Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1909 (Anul 72, nr. 1-23)

1909-01-24 / nr. 18

REDACT­IUNE A., aliiilin­aua 5i Tipografa Bs&ssv, piața mar-« ar. 30.­­ TELEFON Nr. 226.­­ Scrisori noîrancats au. st» i primesc. «CaanăaKipt.e nu se retrimit., inserate tfs prim­esc la Adîwlntetr&țîysio Brașov și la. următoarei© j BIROURI 00 AHUHTtmi : j 1-; VfSfta la M. Dukes Naöhf,. 1 'Sur.. Augenreld & Kmoric Le«- i r.er. Heinrich Schal ok. A. Op- | peHk Nacht'.. Anton Oppeiik. j In Budapesta.la A. V. Uolboi- j ffor, Ekstein Bernat, luiiu Lo- j ápold (VII Exzsébet-körat). Freţul iepertUmiîor: o trerie j­arsrmond pe o coloană 10 bani i pentru o publicare. Publicări­­ mai doae după tarifă și invo- 1 ialâ. — RECLAME pe pagina I 3-a o sex­ie 20 bani. Telefon: Nr. 226. Nr. 18. iriso?, Sâmbătă 24 Ianuarie (6 Februarie) 1909. EabaaaaKSEimawy:­­ ANUL LXXII SăAZETA ajisre in Uscare ■ aiicaanieaie psiara Aîstu-Uaîsi: Pq un au 34 cor., r.- înîiv îu*. i 12 cor., pe trei 1 un S c.cz tâ­ri! ds Duminccâ 4 ser *« Pentru RoMnia st riului.... Pe un ar. 40 iraticx. pe şass luni 20 ir., pe trei luni 10 ir H­rM de Dumineca 8 ir. pe a*. Se p­renumera la toate ofi­ciile poştale din intru şi din afară şi la d-nii colectori. Asouamen­tul pen­tru Braşov, Administraţiunea, Piaţa mare t&rgul Inului Nr. 80. etagi­u I. Pe un an 20 cor., pa şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Ou dusul acasă . Pe un an 2* cor., pe şase luni 12 cor., pf­­ trei luni 6 cor. — au esem­­­plul 10 bani. — At&t abona­­­mantele, oflă şi insertiuniL • a se plăti inainte. Pasul minîsteriului Bîenerth. Ministeriul de funcţionari austriac a făcut ceea ce n’a îndrăznit nici unul din guvernele trecute. A adus rezolvarea cestiunii germano-cehe în discuţiunea parlamentului central din Viena. De­sigur că dr. Bienerth nu precede de capul său, ci după [jianul croit de cercurile hotărâtoare. Aceste vor să aibă cu o zi mai înainte pace în Boem­ia. Dacă până acuma nu a pu­tut fi vorba de a se pune la ordinea zilei în Reichsrathul austriac legea de limba, menită a face sfârşit certe-­­­lor naţionale din Boem­ia, cauza prin­cipală a fost slăbiciunea parlamentu­lui însuşi. De când s’a reînoit acest parlament pe baza votului universal nu s’a dobândit, cum se spera, înce­tarea sau măcar domolirea a luptelor naţionale dintre partide, dar totuşi prin noua sa compunere parlamentul este azi în poziţiunea de a-şi apăra cu mai mare efect interesele sale, parlamentarismul, faţă cu luptele e­­xarcerate dintre partidele extreme naţionale, cam­ de repeţite ori şi pe lung timp au provocat crize îndelun­gate, odată prin obstrucţiunea Germa­nilor,­­altădată prin aceea a Cehilor. Aceasta esplică pănă la un punct pasul întreprins de cabinetul Bienerth, încât pentru stăruinţa potenţată a cercurilor diriguitoare din Austria, ca să se pună capăt odată certelor din Boeamia, ea-şi are sorgintea în situa­­ţiunea actuală generală interioară şi exterioară. Mai întâi sunt problemele mari încă nerezolvate a raporturilor dintre Austria şi Ungaria, cari de­termină atitudinea lor, apoi contribue şi încurcăturile exterioare a le face­ să dorească cât mai grabnica locatare a certelor naţionale dinăuntru. Miercuri, într’o adunare electorală ţinută în Viena, fostul ministru Dr. Gessman (creştin-social) a vorbit şi despre semnele timpului, zicând între arteie : „Nu vedeţi, că Ungaria se pre­găteşte pentru lupta decisivă, cu în­cordarea tuturor puterilor sale? Ma­ghiarii au un instinct fiu politic, ei ştiu, că e pentru totdeauna pierdut, ceea ce se respinge sau neglija în mo­mentul decizător. Preşedintele