Gazeta Transilvaniei, iulie 1909 (Anul 72, nr. 140-165)
1909-07-22 / nr. 157
Pagina 2, aceasta la arhivele pretoriale din toată ţara şi cu deosebire la arhiva pretorială locală, în care cu miile se află judecăţile în prevaricaţii şi alte delicte, prin cari s’au nefericit materialmente atâtea familii, aşa încât cu drept cuvânt se poate susţinea, că dacă va mai continua acest sistem de persecuţii pe cale administrativă, va urma nimicirea materială şi sărăcirea totală a tuturor cetăţenilor din ţară, cari nu aparţin partidelor coaliţioniste. Nedrepte şi ilegale sunt dispoziţiile referitoare la dreptul de întruniri. Ce să zicem despre dispoziţiile ministrului de culte?, care după cum Vă este cunoscut chiar din pressa maghiară, în timpul mai recent a ordinat cercetări disciplinare cu sutele în contra învăţătorilor naţionalităţilor din toată ţara, sub pretextul, că aceştia nu ar produce destul de mare progres în instruirea elevilor în limba maghiară, cu toate că în legea şcolară este dispoziţie clară, că sub acest pretext nu se vor lua la răspundere învăţătorii naţionalităţilor până la anul 1910. Iar referitor la exercitarea liberă în chestiunile confesionale bisericeşti tot acest ministru a avut temeritatea să ordineze, că în şcoalele poporale de stat preoţii sunt datori a propune religia ba chiar şi rugăciunile în limba statului, pe care în ţinuturile naţionalităţilor elevii nu o înţeleg — cu un cuvânt prin aceasta ordinaţiune li se interzice naţionalităţilor, de a se ruga lui Dumnezeu în limba lor maternă. Tot în aceasta ordinaţiune ministrul de culte dispune, ca acel preot catehet, care nu se va acomoda acestei dispoziţii, va fi lipsit de congruă, faţă de aceasta dispoziţiune atât de jignitoare pentru bisericile naţionalităţilor, forurile competente ale acestora, bazându-se pe legile bisericeşti autonome, au interzis preoţilor catecheţi ca să propună religia în limba statului şi au ordonat ca religia conform dispoziţiilor dogmatice şi uzului legal de până acuma şi conform principiului esercerei libere de religiune, — să se propună şi mai departe în limba maternă. Aceasta dispoziţie dată în mod firesc şi natural din partea forurilor bisericeşti, ajungând la cunoştinţa ministrului de culte, acesta numaidecât a recercat toate forurile episcopeşti, ca să-şi revoace ordinaţiunile bazate pe lege, căci la din contră ministrul de culte va sista congrua de pe întreg teritoriul diecezei. Aşa s’a ivit cel mai flagrant conflict între ministrul de culte şi forurile competente bisericeşti. Ce va fi sfârşitul acestui conflict, nu se poate prevedea. Un lucru însă este sigur, că forurile bisericeşti nu pot ceda din punctul lor de vedere legal şi dogmatic. Deci verosimil, ministrul de culte dacă mai rămâne la putere, cu o trăsătură de pană va detrage congrua tuturor preoţilor naţionalităţilor nemaghiare. Iată domnilor pentru ce a fost de lipsă legea congruei, adecă pentru ca ministrul de culte să aibă arma în mână de a putea ameninţa şi nimici pe toţi preoţii naţionalităţilor nemaghiare, cari nu vor voi să propună religiunea în limba statului şi cu siguranţă se poate prevedea, că mai târziu tot acest ministru, care de la venirea sa la putere a conturbat pacea religioasă în această ţară, va avea temeritatea a dispune, ca limba statului să se introducă şi în biserică. Judecând după aceste fapte temerare ale ministrului de culte cu drept cuvânt putem fi îngrijoraţi de soartea aşezămintelor noastre religioase şi culturale , căci precum vedem, tot acest ministru are temeritatea de a ataca chiar şi dreptul de proprietate a foştilor grăniţeri năsăudeni, confiscându-le pe nedreptul fondurile culturale şi denegând de ani de zile lichidarea stipendiilor sutelor de tineri grăniţi, cărora forul competent le-a încuviinţat aceste stipendii. (Finea va urma).