Gazeta Transilvaniei, martie 1909 (Anul 72, nr. 47-70)

1909-03-01 / nr. 47

Agrarienii şi ministrul Daranyi. Conferinţa de alaltăeri a partide­lor coaliţiei iniţiată de către grupu­rile agrarienilor maghiari, a accen­tuat punctul de vedere al acestor din urmă faţă cu guvernul, dar resoluţiu­­nea de protestare, ce o pregătiseră agrarienii, a fost în ultimul moment modificată, aşa ca să nu apară ca o deciziune luată iu contra guvernului, ci numai ca o dorinţă şi un sfat ur­gent, ce i­ se aduce la cunoştinţă. Mi­­nistrul-preşedinte Wekerle a dat să se cunoscă iniţiatorilor conferenţei că membrii guvernului numai aşa vor pa­rticipa la ea, dacă se va evita de a­ le da vreo direcţiune hotărâtă. Guvernul poate să continue ne­gocierile cu România şi Serbia, nu­mai dacă nu va fi influenţat din nici o parte şi nu se va conduce decât de interesele generale economice ale Ungariei. Le-a spus apoi, că şi guver­nul doreşte, ca vite vii să nu fie im­portate în Ungaria, ci să se permită numai importul de carne de vită tă­iată şi acest import să stea în pro­porţie cu exportul Ungariei în ţările apusene. Agrarienii însă nu se mulţumesc numai cu interzicerea importului de vite vii, ci cer să se refuze şi im­portul de carne tăiată. Aceasta cerere extremă a formulat’o comisiunea reu­niunii de agricultură, care s’a pre­zentat în deputaţiune la ministrul agriculturii Daranyi. Acesta s’a văzut constrâns să se declare, că totuşi pentru importul de carne tăiată tre­­bue să se facă concesiuni României şi la timpul său Serbiei, căci situa­­ţiunea politică nu permite guvernului să se emancipeze de această exi­genţă. Duminecă se va întruni iarăşi la Viena un consiliu comun de miniştri, care se va ocupa cu convenţiunile co­merciale şi în­deosebi cu îndatoririle, ce le impun în momentele critice de faţă guvernelor austro-ungare rapor­turile economice şi politice cu Ro­mânia. Se pare, că cu toate astea Da­ranyi s-a prea avansat în apărarea intereselor agrarienilor, aşa că a ve­nit în conflict cu ministru-preşedinte Wekerle, care, în deplin acord cu dr. Aehrenth­al, crede că trebue să se facă concesiuni statelor mici vecine în interesul întregei monarhii. Prin Budapesta circulă chiar ştirea, că din cauza divergenţelor de păreri ivite între Daranyi şi colegii săi în cestiu­­nea convenţiunilor comerciale şi a concesiunilor ce le vor reclama aces­tea, poziţia ministrului Daranyi e zdruncinată şi că e posibil, ca el să fie silit a-şi da dimisiunea. Multe păcate au guvernele de la Budapesta şi Viena în ce priveşte ra­porturile economice cu statele mici dela sudul monarchiei, şi aceste pă­cate se răsfrâng mai mult asupra poporaţiunei acestei monarchii, care a suferit în urma anormalelor şi nesănătoaselor raporturi economice din anii ultimi mai mult decât popo­­raţiunea statelor, despre cari vorbim. ANUL LXXII. Telefon: Nr. 226. GAZETA apare Intrepartit MolameatB nénin Austro-Duzaill Pe un an 24 cor., ?­­* şase lun­i 12 cor., pe trei linoi 6 cor. N-rli de Dumb­eaa 4 cor. pe *r Pentru România şi strnlcitaw. Pe un an 40 ÎTanci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. 