Iusth­, care reprezintă acum un fel de Kos­suth la a doua potenţa (Cberkossuth), vrea să se înţeleagă acum chiar şi cu naţionalităţile, numai spre a întări po­ziţia Ungariei faţă cu Austria. Suntem noi Austriacii pregătiţi pentru lupta aceasta in adevăr istorică? O privire aruncată asupra camerei deputaţilor noştri ne arată, că nu suntem conştii de gravitatea momentului. Pericolul îl putem delătura numai dacă nu ne vom slabi prin încurcături interioare. Dacă d-l Iusth vrea să câştige pe nemaghiari, ca prin ei să mărească puterile de luptă politice ale ţării, aceasta ar trebui să fie pentru noi un îndemn de a ne întări în aceeaş măsură puterea noastră de apărare politică. De aceea trebue să ne gră­bim a depărta din drumul nostru greaua buturugă a cestiunei germano­­basme.“ Acesta e scopul, ce-i urmăreşte ministeriul Bienerth cu amintitele proiecte de lege. Putea-va isbuti să facă posibilă discutarea şi votarea regulată a lor de cătră cameră ? Aici e nodul situaţiunei. Partidul Cehilor radicali, care prin obstrucţiunea sa în şedinţa de Miercuri a camerei a dat a­ se cu­noaşte, că voeşte să împiedece dez­baterea şi votarea legilor de limbă, declară, că nu recunoaşte „Reichs­rathul“ de competent a aduce aceste legi şi că ar fi absurd dacă repre­zentanţilor celorlalte ţâri li s’ar da dreptul de a majoriza pe reprezen­tanţii Boemiei. Celelalte partide cehe stau până acum la o parte, rezervate, şi n’au luat încă nici o hotărâre. In şedinţa de ori a camerei a decurs liniştit discuţiunea asupra de­clarărilor ministrului preşedinte. Să fie acesta un semn, că dorinţa ce a exprimat’o fostul ministru Gessmann e aproape de a se realiza? Ne gân­dim, că, dacă în adevăr ar succede Austriacilor să delăture din calea lor buturuga cestiunei germano-boeme, oare nu s’ar urca acţiile nemaghiari­lor, căci atunci Iusti cu ai săi ar avea un motiv mai mult să caute înţelegerea cu naţionalităţile? Am merge prea departe, dacă am voi să tragem din cuvintele lui Gessmann consecinţe atât de serioase în ce priveşte raporturile Maghiarilor cu naţionalităţile. Pentru Dr. Gess­mann, din punctul său de vedere, a fost de­sigur binevenită faima răspân­dită, că „Oberkossuth“-ul caută înţe­legerea cu naţionalităţile. Ştie el însă destul de bine câtă im­portanţă se poate da acestor faime şi mai trebue să ştie, credem, că cu toate pregătirile şi avânturile de luptă dincoace şi dincolo de Laitha suntem încă numai în ajunul crizei celei mari, care va decide nu numai asupra sorţilor de isbânda în lupta dintre Unguri şi Austriaci, ci asupra viitorului întregei monarchii habs­­burgice. Iarăşi fuziunea. Ziarele din Budapesta sunt din nou preocupate de cestiunea fu­ziunii partidului constituţional cu cel in­­dependist. Ziarele prezentă f­uziunea ca foarte necesară, în urma noilor atacuri din partea Austriei. Se comentează mult o de­­claraţiune a ministrului Andrassy, pe care a făcut-o alaltăeri în culoarele camerei. An­drassy ar fi zis următoarele : »De la înfiin­ţarea coaliţiei am fost şi sunt aderent al fusiunei. Fusiunea o ţin de o necesitate politică. Nu se poate însă aştepta ca eu şi partidul meu să ne facem de azi pe mâne independişti şi să intrăm deodată în par­tidul independist. Cel mai corect lucru ar fi să formăm un nou partid, să stabilim programul şi pe baza aceasta să facem fu­­i­ziunea . Contrar importanţei, ce se dă acestei enunciaţiuni, Andrassy a declarat în clu­bul constituţional, că de un timp încoace se exagerează vorbele spuse prin culoare şi li­ se dă prea mare importanţă. Prin ur­mare nu se poate da o prea mare impor­tanţă ştirilor