*porală ascultând darea de samă a deputatului cercual Dr. Teodor Mihali îşi exprimă nestrămutata lor alipire şi încredere faţă de iubitul lor deputat şi aprobând întru toate ţinuta şi activitatea politică desvoltată de dânsul şi de partidul naţionalităţilor din parlament, îl roagă să continue şi mai departe cu aceeaşi energie şi condus de aceleaşi principii, lupta grea pentru libertatea neamului românesc şi pentru bunăstarea şi progresul ţării întregi. „Totodată apreciind adunarea situaţia politică grea, în care să află ţara şi care justifică pe deplin politica tradiţională a poporului român îndreptată contra esclusivismului de rassă şi a prepetenţei claselor feudale privilegiate şi azi, constată, că singura cale de rezolvire este democratizarea instituţiilor politice ale ţării şi spre acest scop pretinde introducerea fără amânare a votului universal, direct, secret şi egal, de la care singur se poate spera apărarea marilor şi adevăratelor interese ale neamului românesc, a patriei şi a dinastiei. Constată cu bucurie afirmarea politică doamnă a partidului naţional român şi pretinde ca în rezolvirea marilor chestiuni, de la cari depinde viitorul întregei ţări şi prin urmare şi al poporului românesc, să se asculte şi cuvântul reprezentanţilor poporului român şi al popoarelor nemaghiare din ţară, care reprezintă majoritatea ţării acesteia. „Adunarea îşi exprimă adânca sa neîncredere faţă de guvernul ţării pentru nefasta sa politică, care în continuarea sistemului său actual de guvernare împiedecă desvoltarea ţării şi validitatea dreaptă a popoarelor ei şi periclitează prestigiul de mare putere a monarhiei. “ Proiectul de resoluţie, votat de adunarea poporală din cercul Ileandamare, ţinută Duminecă în 1 August. „Alegătorii cercului electoral Ieandamare întruniţi la adunarea pe Amănunte asupra dării de samă Deodată cu discursul dep. Dr. T. Mihali am primit de la corespondentul nostru special cu poşta de azi dimineaţă un voluminos raport asupra întrunirei imposante de Duminecă din Oeanda-mare, asupra conferenţei deputaţilor naţionalişti, ţinută în Deş, asupra festivităţii aşezărei pietrii fundamentale a bisericei române din Chizeni şi asupra serbărilor aranjate din aceste incidente Din cauza lipsei de spaţiu suntem nevoiţi a amâna publicarea acestui raport pentru numărul poporal. Pentru astăzi dăm câteva amănunte despre adunarea din Ileanda mare. La intrarea în această fruntaşă comună a deputatului Dr. T. Mihali şi a deputaţilor naţionalişti Dr. I. Maniu, Dr. Vlad, Dr. Vaida, Dr. Suciu, Dr. G. Popovici şi Dr. St. Petrovici, însoţiţi de un număr mare de fruntaşi români, între cari şi poetul O. Goga, deputatul cercului a fost salutat în cuvinte călduroase de d-l adv. Dr. Victor Pop în fruntea unei imense mulţimi de popor. Biroul adunărei s-a constituit sub preşidenţia părintelui I. Pocol din Buzaş. Din partea administraţiei a asistat primpretorele Almăşi. La orele 3 p. m. adunarea s’a deschis de cătră părintele Pocol, care a dat cuvântul dep. Dr. T. Mihali. După Dr. T. Mihali, al cărui discurs a fost primit cu vine aplauze, au mai vorbit deputaţii Dr Popovici şi Dr. Vlad. De încheiere s’a primit la propunerea adv. Dr. V. Pop proiectul de rezoluţie de mai sus. Un ziar vienez despre ordinul ministrului Apponyi. »Wiener Allgemeine Zeitung« publică un articol,întitulat: »Maghiarii şi Românii«, în care se ocupă de ordinul recent al ministrului Apponyi relativ la învăţământul religiei ortodoxe în şcolile statului. Ziarul citat spune că acest ordin constitue o nouă şicană pentru naţionalităţi. El este îndreptat şi contra grupărei lui Justh, care tinde să-şi apropie naţionalităţile spre a-şi câştiga astfel aderenţi printre membrii grupărei lui Justh. Este regretabil din punct de vedere civilizator, cultural şi politic — scrie »W. A. Z.« — că guvernul ungar se atinge de sentimentul religios al naţionalităţilor numai în interesul unei tactice de partid. Dacă Ungaria ar urmări o politică de stat, aşezată pe baze largi, ea nu ar trebui să GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 157.