Gazeta Transilvaniei, iulie 1909 (Anul 72, nr. 140-165)

1909-07-22 / nr. 157

Pagina 2, aceasta la arhivele pretoriale din toată ţara şi cu deosebire la arhiva pretorială locală, în care cu miile se află judecăţile în prevaricaţii şi alte delicte, prin cari s’au nefericit materialmente atâtea familii, aşa încât cu drept cuvânt se poate susţinea, că dacă va mai continua acest sistem de persecuţii pe cale administrativă, va urma nimicirea materială şi sărăcirea totală a tuturor cetăţenilor din ţară, cari nu apar­ţin partidelor coaliţioniste. Nedrepte şi ilegale sunt dispoziţiile referitoare la dreptul de întruniri. Ce să zicem despre dispoziţiile mini­strului de culte?, care după cum Vă este cunoscut chiar din pressa maghiară, în timpul mai recent a ordinat cercetări di­sciplinare cu sutele în contra învăţătorilor naţionalităţilor din toată ţara, sub pretex­tul, că aceştia nu ar produce destul de mare progres în instruirea elevilor în limba maghiară, cu toate că în legea şco­lară este dispoziţie clară, că sub acest pre­text nu se vor lua la răspundere învăţă­torii naţionalităţilor până la anul 1910. Iar referitor la exercitarea liberă în che­stiunile confesionale bisericeşti tot acest ministru a avut temeritatea să ordineze, că în şcoalele poporale de stat preoţii sunt datori a propune religia ba chiar şi rugă­ciunile în limba statului, pe care în ţinu­turile naţionalităţilor elevii nu o înţeleg — cu un cuvânt prin aceasta ordinaţiune li se interzice naţionalităţilor, de a se ruga lui Dumnezeu în limba lor maternă. Tot în aceasta ordinaţiune ministrul de culte di­spune, ca acel preot catehet, care nu se va acomoda acestei dispoziţii, va fi lipsit de congruă, faţă de aceasta dispoziţiune atât de jignitoare pentru bisericile naţionalită­ţilor, forurile competente ale acestora, ba­­zându-se pe legile bisericeşti autonome, au interzis preoţilor catecheţi ca să pro­pună religia în limba statului şi au ordo­nat ca religia conform dispoziţiilor dog­matice şi uzului legal de până acuma şi conform principiului esercerei libere de religiune, — să se propună şi mai departe în limba maternă. Aceasta dispoziţie dată în mod firesc şi natural din partea foru­rilor bisericeşti, ajungând la cunoştinţa mi­nistrului de culte, acesta numai­decât a recercat toate forurile episcopeşti, ca să-şi revoace ordinaţiunile bazate pe lege, căci la din contră ministrul de culte va sista congrua de pe întreg teritoriul diecezei. Aşa s’a ivit cel mai flagrant conflict între ministrul de culte şi forurile compe­tente bisericeşti. Ce va fi sfârşitul acestui conflict, nu se poate prevedea. Un lucru însă este sigur, că forurile bisericeşti nu pot ceda din punctul lor de vedere legal şi dogmatic. Deci verosimil, ministrul de culte dacă mai rămâne la pu­tere, cu o trăsătură de pană va detrage congrua tuturor preoţilor naţionalităţilor nemaghiare. Iată domnilor pentru ce a fost de lipsă legea congruei, adecă pentru­ ca mi­nistrul de culte să aibă arma în mână de a putea ameninţa şi nimici pe toţi preoţii naţionalităţilor nemaghiare, cari nu vor voi să propună religiunea în limba statu­lui şi cu siguranţă se poate prevedea, că mai târziu tot acest ministru, care de la venirea sa la putere a conturbat pacea re­ligioasă în această ţară, va avea temerita­tea a dispune, ca limba statului să se in­troducă şi în biserică. Judecând după a­­ceste fapte temerare ale ministrului de culte cu drept cuvânt putem fi îngrijoraţi de soartea aşezămintelor noastre religioase şi culturale , căci precum vedem, tot acest ministru are temeritatea de a ataca chiar şi drept­ul de proprietate a foştilor grăni­­ţeri n­ăsăudeni, confiscându-le pe nedreptul fondurile culturale şi denegând de ani de zile lichidarea stipendiilor sutelor de tineri grăn­i­ţi, cărora forul competent le-a în­cuviinţat aceste stipendii. (Finea va urma).