8-rl! de Dumb­ena 8 fr. pa an. Se prenumerâ la toate pâ* aiile poştale din Intru şi di* afară şi la d-nii colectori. Abouam­eatul peatra Eraso?. Administraţiunes. Piaţa mari» târgul Inului Nr. 80. etagir. I. Pe un an 20 core, pe şase luni 10 cor., pe trei luni o cor. Cu dusul acasă . Pe un an 24 cor., pe şase luni 1.2 cor., pe­trei luni 8 cor. — Un esem­­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele, cât şi inserţiunile surt a ae plăti înainte. REDA­CŢIUNEA., MiiilitnttaiM \\ Tipirali Srajsv. piaţa mar* sx. 30. TELEFON Nr. 226. Scrisori nerranoate an se primoBO. Manuscripte nu s© retrimit. Inserate %o prin.eBC la Arfmlnlttraţlui»« Srasov şi la următoarele SÎSOURI de AMUMTURI: în Vions la M. Dukea Nachf., Nus. Augenf­eld & Emeric Les­ser, Heinrich Sehaiek, A. Op­­pelik Nachf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Golber- Bier. Ekstein Bernat, Iuliu Le­opold (VUI Erzsébet-körút). Preţul livorţlunilor: o serie formond pe o coloană 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi Învo­ială. — RECLAME pe padina 8-ti o serie 20 bani. Nr. 47 Braşov, Duminecă 1 (14) Martie 1909. Şi unde rămân interesele milioanelor de consumători dela noi de cari în în Ungaria mai cu seamă nu s’a ţi­nut samă nici odată la încheierea convenţiunilor comerciale, numai do­rinţele şi interesele claselor producă­toare au fost luate ca directivă de către guverne? Se zice, că, dacă se va concede ca din România şi Serbia să se im­porte în Ungaria vite şi cereale ef­­tine, aceasta va aduce cu sine o scă­dere desavantajoasă a preţurilor şi va păgubi puterea de compătimire a agronomilor din ţară. Cei ce susţin acestea nu au cal­culat şi nici nu şi-au dat silinţa să cal­culeze niciodată ce mari foloase ar aduce de altă parte oftinirea cărnii şi până la un punct oarecare şi a cerealelor pentru mulţimea cea enormă de ţă­rani şi muncitori, cari azi abia mai pot exista şi se gândesc şi se pregă­tesc să apuce calea spre America pen­tru a-şi asigura traiul vieţii. Conferenţa clubului naţional. Clubul deputaţilor naţionalişti, scrie »Lupta«, a ţinut ori (joi) d. a. la oarele 4 sub presi­­diul d-lui Dr. Teodor Mihályi o conferenţă, la care au luat parte numeroşi membri ai partidului. In conferenţa aceasta s’au dis­cutat cestiuni curente. S’au designat ora­torii, cari să ia cuvântul în discuţia asupra proiectului de lege pentru congruă. Preşe­dintele clubului a raportat în urmă despre rezultatul alegerei de la Oraviţa şi a con­statat, că rezultatul acesta este urmarea terorismului ne mai­pomenit săvârşit în contra partidului naţional. Conferenţa a însărcinat pe d-l deputat Dr. St Pop, cu misiunea de a adresa cu proxima ocaziune in cestiunea abuzurilor de la Oraviţa o in­terpelare ministrului de interne. Conferen­ţa a hotărât mai departe să nu candideze membri în comisiunea parlamentară aleasă in scopul pregătirei proiectului de lege pentru colonizări. Camera rezervase în co­misia aceasta un loc şi pe seama partidu­lui naţionalităţilor. Clubul însă, potrivit ati­tudinei sale din trecut, a refuzat să desig­neze membrii în comisie, după cum a re­fuzat să-şi pună candidaţi şi pentru pos­­turile din alte comisiuni. Fiind timpul înaintat, deliberarea asupra celorlalte ces­­tiuni curente s’a amânat pe proxima şe­dinţă plenară, care se va convoca în cur­sul săptămânei acesteia. Protest contra congruei. Preoţii din tractul protopresbiterial al Aradului, în­­trunindu-se joi în conferenţă, au luat la desbatere proiectul de lege privitor la congrua preoţească şi constatând cu toţi dispoziţiunile din acest proiect, cari vată­­mă adânc autonomia bisericei cât şi dem­nitatea preoţimii, unanim au protestat în contra acestor tendenţe şi au decis să roage pe I. S. Sa domnul Episcop diece­zan şi pe Ven. Cons, ca atât la guvern cât şi la casa Magnaţilor să intervină cu toată autoritatea şi energia pentru modi­ficarea dispoziţiilor vătămătoare şi umili­toare pentru biserică şi preoţime. Din dieta ungară. In şedinţa de alal­tăeri a dietei s’a primit şi în desbaterea specială proiectul de lege despre darea de venit cu unele modificări