—1909 jignească susceptibilitatea Românilor, cu atât mai puţin cu cât stabilirea unei înţelegeri între Români şi Maghiari este cea mai bună garanţie pentru viitorul şi binele ţarei. Românii bucovineni şi Arhiducele Francisc Ferdinand. Comitetul naţional al Românilor bucovineni reunit în şedinţa ţinută săptămâna trecută la Cernăuţi, a adresat următoarea telegramă Arhiducelui Francisc Ferdinand : Alteţei Sale Imp., Reg., prea graţiosului Domn Francisc Ferdinand Principele ereditar al Austriei In Viena. Comitetul naţional a Românilor bucovineni credincioşi împăratului şi imperiului, întrunit azi în şedinţă plenară, îmi dă mandatul deosebit de onorific şi fericicitor pentru mine ca să Vă rog prea respectuos pe Alteţa Voastră imp. reg. să binevoiţi a primi cu prilejul adoraţiunii generale şi a omagiilor ce Vi s’au adus zilele acestea din partea tuturor celorlalţi Români şi din partea noastră a tuturor Românilor bucovineni asigurarea nestrămutatei noastre credinţi, a devotamentului nostru deplin şi a celei mai intime adoraţiuni ce V’o păstrăm. In numele conducerii partidului Presidentul: Dr. lancu cav. de Flondor. Alteţa Sa imp. reg. Arhiducele Francisc Ferdinand a binevoit a trimite următorul răspuns la telegrama de loialitate ce s’a trimis din partea comitetului naţional: Dr. lancu cav. de Flondor, Cernăuţi. Vă mulţămesc din inimă atât Domniei Voastre, cât şi tuturor membrilor din comitetul naţional pentru manifestările patriotice şi loiale , precum şi pentru asigurarea credinţei cătră împărat şi imperiu a tuturor Românilor bucovineni, care asigurare m’a bucurat în deosebi de mult. Arhiducele Francisc, întrevederea Ţarului Rusiei cu preşedintele republicei franceze. Ţarul Rusiei a fost primit Sâmbătă cu deosebite onoruri în portul dela Cherburg de cătră preşedintele Fellieres. După revista flotei franceze s’a dat un prânz pe bordul cuirasatului »Verite« de cătră preşedintele Franţei, la care au luat parte 80 persoane. Ridicând un toast preşedintele Fallieres a zis, că prezenţa familiei împărăteşti la Cherbourg aduce alianţei, care cu drept cuvânt este socotită ca o garanţie a păcii în lume, o consfinţire care permite a se aştepta în viitor efecte nu mai puţin fericite decât în trecut. A ridicat paharul în sănătatea familiei imperiale şi pentru împărăţia rusă. Ţarul răspunzând a declarat că rămâne firm convins, că alianţa dintre cele două ţări constitue o preţioasă garanţie pentru pacea generală. Legăturile strânse de amiciţie dintre Franţa şi Rusia vor continua a produce efectele lor binefăcătoare. A beut pentru Franţa aliată şi amică. Restabilirea ordinei In Spania. Depeşile oficiale din Madrid asigură, că ordinea s’a restabilit în regiunile tulburate ale Cataloniei, Aragonului, Navarei şi Biscaiei. Cu toate acestea guvernul a luat măsuri pentru a preveni orice nouă tulbura. După telegrame din Londra, Regele Spaniei a plecat din Madrid la La Granja. In scurt timp va pleca acolo regina Ena şi copiii Când regele s’a înapoiat la Madrid şi Ferrol mulţimea l’a primit cu fluerături şi înjurături. Guvernul a căpătat depline puteri pentru potolirea revoluţiei. S’a constatat, că mişcarea are un caracter cu totul antidinastic. Pe străzi mii de oameni strigă »Să moară Alfonso ! Să moară dinastia !« In Barcelona au fost arestate peste 600 persoane. închisorile sunt pline. Din Sătmar. Adunarea despărţământului Seini. — 31 Iulie n. 1900. In ziua de 25 Iulie a. c. şi-a ţinut în Seini adunarea culturală despărţământul Sătmar-Ugocea. Un loc minunat de frumos. Deşi în Seini afară de Români se mai află Şvabi, Jidani în parte maghiarizaţi şi reformaţi la număr 2096, majoritatea covârşitoare o formează Românii cu 4638 de suflete şi îi dau orăşelului un colorit românesc. Aceasta nici nu poate fi altcum, căci întreg ţinutul Seinilor e românesc. E netăgăduit avântul religios-moral al poporului nostru din Sătmar. Bisericele răsar ca din pământ una mai frumoasă decât alta. Dovadă Seini, cari cu cheltueli de peste 40.000 cor. îşi restaurează biserica imposantă. Dar ne punem întrebarea, oare bisericile aceste pompoase clădite din piatră, îl vor în stare a ne apăra limba, legea şi credinţa, ca bisericuţele cele de lemn de odinioară