despre fuziune, dacă însuşi Andrassy nu le dă importanţa cuvenită. In adunarea generală a băncii austro­ungare, ţinută alaltăeri în Viena, s’a dat cetire raportului general despre gestiunea anului trecut. In decursul discuţiei, care a urmat în legătură cu raportul general,­­ membrii presenţi s’au exprimat în contra­­ unei bănci de cartel, Austro-Ungaria şi propunerea Rusiei. Eri a avut loc în ministeriul de externe austro-ungar o recepţiune diplomatică. Cu aceasta ocaziune ministrul de externe Aeh­­renthal a declarat, că Austro-Ungaria nu este în contra propunerei Rusiei în aface­rea despăgubirei, pe care Bulgaria are s’o plătească Turciei, dacă Bulgaria şi Turcia vor accepta propunerea Rusiei. Comitetul congresului bisericei sârbeşti a decis trimiterea unei adrese Maj. Sale Monarchului, prin care se resping acuzele de înaltă trădare aduse bisericei sârbeşti în actul de acuză al procurorului şi se roagă Maj. Sa să ia sub scutul său biserica sârbească şi autonomia ei. In actul procu­rorului mitropolia de Carloviţ şi membrii şi instituţiunile ei sunt suspicionate, că ai­sta în serviciul propagandei pansârbeşti. Cuprinsul notei ruseşti Corespondentul ziarului »Vessische Zeitung« din Sofia co­munică că textul notei ruseşti trimisă pu­terilor nu e conformă în detalii cu textul publicat de agenţia telegrafică din Peters­burg. Nota cuprin­e şi alte detalii, cari se vor releva. Astfel Rusia spune în introdu­cere, că va purta neîncetat grije de inte­resele Bulgariei, şi că imediat după ce se va putea ajunge la o înţelegere pe baza aceasta Rusia va propune Turciei şi pu­terilor recunoaşterea independenţei Bul­gariei. Din parlamentul austriac. Prezentarea proiectelor legilor de limbă pentru Boem­ia. — Şedinţă furtunoasă. In şedinţa de Miercuri a camerei austriace, ministru-preşedinte a prezentat proiectele de lege, relative la constituţia naţională în Boem­ia : 1) Legea de limbă, care poartă titlul: „ l­egea privitoare la regularea folosirei limbilor la autorităţile statului, în regatul Boemiei“. 2) „legea asupra înfiinţării de guvernamente dis­trictuale în regatul Boemiei şi schimbările în organizaţia, administratinii politice, ce le necesitează. Preşedintele dă cuvântul primului mi- I nistru (strigări de »abzug« de pe băncile­­ Cehilor radicali). Preşedintele îi roagă, să­­ fie liniştiţi, să audă mai întâiu ce zice mi­nistru-preşedinte, dar în zadar. Radicalii cehi strigă necontenit şi fac o gălăgie in­fernală cu fluere, scârţâitori şi clopote de semnal, ce le-au adus cu sine hotărâţi de a face obstrucţiune technica şi le în­trebuinţară în tot decursul vorbirei primu­­lui-ministru, aşa că nu s’a auzit mai ni­mic din ce a spus acesta. Ministru-preşedinte br. Bienerth a zis,­­ că guvernul s’a văzut necesitat şi constrâns­­ de datoria sa de a prezenta aceste pro­­­­iecte de lege. Este o acţiune ce c între­­■­prinde guvernul de sila împrejurărilor, con­vins fiind, că nu mai poate merge ca până­­ acum. Cearta naţională în Boem­ia, ce se­­ învârteşte în jurul dreptului de limbă, tre­­­­bue să înceteze, dacă este ca administra­­­­ţia să poată funcţiona netulburată, şi să fie cu putinţă o­ conlucrare durabilă şi priincioasă a partidelor în parlament şi în guvern. Aceasta se poate ajunge, după cum arată păţaniile de până acuma, nu­mai pe calea unei legi, care să reguleze folosirea limbilor în Boem­ia. Numai legea poate aduce pace; numai prin ea se poate­­ pune capăt, interpretaţiunilor subiective,­­ cari se fac de multe­ ori nici măcar de au­­t­­orităţile diriguitoare responzabile, ci ade- I se­ori de organe inferioare ale guvernului.