neesenţiale. In aceeaşi şedinţă s’a primit in general şi în special şi proiectul de lege pentru uni­ficarea administraţiei publice. La începutul şedinţei dep Hoitsy a prezentat în nu­mele comisiunei financiare proiectul de lege despre desvoltarea minelor de căr­buni ale statului. Eri s’a terminat în camera ungară desbaterea proiectelor de lege pentru re­forma dărilor, ce a fost prezentate încă în octomvrie anul trecut de ministru-preşe­dinte şi ministru de finanţe Wekerle. Desbaterea acestor proiecte a durat două luni de zile. Pe la finea şedinţei de oun dr. Wekerle a mulţămit camerei pentru spri­jinul, ce i­ l’a dat, promovând primirea proiectelor sale de reformă a dărilor, cari după părerea şi convingerea sa sunt de mare importanţă pentru viitoarea desvol­­tare a ţării. Cu aceasta ocaziune mame­­lucii de toate nuanţele au făcut ministrului mari ovaţiuni. Mandat nimicit. Comisiunea de imu­nitate a camerei ungare a nimicit în şe­dinţa ei de ori mandatul deputatului slo­vac naţionalist Milan Ivanka, mandat ce fusese atacat prin petiţiune. Turcia nu opreşte transportul de arme în Serbia. Cu tema aceasta se ocupă »N. F. P.«, în numărul său de ori sfârşind articolul său cu următoarele observări: »Nu numai în evanghelie are valoare morala sentinţei: cel ce nu e pentru noi e contra noastră. Monarhia Austro-Ungară aduce mari jertfe în bani în avantagii co­merciale de tot felul pentru a se împăca cu Turcia, iar în schimb Serbia capătă dreptul de transport pentru arme, muni­­ţiar­e şi materii explosibile? Toată Europa vrea pacea. Franţa şi Germania se unesc în dorinţa de a o salva. Chiar şi Rusia dă a se cunoaşte în mod neîndoios că pretenziunile Serbiei, de a i­ se face concesiuni teritoriale, nu află ad­­heziunea nici unei puteri. Numai o sin­gură putere amică nouă, nu face ce e în puterea ei, ce nu o separează de nici un aliat, ce nu o costă decât o trăsătură de peană, spre a susţinea pacea: Turcia! Franţa a zis, că va cădea în disgraţia Rusiei. Germania se pune formal cu stea­gurile desfășurate, accentuând »casus foe­deris«, pe partea Austro-Ungariei, dar Turcia lucră în contra scopului tuturor statelor europene. Unde acestea vor să descurajeze, Turcia dă mijloace războiului. In ziua când chiar Rusia declară Serbiei, că toate puterile o părăsesc, Turcia îi per­mite să-și procure dinamită pentru războ­iul ei. Permisiunea, ce o dă Turcia pentru transportul materialului de războiu în Serbia, e prea nefirească, decât ca să ră­mână necombătută. Serbia are astăzi mai mare necesitate de pace decât de dinamită și de arme. Bandele sârbe la graniţa Bosniei şi Herţegovinei. Ziarele din Belgrad spun că bandele sârbe sunt deja complect echipate şi înarmate. Comitetul apărărei raţionale spune că a urmat până acum 12.000 de oameni şi anume: 6000 macedoneni, 4000 sârbi şi 2000 albanezi. Comanda au luat-o 20 de voivozi macedoneni experimentaţi şi 20 ofiţeri sârbi. Bandele sunt armate cu puşti cu repetiţie şi cu bombe de mână. Uniforma este portul naţional sârbo-alba­­nez. Un sârb din Bosnia a predat minis- S trulîiî de războiu un milion şi 300 mii­­ mărci pentru înarmarea bandelor. Bandele s-au postat în apropierea Bosniei şi Her­­ţegovinei. Situaţia în Sailujac. Se comunică din Plevice, că de când au plecat ■ trupele aus­­triace a încetat orice activitate comer­cială. Multe familii au ajuns muritoare de foame. Deja câteva zile au apărut bande sârbe şi muntenegrene. Guvernul turc a concen­trat trupe la ambele graniţe, deoarece sunt semne că sârbii şi muntenegrenii vor se pătrundă în acelaş timp în sandjacul Novi-Bazar. Junii-Turci pentru art. 