Gazeta Transilvaniei, martie 1909 (Anul 72, nr. 47-70)
1909-03-01 / nr. 47
Agrarienii şi ministrul Daranyi. Conferinţa de alaltăeri a partidelor coaliţiei iniţiată de către grupurile agrarienilor maghiari, a accentuat punctul de vedere al acestor din urmă faţă cu guvernul, dar resoluţiunea de protestare, ce o pregătiseră agrarienii, a fost în ultimul moment modificată, aşa ca să nu apară ca o deciziune luată iu contra guvernului, ci numai ca o dorinţă şi un sfat urgent, ce i se aduce la cunoştinţă. Ministrul-preşedinte Wekerle a dat să se cunoscă iniţiatorilor conferenţei că membrii guvernului numai aşa vor participa la ea, dacă se va evita de a le da vreo direcţiune hotărâtă. Guvernul poate să continue negocierile cu România şi Serbia, numai dacă nu va fi influenţat din nici o parte şi nu se va conduce decât de interesele generale economice ale Ungariei. Le-a spus apoi, că şi guvernul doreşte, ca vite vii să nu fie importate în Ungaria, ci să se permită numai importul de carne de vită tăiată şi acest import să stea în proporţie cu exportul Ungariei în ţările apusene. Agrarienii însă nu se mulţumesc numai cu interzicerea importului de vite vii, ci cer să se refuze şi importul de carne tăiată. Aceasta cerere extremă a formulat’o comisiunea reuniunii de agricultură, care s’a prezentat în deputaţiune la ministrul agriculturii Daranyi. Acesta s’a văzut constrâns să se declare, că totuşi pentru importul de carne tăiată trebue să se facă concesiuni României şi la timpul său Serbiei, căci situaţiunea politică nu permite guvernului să se emancipeze de această exigenţă. Duminecă se va întruni iarăşi la Viena un consiliu comun de miniştri, care se va ocupa cu convenţiunile comerciale şi îndeosebi cu îndatoririle, ce le impun în momentele critice de faţă guvernelor austro-ungare raporturile economice şi politice cu România. Se pare, că cu toate astea Daranyi s-a prea avansat în apărarea intereselor agrarienilor, aşa că a venit în conflict cu ministru-preşedinte Wekerle, care, în deplin acord cu dr. Aehrenthal, crede că trebue să se facă concesiuni statelor mici vecine în interesul întregei monarhii. Prin Budapesta circulă chiar ştirea, că din cauza divergenţelor de păreri ivite între Daranyi şi colegii săi în cestiunea convenţiunilor comerciale şi a concesiunilor ce le vor reclama acestea, poziţia ministrului Daranyi e zdruncinată şi că e posibil, ca el să fie silit a-şi da dimisiunea. Multe păcate au guvernele de la Budapesta şi Viena în ce priveşte raporturile economice cu statele mici dela sudul monarchiei, şi aceste păcate se răsfrâng mai mult asupra poporaţiunei acestei monarchii, care a suferit în urma anormalelor şi nesănătoaselor raporturi economice din anii ultimi mai mult decât poporaţiunea statelor, despre cari vorbim. ANUL LXXII. Telefon: Nr. 226. GAZETA apare Intrepartit MolameatB nénin Austro-Duzaill Pe un an 24 cor., ?* şase luni 12 cor., pe trei linoi 6 cor. N-rli de Dumbeaa 4 cor. pe *r Pentru România şi strnlcitaw. Pe un an 40 ÎTanci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. 8-rl! de Dumbena 8 fr. pa an. Se prenumerâ la toate pâ* aiile poştale din Intru şi di* afară şi la d-nii colectori. Abouameatul peatra Eraso?. Administraţiunes. Piaţa mari» târgul Inului Nr. 80. etagir. I. Pe un an 20 core, pe şase luni 10 cor., pe trei luni o cor. Cu dusul acasă . Pe un an 24 cor., pe şase luni 1.2 cor., petrei luni 8 cor. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele, cât şi inserţiunile surt a ae plăti înainte. REDACŢIUNEA., MiiilitnttaiM \\ Tipirali Srajsv. piaţa mar* sx. 30. TELEFON Nr. 226. Scrisori nerranoate an se primoBO. Manuscripte nu s© retrimit. Inserate %o prin.eBC la Arfmlnlttraţlui»« Srasov şi la următoarele SÎSOURI de AMUMTURI: în Vions la M. Dukea Nachf., Nus. Augenfeld & Emeric Lesser, Heinrich Sehaiek, A. Oppelik Nachf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Golber- Bier. Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VUI Erzsébet-körút). Preţul livorţlunilor: o serie formond pe o coloană 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi Învoială. — RECLAME pe padina 8-ti o serie 20 bani. Nr. 47 Braşov, Duminecă 1 (14) Martie 1909. Şi unde rămân interesele milioanelor de consumători dela noi de cari în în Ungaria mai cu seamă nu s’a ţinut samă nici odată la încheierea convenţiunilor comerciale, numai dorinţele şi interesele claselor producătoare au fost luate ca directivă de către guverne? Se zice, că, dacă se va concede ca din România şi Serbia să se importe în Ungaria vite şi cereale eftine, aceasta va aduce cu sine o scădere desavantajoasă a preţurilor şi va păgubi puterea de compătimire a agronomilor din ţară. Cei ce susţin acestea nu au calculat şi nici nu şi-au dat silinţa să calculeze niciodată ce mari foloase ar aduce de altă parte oftinirea cărnii şi până la un punct oarecare şi a cerealelor pentru mulţimea cea enormă de ţărani şi muncitori, cari azi abia mai pot exista şi se gândesc şi se pregătesc să apuce calea spre America pentru a-şi asigura traiul vieţii. Conferenţa clubului naţional. Clubul deputaţilor naţionalişti, scrie »Lupta«, a ţinut ori (joi) d. a. la oarele 4 sub presidiul d-lui Dr. Teodor Mihályi o conferenţă, la care au luat parte numeroşi membri ai partidului. In conferenţa aceasta s’au discutat cestiuni curente. S’au designat oratorii, cari să ia cuvântul în discuţia asupra proiectului de lege pentru congruă. Preşedintele clubului a raportat în urmă despre rezultatul alegerei de la Oraviţa şi a constatat, că rezultatul acesta este urmarea terorismului ne maipomenit săvârşit în contra partidului naţional. Conferenţa a însărcinat pe d-l deputat Dr. St Pop, cu misiunea de a adresa cu proxima ocaziune in cestiunea abuzurilor de la Oraviţa o interpelare ministrului de interne. Conferenţa a hotărât mai departe să nu candideze membri în comisiunea parlamentară aleasă in scopul pregătirei proiectului de lege pentru colonizări. Camera rezervase în comisia aceasta un loc şi pe seama partidului naţionalităţilor. Clubul însă, potrivit atitudinei sale din trecut, a refuzat să designeze membrii în comisie, după cum a refuzat să-şi pună candidaţi şi pentru posturile din alte comisiuni. Fiind timpul înaintat, deliberarea asupra celorlalte cestiuni curente s’a amânat pe proxima şedinţă plenară, care se va convoca în cursul săptămânei acesteia. Protest contra congruei. Preoţii din tractul protopresbiterial al Aradului, întrunindu-se joi în conferenţă, au luat la desbatere proiectul de lege privitor la congrua preoţească şi constatând cu toţi dispoziţiunile din acest proiect, cari vatămă adânc autonomia bisericei cât şi demnitatea preoţimii, unanim au protestat în contra acestor tendenţe şi au decis să roage pe I. S. Sa domnul Episcop diecezan şi pe Ven. Cons, ca atât la guvern cât şi la casa Magnaţilor să intervină cu toată autoritatea şi energia pentru modificarea dispoziţiilor vătămătoare şi umilitoare pentru biserică şi preoţime. Din dieta ungară. In şedinţa de alaltăeri a dietei s’a primit şi în desbaterea specială proiectul de lege despre darea de venit cu unele modificări