­­ Numai aceste corpuri legiuitoare, pot fi în­­ chestiunea limbei arbitrul neesceptionabil. Expune apoi ideile principale, de cari s’a condus guvernul la compunerea proiecte­lor de lege, zicând, că în acestea e depus întregul bilanţ al luptelor naţionale de zeci de ani din Boem­ia. Cel ce a compus pro­iectele, a căutat calea de mijloc, luând ca măsură necesităţile administraţiunii. In toate împrejurările regulare, aceasta a dreptului de limbă va fi mai bună decât iregularitatea de pănă acuma. Cei ce con­tribue, de a se stabili înţelegerea naţio­nală, fac să progreseze munca economică cinstită şi fac loc legislaţiunii sociale. Pace naţională şi legislaţiune socială, dată ce cere marea publicitate dela D-voastră, trebue să aveţi curajul pentru pace (a­­plauze vii). Nu trebue să vă înspăimân­taţi de mărimea şi greutatea problemei, succesul va fi în prima linie succesul D-Voastră, el va fi spre onoarea acestei camere, a votului universal, spre folosul popoarelor Austriei şi spre binele patriei noastre (Aplauze vii. Mare gălăgie pe băn­cile Cehilor). * Deputaţii Udrzal şi Kirchmayer pro­pun să se deschidă discuţiunea asupra declarării ministrului-preşedinte şi camera primeşte această propunere. Şedinţa se întrerupe. La redeschiderea şedinţei depu­tatul ceh Chok, cere­ ca moţiunile de ur­genţă să fie desbătute înaintea discursului ministrului-preşedinte. Preşedentul camerei Dr. Weisskirchner îi răspunde că camera a decis deja a discuta imediat declararea ministerială. Cehii stârnesc însă că după regulament trebue mai întâi să se discute moţiunile de urgenţă. Cehii radicali, vă­zând că majoritatea e contra cererei lor, încep iarăşi să facă un sgomot infernal cu instrumentele lor ca să împiedece vo­tarea. Un ceh şi un creştin­ social se înca­­dră, zgomotul creşte, nimeni nu mai poate vorbi. Preşedintele îi chiamă la ordine unul după altul, dar fără succes. Cehii ra­dicali au adus cu sine, ca să poată face mai mare gălăgie, şi vre­o patru aşa nu­mite maşini de ploie, ce se folosesc în te­atre, ca să se imiteze zgomotul ce-i face ploaia mare în căderea ei. Instrumentele acestea fac să asurziască pe deputaţi, cari îşi astupă urechile. înşişi obstrucţionistă trebue să-şi pună bumbac în urechi, ca să poată suporta scandalosul zgomot. Târziu pe la două oare, deputatul Dr. Stransky vrea să comunice radicalilor cehi o propunere pentru un compromis, ca şedinţa să se încheie, iar mâne să se înceapă desbaterea asupra declarării mi­nisteriale. Cehii radicali nu vreau să audă de compromis şi lărmurau mai departe. Abia numai la 4 oare p. m. s’a putut încheia un compromis, după care deputatul Masaryk, care de 3 oare ceruse cuvântul, dar n’a putut să vorbească, să-și continue vorbirea în ziua următoare, iar prezidiul se obligă, ca în decursul desbaterii asupra declarării ministrului, să nu admită nici un fel de propunere. Aceasta au cerut’o radicalii Cehă fiindcă se temeau, ca nu cumva proiectele de legi relative la folo­sirea limbilor să fie deadreptul predate unei comisiuni încunjurându-se astfel pri­ma lor cetire ; iar Cehii radicali au pro­mis, că vor înceta cu obstrucţiunea lăr­­muitoare, ceea ce au şi făcut imediat. Desvoltarea economică a României. Discursul coriutului general al României la Londra. Bristol, 20 ianuarie­­. (Raport tele­grafic al Agenţiei române.) Cu ocaziunea unui banchet, ce i s’a oferit de cătră ca­mera de comerciu şi la care a asistat lordul major din Bristol şi consilierii, d-l Alfred Stead, contul general al României, a pronunţat următorul discurs: Domnilor! Mă găsesc cu o vie plăcere ace­astă

Next