Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1909 (Anul 72, nr. 1-23)
1909-01-24 / nr. 18
REDACTIUNE A., aliiilinaua 5i Tipografa Bs&ssv, piața mar-« ar. 30. TELEFON Nr. 226. Scrisori noîrancats au. st» i primesc. «CaanăaKipt.e nu se retrimit., inserate tfs primesc la Adîwlntetr&țîysio Brașov și la. următoarei© j BIROURI 00 AHUHTtmi : j 1-; VfSfta la M. Dukes Naöhf,. 1 'Sur.. Augenreld & Kmoric Le«- i r.er. Heinrich Schal ok. A. Op- | peHk Nacht'.. Anton Oppeiik. j In Budapesta.la A. V. Uolboi- j ffor, Ekstein Bernat, luiiu Lo- j ápold (VII Exzsébet-körat). Freţul iepertUmiîor: o trerie jarsrmond pe o coloană 10 bani i pentru o publicare. Publicări mai doae după tarifă și invo- 1 ialâ. — RECLAME pe pagina I 3-a o sexie 20 bani. Telefon: Nr. 226. Nr. 18. iriso?, Sâmbătă 24 Ianuarie (6 Februarie) 1909. EabaaaaKSEimawy: ANUL LXXII SăAZETA ajisre in Uscare ■ aiicaanieaie psiara Aîstu-Uaîsi: Pq un au 34 cor., r.- înîiv îu*. i 12 cor., pe trei 1 un S c.cz târi! ds Duminccâ 4 ser *« Pentru RoMnia st riului.... Pe un ar. 40 iraticx. pe şass luni 20 ir., pe trei luni 10 ir HrM de Dumineca 8 ir. pe a*. Se prenumera la toate oficiile poştale din intru şi din afară şi la d-nii colectori. Asouamentul pentru Braşov, Administraţiunea, Piaţa mare t&rgul Inului Nr. 80. etagiu I. Pe un an 20 cor., pa şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Ou dusul acasă . Pe un an 2* cor., pe şase luni 12 cor., pf trei luni 6 cor. — au esemplul 10 bani. — At&t abonamantele, oflă şi insertiuniL • a se plăti inainte. Pasul minîsteriului Bîenerth. Ministeriul de funcţionari austriac a făcut ceea ce n’a îndrăznit nici unul din guvernele trecute. A adus rezolvarea cestiunii germano-cehe în discuţiunea parlamentului central din Viena. Desigur că dr. Bienerth nu precede de capul său, ci după [jianul croit de cercurile hotărâtoare. Aceste vor să aibă cu o zi mai înainte pace în Boemia. Dacă până acuma nu a putut fi vorba de a se pune la ordinea zilei în Reichsrathul austriac legea de limba, menită a face sfârşit certe-lor naţionale din Boemia, cauza principală a fost slăbiciunea parlamentului însuşi. De când s’a reînoit acest parlament pe baza votului universal nu s’a dobândit, cum se spera, încetarea sau măcar domolirea a luptelor naţionale dintre partide, dar totuşi prin noua sa compunere parlamentul este azi în poziţiunea de a-şi apăra cu mai mare efect interesele sale, parlamentarismul, faţă cu luptele exarcerate dintre partidele extreme naţionale, cam de repeţite ori şi pe lung timp au provocat crize îndelungate, odată prin obstrucţiunea Germanilor,altădată prin aceea a Cehilor. Aceasta esplică pănă la un punct pasul întreprins de cabinetul Bienerth, încât pentru stăruinţa potenţată a cercurilor diriguitoare din Austria, ca să se pună capăt odată certelor din Boeamia, ea-şi are sorgintea în situaţiunea actuală generală interioară şi exterioară. Mai întâi sunt problemele mari încă nerezolvate a raporturilor dintre Austria şi Ungaria, cari determină atitudinea lor, apoi contribue şi încurcăturile exterioare a le face să dorească cât mai grabnica locatare a certelor naţionale dinăuntru. Miercuri, într’o adunare electorală ţinută în Viena, fostul ministru Dr. Gessman (creştin-social) a vorbit şi despre semnele timpului, zicând între arteie : „Nu vedeţi, că Ungaria se pregăteşte pentru lupta decisivă, cu încordarea tuturor puterilor sale? Maghiarii au un instinct fiu politic, ei ştiu, că e pentru totdeauna pierdut, ceea ce se respinge sau neglija în momentul decizător. Preşedintele