*­porală ascultând darea de samă a de­putatului cercual Dr. Teodor Mihali îşi exprimă nestrămutata lor alipire şi încredere faţă de iubitul lor depu­tat şi aprobând întru toate ţinuta şi activitatea politică desvoltată de dân­sul şi de partidul naţionalităţilor din parlament, îl roagă să continue şi mai departe cu aceeaşi energie şi con­dus de aceleaşi principii, lupta grea pentru libertatea neamului românesc şi pentru bunăstarea şi progresul ţării întregi. „Tot­odată apreciind adunarea situaţia politică grea, în care să află ţara şi care justifică pe deplin poli­tica tradiţională a poporului român îndreptată contra esclusivismului de rassă şi a prepetenţei claselor feu­dale privilegiate şi azi, constată, că singura cale de rezolvire este demo­cratizarea instituţiilor politice ale ţării şi spre acest scop pretinde introdu­cerea fără amânare a votului univer­sal, direct, secret şi egal, de la care singur se poate spera apărarea mari­lor şi adevăratelor interese ale nea­mului românesc, a patriei şi a dina­stiei. Constată cu bucurie afirmarea politică doamnă a partidului naţional român şi pretinde ca în rezolvirea marilor chestiuni, de la cari depinde viitorul întregei ţări şi prin urmare şi al poporului românesc, să se asculte şi cuvântul reprezentanţilor poporului român şi al popoarelor nemaghiare din ţară, care reprezintă majoritatea ţării acesteia. „Adunarea îşi exprimă adânca sa neîncredere faţă de guvernul ţării pentru nefasta sa politică, care în continuarea sistemului său actual de guvernare împiedecă desvoltarea ţării şi validitatea dreaptă a popoarelor ei şi periclitează prestigiul de mare pu­tere a monarhiei. “ Proiectul de resoluţie, votat de adunarea poporală din cercul Ileanda­mare, ţinută Duminecă în 1 August­­. „Alegătorii cercului electoral Iean­­da­mare întruniţi la adunarea pe­­ ­ Amănunte asupra dării de samă Deodată cu discursul dep. Dr. T. Mi­­hali am primit de la corespondentul nostru special cu poşta de azi dimineaţă un vo­luminos raport asupra întrunirei imposante de Duminecă din Oeanda-mare, asupra conferenţei deputaţilor naţionalişti, ţinută în Deş, asupra festivităţii aşezărei pietrii fundamentale a bisericei române din Chi­­zeni şi asupra serbărilor aranjate din a­­ceste incidente Din cauza lipsei de spaţiu suntem nevoiţi a amâna publicarea acestui raport pentru numărul poporal. Pentru astăzi dăm câteva amănunte despre adunarea din Ileanda mare. La intrarea în această frun­taşă comună a deputatului Dr. T. Mihali şi a deputaţilor naţionalişti Dr. I. Maniu, Dr. Vlad, Dr. Vaida, Dr. Suciu, Dr. G. Po­­povici şi Dr. St. Petrovici, însoţiţi de un număr mare de fruntaşi români, între cari şi poetul O. Goga, deputatul cercului a fost salutat în cuvinte călduroase de d-l adv. Dr. Victor Pop în fruntea unei imense mulţimi de popor. Biroul adunărei s-a constituit sub preşidenţia părintelui I. Pocol din Buzaş. Din partea administraţiei a asistat prim­­pretorele Almăşi. La orele 3 p. m. adu­narea s’a deschis de cătră părintele Pocol, care a dat cuvântul dep. Dr. T. Mihali. După Dr. T. Mihali, al cărui discurs a fost primit cu vine aplauze, au mai vor­bit deputaţii Dr Popovici şi Dr. Vlad. De încheiere s’a primit la propunerea adv. Dr. V. Pop proiectul de rezoluţie de mai sus. Un ziar vienez despre ordinul mini­strului Apponyi. »Wiener Allgemeine Zei­tung« publică un articol,­întitulat: »Ma­ghiarii şi Românii«, în care se ocupă de ordinul recent al ministrului Apponyi re­lativ la învăţământul religiei ortodoxe în şcolile statului. Ziarul citat spune că acest ordin constitue o nouă şicană pentru na­ţionalităţi. El este îndreptat şi contra gru­­părei lui Justh, care tinde să-şi apropie naţionalităţile spre a-şi câştiga astfel ade­renţi printre membrii grupărei lui Justh. Este regretabil din punct de vedere civili­zator, cultural şi politic — scrie »W. A. Z.« — că guvernul ungar se atinge de sentimentul religios al naţionalităţilor nu­mai în interesul unei tactice de partid. Dacă Ungaria ar urmări o politică de stat, aşezată pe baze largi, ea nu ar trebui să GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 157.