primare), pe posacul şi unilateralul Morariu pe vicarul Moisil (religie) şi pe faimosul Popa Săcuiu (pentru muzică şi cântări bisericeşti)... care iubia femeile, vinul şi cântecul — după expresia poetului: „Wer nicht liebt .Weib, Wein und Gesang, der bleibt ein Narr sein Leben laug“. Preparandia era în aceeaş curte cu şcoala primară (normală). Aci preparanzii făceau practica pedagogică, asistând la lecţiile de model ale învăţătorilor titulari şi făcând înşişi lecţii ordinare, mai ales în lipsa titularilor.. Eu suplineam pe titulari, în clasa III, şi a IV, totdeauna la aritmetică şi la limba germană, pe care eram stăpân, aproape ca şi titularii. Dintre preparanzi nu mă întrecea decât Titieni, fost deja învăţător şi venit să-şi câştige calificaţiunea legală. Intre colegi am avut şi pe harnicul Ilie Pop din Şomcuta-mare, care ca bun viorist, ne înveselea adese în recreaţii. Practica în pomologie o făceam sub direcţia bătrânului învăţător B. Născu, carele reîntors de la Viena, nu mai profesa în clasa II (ca mai nainte) dar ca politolog distins, făcea acest ram de grădinărie, în grădina şcoalei.. Timpul petrecut la preparandie pot zice că pentru mine a fost o perioadă de educaţie generală mai largă şi mai bogată în experienţe raţionale decât gimnaziul. Teoria împreunată cu practica ce o făceam mai ales la dascălul Anca, practică religioasă şi viaţa petrecută în mijlocul a 300 de băeţi din toate clasele sociale, disciplina şcolară prietenească mai mult liberă decât riguroasă şi rece aveau o influenţă capitală asupra formării caracterului nostru al preparanzilor.. Şi, de aceea, învăţători eşiţi din preparandia de la Năsăud, au fost şi mai sunt şi azi (care nu sunt pensionari cei mai buni învăţători. După experienţa mea de azi, pot spune sncer, că preparandia lui Petri era superioară şcoalelor normale de învăţători de azi, pănă şi din România în ce priveşte pregătirea specială pedagogică, a elevilor, însufleţirea pentru dăscălie la elevii lui Petri nu cunoştea margini.. Aşa ceva nu am putut observa decât numai la normaliştii dela fosta noastră şcoală normală de institutori din Bucureşti, şi la cei din seminarul pedagogic din Gotha (Germania).. Ca preparând mi s’a dat ocazie să aplic zilnic teoria în practică. Petri mă recomandase de meditator (dascăl) într’o Pentru fondul judeilar al »Gazetei« au mai contribuit domnii : D-l Georgs de Radeş, căpitan, Sigetul Marmaţiei 3 (trei) coroane; D-l Petru Iacob, Petroşeni 1 (una) coroană, în gresiune. Deputatul Goldiş va interpela guvernul în această privinţă. Noul preşedinte al Statelor-Unite. Marţi a avut loc în Statele-Unite ale Americei alegerea delegaţilor, cari vor avea să-şi dea votul pentru viitorul preşedinte al Statelor-Unite. Rezultatul acestei alegeri s-a terminat cu învingerea candidatului republican Wiliam Taft, care a întrunit majoritatea voturilor. Viitorul preşedinte Taft a fost mai întâiu funcţionar în magistratură, I în anul 1887, după pacificarea Filipin Inelor a fost numit guvernator al insulelor Filipine, iar din 1904 începând preşedintele Roosevelt i-a încredinţat portofoliul răsboiului. Pasivitatea «naţionalităţilor. Deodată , cu declaraţiunile deputaţilor naţionalişti Dr. Vaida, Dr. Vlad şi a ziarului »Nép-szava«, cari au pledat pentru pasivitatea parlamentară, pentru cazul dacă se va vota neschimbat proiectul de lege al ministrului Andrassy, d-l Milan Hodja, deputat naţional slovac, într’un articol din numărul recent al organului său »Slovenski Trzdenik« a scris următoarele despre pasivitatea naţionalităţilor: »Părerea mea e, că în anumite cazuri, n’ar trebui să ne abţinem de la astfel de mijloace, prin cari să lămurim cerciurile diriguitoare despre faptul, că naţiunii numai atunci îşi pot manifesta voinţa lor, dacă legea nu le pune piedici. Un astfel de mijloc ar fi boicotarea alegerilor. Dacă deci partidul naţionalităţilor ar boicota alegerile, va să zică n’ar lua parte la acelea, ar urma, că în parlament n’ar mai exista astfel de oameni, cari apărând drepturile naţionalităţilor, ar împiedeca munca de distrugere a şovinismului maghiar. Boicotarea alegerilor ar fi tacita demonstraţie a noastră, care ar fi înţeleasă şi grav simţită pretutindeni, deoarece parlamentul ar deveni proprietatea politicianilor depravaţi«. Epilog la executarea legei lui Apponyi. Se telegrafiază prin Budapesta, că protopopul Hălmagiului, Corneliu Lazăr, a fost pedepsit de fisolgăbirău cu o amendă de 300 coroane. Alţi opt preoţi cu câte 200 coroane, pentru că n’au pus la şcolile româneşti inscripţia maghiară. Toţi aceştia au fost daţi şi în judecată pentru trans- Adunarea poporală din Braşov. Adunarea de protestare convocată pe Dumineca trecută a fost o impozantă şi însufleţită manifestare a fruntaşilor poporului nostru din ţinutul Braşovului, cari s’au prezentat în număr de peste o mie, ca să asculte glasul deputaţilor Dr. T. Mihali, Dr. Vaida şi V. Goldiş şi împreună cu ei să protesteze în contra atentatului, ce se pregăteşte naţionalităţilor şi în genere poporului muncitor din această ţară prin faimosul proiect de lege al ministrului Andrassy. Deşi vremea a fost cât se poate de nefavorabilă — pioase şi ninsese în preziuă şi Dumineca — au fost reprezentate aproape toate comunele din ţinutul Braşovului, prin preoţii, învăţătorii lor şi prin deputaţiuni din sânul poporului. Sosirea deputaţilor naţionalişti în sala adunării, ticsită de lume, a fost salutată cu însufleţite aclamări şi aplauze. O plăcută impresiune a făcut asupra tuturor prezenţa unui număr frumos de doamne şi d-şoare române, cami în frunte cu distinsa d-na Mihali, soţia d-lui deputat Dr. Mihali au ţinut să participe la această imposantă manifestaţiune naţională.