Iusth, care reprezintă acum un fel de Kossuth la a doua potenţa (Cberkossuth), vrea să se înţeleagă acum chiar şi cu naţionalităţile, numai spre a întări poziţia Ungariei faţă cu Austria. Suntem noi Austriacii pregătiţi pentru lupta aceasta in adevăr istorică? O privire aruncată asupra camerei deputaţilor noştri ne arată, că nu suntem conştii de gravitatea momentului. Pericolul îl putem delătura numai dacă nu ne vom slabi prin încurcături interioare. Dacă d-l Iusth vrea să câştige pe nemaghiari, ca prin ei să mărească puterile de luptă politice ale ţării, aceasta ar trebui să fie pentru noi un îndemn de a ne întări în aceeaş măsură puterea noastră de apărare politică. De aceea trebue să ne grăbim a depărta din drumul nostru greaua buturugă a cestiunei germanobasme.“ Acesta e scopul, ce-i urmăreşte ministeriul Bienerth cu amintitele proiecte de lege. Putea-va isbuti să facă posibilă discutarea şi votarea regulată a lor de cătră cameră ? Aici e nodul situaţiunei. Partidul Cehilor radicali, care prin obstrucţiunea sa în şedinţa de Miercuri a camerei a dat a se cunoaşte, că voeşte să împiedece dezbaterea şi votarea legilor de limbă, declară, că nu recunoaşte „Reichsrathul“ de competent a aduce aceste legi şi că ar fi absurd dacă reprezentanţilor celorlalte ţâri li s’ar da dreptul de a majoriza pe reprezentanţii Boemiei. Celelalte partide cehe stau până acum la o parte, rezervate, şi n’au luat încă nici o hotărâre. In şedinţa de ori a camerei a decurs liniştit discuţiunea asupra declarărilor ministrului preşedinte. Să fie acesta un semn, că dorinţa ce a exprimat’o fostul ministru Gessmann e aproape de a se realiza? Ne gândim, că, dacă în adevăr ar succede Austriacilor să delăture din calea lor buturuga cestiunei germano-boeme, oare nu s’ar urca acţiile nemaghiarilor, căci atunci Iusti cu ai săi ar avea un motiv mai mult să caute înţelegerea cu naţionalităţile? Am merge prea departe, dacă am voi să tragem din cuvintele lui Gessmann consecinţe atât de serioase în ce priveşte raporturile Maghiarilor cu naţionalităţile. Pentru Dr. Gessmann, din punctul său de vedere, a fost desigur binevenită faima răspândită, că „Oberkossuth“-ul caută înţelegerea cu naţionalităţile. Ştie el însă destul de bine câtă importanţă se poate da acestor faime şi mai trebue să ştie, credem, că cu toate pregătirile şi avânturile de luptă dincoace şi dincolo de Laitha suntem încă numai în ajunul crizei celei mari, care va decide nu numai asupra sorţilor de isbânda în lupta dintre Unguri şi Austriaci, ci asupra viitorului întregei monarchii habsburgice. Iarăşi fuziunea. Ziarele din Budapesta sunt din nou preocupate de cestiunea fuziunii partidului constituţional cu cel independist. Ziarele prezentă fuziunea ca foarte necesară, în urma noilor atacuri din partea Austriei. Se comentează mult o declaraţiune a ministrului Andrassy, pe care a făcut-o alaltăeri în culoarele camerei. Andrassy ar fi zis următoarele : »De la înfiinţarea coaliţiei am fost şi sunt aderent al fusiunei. Fusiunea o ţin de o necesitate politică. Nu se poate însă aştepta ca eu şi partidul meu să ne facem de azi pe mâne independişti şi să intrăm deodată în partidul independist. Cel mai corect lucru ar fi să formăm un nou partid, să stabilim programul şi pe baza aceasta să facem fuiziunea . Contrar importanţei, ce se dă acestei enunciaţiuni, Andrassy a declarat în clubul constituţional, că de un timp încoace se exagerează vorbele spuse prin culoare şi li se dă prea mare importanţă. Prin urmare nu se poate da o prea mare importanţă