neesenţiale. In aceeaşi şedinţă s’a primit in general şi în special şi proiectul de lege pentru unificarea administraţiei publice. La începutul şedinţei dep Hoitsy a prezentat în numele comisiunei financiare proiectul de lege despre desvoltarea minelor de cărbuni ale statului. Eri s’a terminat în camera ungară desbaterea proiectelor de lege pentru reforma dărilor, ce a fost prezentate încă în octomvrie anul trecut de ministru-preşedinte şi ministru de finanţe Wekerle. Desbaterea acestor proiecte a durat două luni de zile. Pe la finea şedinţei de oun dr. Wekerle a mulţămit camerei pentru sprijinul, ce i l’a dat, promovând primirea proiectelor sale de reformă a dărilor, cari după părerea şi convingerea sa sunt de mare importanţă pentru viitoarea desvoltare a ţării. Cu aceasta ocaziune mamelucii de toate nuanţele au făcut ministrului mari ovaţiuni. Mandat nimicit. Comisiunea de imunitate a camerei ungare a nimicit în şedinţa ei de ori mandatul deputatului slovac naţionalist Milan Ivanka, mandat ce fusese atacat prin petiţiune. Turcia nu opreşte transportul de arme în Serbia. Cu tema aceasta se ocupă »N. F. P.«, în numărul său de ori sfârşind articolul său cu următoarele observări: »Nu numai în evanghelie are valoare morala sentinţei: cel ce nu e pentru noi e contra noastră. Monarhia Austro-Ungară aduce mari jertfe în bani în avantagii comerciale de tot felul pentru a se împăca cu Turcia, iar în schimb Serbia capătă dreptul de transport pentru arme, muniţiare şi materii explosibile? Toată Europa vrea pacea. Franţa şi Germania se unesc în dorinţa de a o salva. Chiar şi Rusia dă a se cunoaşte în mod neîndoios că pretenziunile Serbiei, de a i se face concesiuni teritoriale, nu află adheziunea nici unei puteri. Numai o singură putere amică nouă, nu face ce e în puterea ei, ce nu o separează de nici un aliat, ce nu o costă decât o trăsătură de peană, spre a susţinea pacea: Turcia! Franţa a zis, că va cădea în disgraţia Rusiei. Germania se pune formal cu steagurile desfășurate, accentuând »casus foederis«, pe partea Austro-Ungariei, dar Turcia lucră în contra scopului tuturor statelor europene. Unde acestea vor să descurajeze, Turcia dă mijloace războiului. In ziua când chiar Rusia declară Serbiei, că toate puterile o părăsesc, Turcia îi permite să-și procure dinamită pentru războiul ei. Permisiunea, ce o dă Turcia pentru transportul materialului de războiu în Serbia, e prea nefirească, decât ca să rămână necombătută. Serbia are astăzi mai mare necesitate de pace decât de dinamită și de arme. Bandele sârbe la graniţa Bosniei şi Herţegovinei. Ziarele din Belgrad spun că bandele sârbe sunt deja complect echipate şi înarmate. Comitetul apărărei raţionale spune că a urmat până acum 12.000 de oameni şi anume: 6000 macedoneni, 4000 sârbi şi 2000 albanezi. Comanda au luat-o 20 de voivozi macedoneni experimentaţi şi 20 ofiţeri sârbi. Bandele sunt armate cu puşti cu repetiţie şi cu bombe de mână. Uniforma este portul naţional sârbo-albanez. Un sârb din Bosnia a predat minis- S trulîiî de războiu un milion şi 300 mii mărci pentru înarmarea bandelor. Bandele s-au postat în apropierea Bosniei şi Herţegovinei. Situaţia în Sailujac. Se comunică din Plevice, că de când au plecat ■ trupele austriace a încetat orice activitate comercială. Multe familii au ajuns muritoare de foame. Deja câteva zile au apărut bande sârbe şi muntenegrene. Guvernul turc a concentrat trupe la ambele graniţe, deoarece sunt semne că sârbii şi muntenegrenii vor se pătrundă în acelaş timp în sandjacul Novi-Bazar. Junii-Turci pentru