—1909 jignească susceptibilitatea Românilor, cu atât mai puţin cu cât stabilirea unei înţe­legeri între Români şi Maghiari este cea mai bună garanţie pentru viitorul şi bi­nele ţarei. Românii bucovineni şi Arhiducele Francisc Ferdinand. Comitetul naţional al Românilor bu­covineni reunit în şedinţa ţinută săptă­mâna trecută la Cernăuţi, a adresat urmă­toarea telegramă Arhiducelui Francisc Ferdinand : Alteţei Sale Imp., Reg., prea graţiosului Domn Francisc Ferdinand Principele ere­ditar al Austriei In Viena. Comitetul naţional a Românilor bu­covineni credincioşi împăratului şi impe­riului, întrunit azi în şedinţă plenară, îmi dă mandatul deosebit de onorific şi feri­­cicitor pentru mine ca să Vă rog prea respectuos pe Alteţa Voastră imp. reg. să binevoiţi a primi cu prilejul adoraţiunii generale şi a omagiilor ce Vi s’au adus zilele acestea din partea tuturor celorlalţi Români şi din partea noastră a tuturor Românilor bucovineni asigurarea nestră­mutatei noastre credinţi, a devotamentului nostru deplin şi a celei mai intime adora­­ţiuni ce V’o păstrăm. In numele conducerii partidului Presidentul: Dr. lancu cav. de Flondor. Alteţa Sa imp. reg. Arhiducele Fran­cisc Ferdinand a binevoit a trimite urmă­torul răspuns la telegrama de loialitate ce s’a trimis din partea comitetului naţional: Dr. lancu cav. de Flondor, Cernăuţi. Vă mulţămesc din inimă atât Dom­niei Voastre, cât şi tuturor membrilor din comitetul naţional pentru manifestările pa­triotice şi loiale , precum şi pentru asi­gurarea credinţei cătră împărat şi impe­riu a tuturor Românilor bucovineni, care asigurare m’a bucurat în deosebi de mult. Arhiducele Francisc, întrevederea Ţarului Rusiei cu pre­şedintele republicei franceze. Ţarul Rusiei a fost primit Sâmbătă cu deosebite ono­ruri în portul dela Cherburg de cătră pre­şedintele Fellieres. După revista flotei franceze s’a dat un prânz pe bordul cui­­rasatului »Verite« de cătră preşedintele Franţei, la care au luat parte 80 persoane. Ridicând un toast preşedintele Fallieres a zis, că prezenţa familiei împărăteşti la Cherbourg aduce alianţei, care cu drept cuvânt este socotită ca o­ garanţie a păcii în lume, o consfinţire care permite a se aştepta în viitor efecte nu mai puţin feri­cite decât în trecut. A ridicat paharul în sănătatea familiei imperiale şi pentru îm­părăţia rusă. Ţarul răspunzând a declarat că rămâne firm convins, că alianţa dintre cele două ţări constitue o preţioasă ga­ranţie pentru pacea generală. Legăturile strânse de amiciţie dintre Franţa şi Rusia vor continua a produce efectele lor bine­făcătoare. A beut pentru Franţa aliată şi amică. Restabilirea ordinei In Spania. De­peşile oficiale din Madrid asigură, că or­dinea s’a restabilit în regiunile tulburate ale Cataloniei, Aragonului, Navarei şi Bis­­caiei. Cu toate acestea guvernul a luat măsuri pentru a preveni orice nouă tul­bura. După telegrame din Londra, Regele Spaniei a plecat din Madrid la La­ Granja. In scurt timp va pleca acolo regina Ena şi copiii Când regele s’a înapoiat la Ma­drid şi Ferrol mulţimea l’a primit cu flue­­rături şi înjurături. Guvernul a căpătat depline puteri pentru potolirea revoluţiei. S’a constatat, că mişcarea are un caracter cu totul anti­­dinastic. Pe străzi mii de oameni strigă »Să moară Alfonso ! Să moară dinastia !« In Barcelona au fost arestate peste 600 persoane. închisorile sunt pline. Din Sătmar. Adunarea despărţământului Seini. — 31 Iulie n. 1900. In ziua de 25 Iulie a. c. şi-a ţinut în Seini adunarea culturală despărţământul Sătmar-Ugocea. Un loc minunat de fru­mos. Deşi în Seini afară de Români se mai află Şvabi, Jidani în parte maghia­rizaţi şi reformaţi la număr 2096, majori­­tatea covârşitoare o formează Românii cu 4638 de suflete şi îi dau orăşelului un co­lorit românesc. Aceasta nici nu poate fi altcum, căci întreg ţinutul Seinilor e ro­mânesc. E netăgăduit avântul religios-mo­­ral al poporului nostru din Sătmar. Bise­­ricele răsar ca din pământ una mai fru­moasă decât alta. Dovadă Seini­, cari cu cheltueli de peste 40.000 cor. îşi restaurează biserica imposantă. Dar ne punem întrebarea, oare bise­ricile aceste pompoase clădite din piatră, îl­ vor în stare a ne apăra limba, legea şi credinţa, ca bisericuţele cele de lemn de