ştirilor despre fuziune, dacă însuşi Andrassy nu le dă importanţa cuvenită. In adunarea generală a băncii austroungare, ţinută alaltăeri în Viena, s’a dat cetire raportului general despre gestiunea anului trecut. In decursul discuţiei, care a urmat în legătură cu raportul general, membrii presenţi s’au exprimat în contra unei bănci de cartel, Austro-Ungaria şi propunerea Rusiei. Eri a avut loc în ministeriul de externe austro-ungar o recepţiune diplomatică. Cu aceasta ocaziune ministrul de externe Aehrenthal a declarat, că Austro-Ungaria nu este în contra propunerei Rusiei în afacerea despăgubirei, pe care Bulgaria are s’o plătească Turciei, dacă Bulgaria şi Turcia vor accepta propunerea Rusiei. Comitetul congresului bisericei sârbeşti a decis trimiterea unei adrese Maj. Sale Monarchului, prin care se resping acuzele de înaltă trădare aduse bisericei sârbeşti în actul de acuză al procurorului şi se roagă Maj. Sa să ia sub scutul său biserica sârbească şi autonomia ei. In actul procurorului mitropolia de Carloviţ şi membrii şi instituţiunile ei sunt suspicionate, că aista în serviciul propagandei pansârbeşti. Cuprinsul notei ruseşti Corespondentul ziarului »Vessische Zeitung« din Sofia comunică că textul notei ruseşti trimisă puterilor nu e conformă în detalii cu textul publicat de agenţia telegrafică din Petersburg. Nota cuprine şi alte detalii, cari se vor releva. Astfel Rusia spune în introducere, că va purta neîncetat grije de interesele Bulgariei, şi că imediat după ce se va putea ajunge la o înţelegere pe baza aceasta Rusia va propune Turciei şi puterilor recunoaşterea independenţei Bulgariei. Din parlamentul austriac. Prezentarea proiectelor legilor de limbă pentru Boemia. — Şedinţă furtunoasă. In şedinţa de Miercuri a camerei austriace, ministru-preşedinte a prezentat proiectele de lege, relative la constituţia naţională în Boemia : 1) Legea de limbă, care poartă titlul: „ legea privitoare la regularea folosirei limbilor la autorităţile statului, în regatul Boemiei“. 2) „legea asupra înfiinţării de guvernamente districtuale în regatul Boemiei şi schimbările în organizaţia, administratinii politice, ce le necesitează. Preşedintele dă cuvântul primului mi- I nistru (strigări de »abzug« de pe băncile Cehilor radicali). Preşedintele îi roagă, să fie liniştiţi, să audă mai întâiu ce zice ministru-preşedinte, dar în zadar. Radicalii cehi strigă necontenit şi fac o gălăgie infernală cu fluere, scârţâitori şi clopote de semnal, ce le-au adus cu sine hotărâţi de a face obstrucţiune technica şi le întrebuinţară în tot decursul vorbirei primului-ministru, aşa că nu s’a auzit mai nimic din ce a spus acesta. Ministru-preşedinte br. Bienerth a zis, că guvernul s’a văzut necesitat şi constrâns de datoria sa de a prezenta aceste proiecte de lege. Este o acţiune ce c între■prinde guvernul de sila împrejurărilor, convins fiind, că nu mai poate merge ca până acum. Cearta naţională în Boemia, ce se învârteşte în jurul dreptului de limbă, trebue să înceteze, dacă este ca administraţia să poată funcţiona netulburată, şi să fie cu putinţă o conlucrare durabilă şi priincioasă a partidelor în parlament şi în guvern. Aceasta se poate ajunge, după cum arată păţaniile de până acuma, numai pe calea unei legi, care să reguleze folosirea limbilor în Boemia. Numai legea poate aduce pace; numai prin ea se poate pune capăt, interpretaţiunilor subiective, cari se fac de multe ori nici măcar de autorităţile diriguitoare responzabile, ci ade- I seori de organe inferioare ale guvernului. Numai