art. 23 din Tratatul de la Berlin. Corespondentul ziarului »Politische Korrespodenz« scrie din Sofia, că cercurile oficiale au indicii că ministrul de externe turc Rifaat Paşa în conferinţele ce a avut pe la curţile europene a atins şi art. 23 din tratatul de la Berlin referitor la autonomia Bosniei şi Herţegovinei. Misiunea ministrului turc este de a decide Puterile ca să desfiinţeze acest articol. Motivul principal al revoluţiunii din Iulie, care a adus noul regim, a fost de a zădărnici intenţiunea unor mari puteri, cari voiau instituirea unui guvernator general pentru Macedonia. Junii turci socotesc că a venit momentul ca să lucreze pentru desfiinţarea numitului articol al tratatului din Berlin şi regularea situaţiei internaţionale a Turciei cu privire la Macedonia, astfel ca să se împiedece pe viitor orice amestec al Puterilor în afacerile Macedoniei, cum s’a întâmplat în trecut. Din Scupştina sârbească, Joia trecută Scupştina sârbească având şedinţă, ministru de externe Milovanovici a dat la interpelarea ce i-a adresat-o deputatul tânăr radical Zurovici următoarea lămurire asupra demersului făcut de cătră Rusia la guvernul sârbesc : »De câtva timp — zise Milovanovici, — mai ales de când a fost semnată împăciuirea austro-ungară turcească, raporturile dintre Serbia şi Austro-Ungaria s’au înăsprit, deşi Serbia n’a dat prilegiu la aceasta nici prin măsuri militare nici prin paşi diplomatici. Pasul acesta a deşteptat la marile puteri, cari voesc să susţină cu orice preţ pacea în Europa, mare îngrijire. S’au făcut diferite propuneri pentru delăturarea conflictului. In cele din urmă Rusia, care ca totdeauna e condusă de simpatii faţă cu Serbia, a luat iniţiativa de a face guvernului sârbesc unele propuneri amicale. (Ministrul ceteşte textul notei ruseşti). Serbia a răspuns la aceasta precizând adevăratul înţeles al punctului său de vedere îndreptăţit, şi accentuând, că consecvenţele acestui punct de vedere sunt de aşa natură încât nu pot da Austro-Ungariei nici un pretext de a purta răsboi contra Serbiei.Ministrul Milovanovici a cetit apoi textul depeşei circulare dela 10. c. pe care l-am publicat în numărul trecut al foaiei noastre. Deputatul Zurovici se declară mulţumit cu răspunsul ministrului de externe. Guvernului, zice el, ia succes de a susţinea raporturi normale şi cu acea monarhie, care a grămădit trupe număroase la graniţele sârbeşti deschise. Guvernului sârbesc ia succes a susţinea pacea europeană cu preţul marei sale popularităţi. Prin aceia că guvernul sârbesc n’a renunţat la drepturile Sârbiei şi ale poporului sârbesc şi n’a părăsit punctul de vedere, pe care s’a pus la începutul crizei provocate prin anexiunea Bozniei şi Herţegovinei, şi prin aceea că nu aşteaptă dela Austro-Ungaria nici un fel de cadou, guvernul sârbesc a predat cauza sârbească tribunalului celui mai competent (puterilor mari semnatare). E dreaptă cauza sârbească şi înţelept e răspunsul guvernului sârbesc. Acum e la rândul marilor puteri să arate dacă în adevăr sunt drepte şi înţelepte. (Voci: Aşa e !) Drepturi politice Dobrogenilor. Primministrul României d-l Ion Brătianu a prezentat alaltăeri Maj. Sale Regelui Carol proiectul de lege, prin care se acordă drepturi politice Dobrogenilor. Acest proiect va fi depus zilele aceste pe biroul camerelor române. Din punct de vedere al reprezentaţiunii naţionale Dobrogea va rămânea împărţită tot în două judeţe. E probabil că fiecare judeţ va alege 2 senatori şi 2 deputaţi la colegiul I, un senator şi un deputat la colegiul II şi un deputat la colegiul III.