23 din Trata­tul de la Berlin. Corespondentul ziarului »Politische Korrespodenz« scrie din Sofia, că cercurile oficiale au indicii că ministrul de externe turc Rifaat Paşa în conferin­ţele ce a avut pe la curţile europene a atins şi art. 23 din tratatul de la Berlin referitor la autonomia Bosniei şi Herţego­­vinei. Misiunea ministrului turc este de a decide Puterile ca să desfiinţeze acest ar­ticol. Motivul principal al revoluţiunii din Iulie, care a adus noul regim, a fost de a zădărnici intenţiunea unor mari puteri, cari voiau instituirea unui guvernator ge­neral pentru Macedonia. Junii­ turci socotesc că a venit momentul ca să lucreze pentru desfiinţarea numitului articol al tratatului din Berlin şi regularea situaţiei interna­ţionale a Turciei cu privire la Macedonia, astfel ca să se împiedece pe viitor orice amestec al Puterilor în afacerile Macedo­niei, cum s’a întâmplat în trecut. Din Scupştina sârbească, Joia trecută Scupştina sârbească având şedinţă, ministru de externe Milo­vanovici a dat la interpelarea ce i-a adre­­sat-o deputatul tânăr radical Zurovici ur­mătoarea lămurire asupra demersului făcut de cătră Rusia la guvernul sârbesc : »De câtva timp — zise Milovanovici, — mai ales de când a fost semnată îm­păciuirea austro-ungară turcească, rapor­turile dintre Serbia şi Austro-Ungaria s’au înăsprit, deşi Serbia n’a dat prilegiu la aceasta nici prin măsuri militare nici prin paşi diplomatici. Pasul acesta a deşteptat la marile puteri, cari voesc să susţină cu orice preţ pacea în Europa, mare îngrijire. S’au făcut diferite propuneri pentru delă­­turarea conflictului. In cele din urmă Rusia, care ca totdeauna e condusă de simpatii faţă cu Serbia, a luat iniţiativa de a face guvernului sârbesc unele propuneri ami­cale. (Ministrul ceteşte textul notei ru­seşti). Serbia a răspuns la aceasta preci­zând adevăratul înţeles al punctului său de vedere îndreptăţit, şi accentuând, că consecvenţele acestui punct de vedere sunt de aşa natură încât nu pot da Austro-Un­gariei nici un pretext de a purta răsboi contra Serbiei.­­Ministrul Milovanovici a cetit apoi textul depeşei circulare dela 10­­. c. pe care l-am publicat în numărul tre­cut al foaiei noastre. Deputatul Zurovici se declară mulţu­mit cu răspunsul ministrului de externe. Guvernului, zice el, ia succes de a susţinea raporturi normale şi cu acea monarhie, care a grămădit trupe număroase la gra­niţele sârbeşti deschise. Guvernului sârbesc ia succes a susţinea pacea europeană cu preţul marei sale popularităţi. Prin aceia că guvernul sârbesc n’a renunţat la drep­turile Sârbiei şi ale poporului sârbesc şi n’a părăsit punctul de vedere, pe care s’a pus la începutul crizei provocate prin ane­xiunea Bozniei şi Herţegovinei, şi prin a­­ceea că nu aşteaptă dela Austro-Ungaria nici un fel de cadou, guvernul sârbesc a predat cauza sârbească tribunalului celui mai competent (puterilor mari semnatare). E dreaptă cauza sârbească şi înţelept e răspunsul guvernului sârbesc. Acum e la rândul marilor puteri să arate dacă în a­­devăr sunt drepte şi înţelepte. (Voci: Aşa e !) Drepturi politice Dobrogenilor. Prim­­ministrul României d-l Ion Brătianu a pre­zentat alaltăeri Maj. Sale Regelui Carol proiectul de lege, prin care se acordă drepturi politice Dobrogenilor. Acest pro­iect va fi depus zilele aceste pe biroul ca­merelor române. Din punct de vedere al reprezentaţiunii naţionale Dobrogea va rămânea împărţită tot în două judeţe. E probabil că fiecare judeţ va alege 2 se­natori şi 2 deputaţi la colegiul I, un se­nator şi un deputat la colegiul II şi un deputat la colegiul III.

Next