aceste corpuri legiuitoare, pot fi în chestiunea limbei arbitrul neesceptionabil. Expune apoi ideile principale, de cari s’a condus guvernul la compunerea proiectelor de lege, zicând, că în acestea e depus întregul bilanţ al luptelor naţionale de zeci de ani din Boemia. Cel ce a compus proiectele, a căutat calea de mijloc, luând ca măsură necesităţile administraţiunii. In toate împrejurările regulare, aceasta a dreptului de limbă va fi mai bună decât iregularitatea de pănă acuma. Cei ce contribue, de a se stabili înţelegerea naţională, fac să progreseze munca economică cinstită şi fac loc legislaţiunii sociale. Pace naţională şi legislaţiune socială, dată ce cere marea publicitate dela D-voastră, trebue să aveţi curajul pentru pace (aplauze vii). Nu trebue să vă înspăimântaţi de mărimea şi greutatea problemei, succesul va fi în prima linie succesul D-Voastră, el va fi spre onoarea acestei camere, a votului universal, spre folosul popoarelor Austriei şi spre binele patriei noastre (Aplauze vii. Mare gălăgie pe băncile Cehilor). * Deputaţii Udrzal şi Kirchmayer propun să se deschidă discuţiunea asupra declarării ministrului-preşedinte şi camera primeşte această propunere. Şedinţa se întrerupe. La redeschiderea şedinţei deputatul ceh Chok, cere ca moţiunile de urgenţă să fie desbătute înaintea discursului ministrului-preşedinte. Preşedentul camerei Dr. Weisskirchner îi răspunde că camera a decis deja a discuta imediat declararea ministerială. Cehii stârnesc însă că după regulament trebue mai întâi să se discute moţiunile de urgenţă. Cehii radicali, văzând că majoritatea e contra cererei lor, încep iarăşi să facă un sgomot infernal cu instrumentele lor ca să împiedece votarea. Un ceh şi un creştin social se încadră, zgomotul creşte, nimeni nu mai poate vorbi. Preşedintele îi chiamă la ordine unul după altul, dar fără succes. Cehii radicali au adus cu sine, ca să poată face mai mare gălăgie, şi vreo patru aşa numite maşini de ploie, ce se folosesc în teatre, ca să se imiteze zgomotul ce-i face ploaia mare în căderea ei. Instrumentele acestea fac să asurziască pe deputaţi, cari îşi astupă urechile. înşişi obstrucţionistă trebue să-şi pună bumbac în urechi, ca să poată suporta scandalosul zgomot. Târziu pe la două oare, deputatul Dr. Stransky vrea să comunice radicalilor cehi o propunere pentru un compromis, ca şedinţa să se încheie, iar mâne să se înceapă desbaterea asupra declarării ministeriale. Cehii radicali nu vreau să audă de compromis şi lărmurau mai departe. Abia numai la 4 oare p. m. s’a putut încheia un compromis, după care deputatul Masaryk, care de 3 oare ceruse cuvântul, dar n’a putut să vorbească, să-și continue vorbirea în ziua următoare, iar prezidiul se obligă, ca în decursul desbaterii asupra declarării ministrului, să nu admită nici un fel de propunere. Aceasta au cerut’o radicalii Cehă fiindcă se temeau, ca nu cumva proiectele de legi relative la folosirea limbilor să fie deadreptul predate unei comisiuni încunjurându-se astfel prima lor cetire ; iar Cehii radicali au promis, că vor înceta cu obstrucţiunea lărmuitoare, ceea ce au şi făcut imediat. Desvoltarea economică a României. Discursul coriutului general al României la Londra. Bristol, 20 ianuarie. (Raport telegrafic al Agenţiei române.) Cu ocaziunea unui banchet, ce i s’a oferit de cătră camera de comerciu şi la care a asistat lordul major din Bristol şi consilierii, d-l Alfred Stead, contul general al României, a pronunţat următorul discurs: Domnilor! Mă găsesc cu o vie plăcere această