odinioară de pe la capătul satului? Bise­rica română e în pericol. Altcum au con­templat părinţii noştri Seimni, când la anii 1860 s’au fost adunata pune fundamentul unui gimnasiu românesc, şi uită-te peste o jumătate de veac ne trezim cu şcoli maghiare de stat. Intr’un potop de raze de soare se începe se slujbă, oficiată de şepte preoţi. Răspunsurile le-a dat corul plugarilor din loc sub conducerea cantor-docentelui Paul Cherecheş. Corul laudă pe învăţător. La sfârşitul liturghiei în biserica spaţioasă a ţinut o cuvântare frumoasă în termini populari — parochul local A. Berindea, despre Asociaţiune şi scopul ce-l urmă­reşte întru luminarea poporului. La V, 11 care a urmat şedinţa des­părţământului la hotelul »Coroană«. O de­cepţie nouă. Casina era destinată pentru ţinerea şedinţei, şi în ultimul moment să revoacă concesiunea dată ,până ce nu vom da garanţie, că nu vom săvârşi demon­straţii politice acolo. In sfârşit ne-am aranjat în sala de dans. Popor puţin in proporţie cu numărul locuitorilor români din Seini, de pe satele vecine şi mai puţini. Vreo treizeci de preoţi, tipuri obişnuite de pe la adunările noastre culturale. Lucru ciudat. Alexie Pop din Sănislău, Ciurdar din Dob, Lucaciu din Craiu-Dorolţiu, Mihalca din Jidani, Arde­lean din Vetiş, Kovács din Ugocia, din de­părtări mari se prezentează la adunare, iar cei din jurul Seinilor, dar mai ales preoţii din ţara Oaşului­­- au demon­strat prin absentarea lor. Laudă se cuvine intelectualilor mireni, precum şi doamnelor şi domnişoarelor drăgălaşe, care cu pre­zenţa lor mult au ridicat solemnitatea unicei noastre sărbători româneşti din aceste părţi. Toate au decurs în ordine bună. După discursul de deschidere al preşedintelui, a urmat raportul clasic al secretarului Dr. Lucaciu, ascultat cu mare atenţiune, mai ales din partea străinilor prezenţi. Cu re­gret a luat spre ştire adunarea, că cassarul nu e de faţă şi a abzis din postul său și că nu poate raporta despre starea cassei numai după ce se va reîntoarce din călă­toria sa. Alt incident nu s’a întâmplat afară de acela, că la banchet ne a infestat o muscă. Atâta tot. Incassarea taxelor dela membrii or­dinari și ajutători a avut un rezultat de 300 cor. Venitul petrecerei încă a fost peste aşteptare. Altcum afluenţa la petre­cerea cu dans a fost atât de enormă, în­cât în sala de joc abia s’au putut mişca. Dar cercetătorul nepreocupat a simţit o dispoziţie deprimată a spiritelor. Ca şi cum ar fi fost saturat văzduhul cu ceva gazuri înnăduşitoare, ce te apasă. De făcut nu multe am făcut nici până aci, dar ba­rem vorbiam în adunări. Aceasta indispo­ziţie s’a observat atât la adunare, cât şi la banchet încât era să se treacă la ordinea zilei şi peste cazul cu musca. Discuţia dela sfârşitul şedinţei a fost mai vie, poate că a avut un conţinut subiectiv. Nu face nimica. Din ciocnirea ideilor contrare a­­deseori se nasc şi lucruri bune. Cine ştie, din aceste discuţii pot să răsară mult do­ritele prelegeri populare. Mărturisesc sincer, că am aşteptat alt rezultat de la circularul Preasfinţitului episcop al Orăzii în cestiunea Asociaţiune!, decât cel produs. N’am ştire, câţi preoţi şi dascăli s’au înscris ca membrii ai Aso­­ciaţiunei la cassarul despărţământului, în urma provocării făcute în acel circular. La adunarea din Seini dascăli n’am vă­zut, iar dintre preoţi numai numele unei mici părţi am auzit pomenindu-se între membrii noi. Ce este cauza? Doară vă năluceşte din toate părţile pumnul , cu galbini, ai lui Apponyi ? Ştiu eu, că mulţi preoţi fug după congruă, ca prostul după lună. N’au perit preoţii de foame, nici până n’a fost congruă. Adevăraţii apostoli au fost pu­rurea săraci şi smeriţi. In Germania ca­tolicismul a făcut minuni, de când epis­copii s’au strămutat din palaturile strălucite în locuinţele modeste de cetăţeni şi în aşa măsură le-a crescut vaza, încât prin­cipii să pleacă cu reverinţă să le sărute manile. Poporul nostru se află într’o în­spăimântătoare ignoranţă. Şi ignoranţa este isvorul tuturor relelor. Poporul ro­mân, afară de cel rutean, numără cei mai

Next