de pe la capătul satului? Biserica română e în pericol. Altcum au contemplat părinţii noştri Seimni, când la anii 1860 s’au fost adunata pune fundamentul unui gimnasiu românesc, şi uită-te peste o jumătate de veac ne trezim cu şcoli maghiare de stat. Intr’un potop de raze de soare se începe se slujbă, oficiată de şepte preoţi. Răspunsurile le-a dat corul plugarilor din loc sub conducerea cantor-docentelui Paul Cherecheş. Corul laudă pe învăţător. La sfârşitul liturghiei în biserica spaţioasă a ţinut o cuvântare frumoasă în termini populari — parochul local A. Berindea, despre Asociaţiune şi scopul ce-l urmăreşte întru luminarea poporului. La V, 11 care a urmat şedinţa despărţământului la hotelul »Coroană«. O decepţie nouă. Casina era destinată pentru ţinerea şedinţei, şi în ultimul moment să revoacă concesiunea dată ,până ce nu vom da garanţie, că nu vom săvârşi demonstraţii politice acolo. In sfârşit ne-am aranjat în sala de dans. Popor puţin in proporţie cu numărul locuitorilor români din Seini, de pe satele vecine şi mai puţini. Vreo treizeci de preoţi, tipuri obişnuite de pe la adunările noastre culturale. Lucru ciudat. Alexie Pop din Sănislău, Ciurdar din Dob, Lucaciu din Craiu-Dorolţiu, Mihalca din Jidani, Ardelean din Vetiş, Kovács din Ugocia, din depărtări mari se prezentează la adunare, iar cei din jurul Seinilor, dar mai ales preoţii din ţara Oaşului- au demonstrat prin absentarea lor. Laudă se cuvine intelectualilor mireni, precum şi doamnelor şi domnişoarelor drăgălaşe, care cu prezenţa lor mult au ridicat solemnitatea unicei noastre sărbători româneşti din aceste părţi. Toate au decurs în ordine bună. După discursul de deschidere al preşedintelui, a urmat raportul clasic al secretarului Dr. Lucaciu, ascultat cu mare atenţiune, mai ales din partea străinilor prezenţi. Cu regret a luat spre ştire adunarea, că cassarul nu e de faţă şi a abzis din postul său și că nu poate raporta despre starea cassei numai după ce se va reîntoarce din călătoria sa. Alt incident nu s’a întâmplat afară de acela, că la banchet ne a infestat o muscă. Atâta tot. Incassarea taxelor dela membrii ordinari și ajutători a avut un rezultat de 300 cor. Venitul petrecerei încă a fost peste aşteptare. Altcum afluenţa la petrecerea cu dans a fost atât de enormă, încât în sala de joc abia s’au putut mişca. Dar cercetătorul nepreocupat a simţit o dispoziţie deprimată a spiritelor. Ca şi cum ar fi fost saturat văzduhul cu ceva gazuri înnăduşitoare, ce te apasă. De făcut nu multe am făcut nici până aci, dar barem vorbiam în adunări. Aceasta indispoziţie s’a observat atât la adunare, cât şi la banchet încât era să se treacă la ordinea zilei şi peste cazul cu musca. Discuţia dela sfârşitul şedinţei a fost mai vie, poate că a avut un conţinut subiectiv. Nu face nimica. Din ciocnirea ideilor contrare adeseori se nasc şi lucruri bune. Cine ştie, din aceste discuţii pot să răsară mult doritele prelegeri populare. Mărturisesc sincer, că am aşteptat alt rezultat de la circularul Preasfinţitului episcop al Orăzii în cestiunea Asociaţiune!, decât cel produs. N’am ştire, câţi preoţi şi dascăli s’au înscris ca membrii ai Asociaţiunei la cassarul despărţământului, în urma provocării făcute în acel circular. La adunarea din Seini dascăli n’am văzut, iar dintre preoţi numai numele unei mici părţi am auzit pomenindu-se între membrii noi. Ce este cauza? Doară vă năluceşte din toate părţile pumnul , cu galbini, ai lui Apponyi ? Ştiu eu, că mulţi preoţi fug după congruă, ca prostul după lună. N’au perit preoţii de foame, nici până n’a fost congruă. Adevăraţii apostoli au fost pururea săraci şi smeriţi. In Germania catolicismul a făcut minuni, de când episcopii s’au strămutat din palaturile strălucite în locuinţele modeste de cetăţeni şi în aşa măsură le-a crescut vaza, încât principii să pleacă cu reverinţă să le sărute manile. Poporul nostru se află într’o înspăimântătoare ignoranţă. Şi ignoranţa este isvorul tuturor relelor. Poporul român, afară de cel rutean, numără cei mai