Gazeta Transilvaniei, septembrie 1909 (Anul 72, nr. 188-210)

1909-09-01 / nr. 188

Nr. 188.­1909. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3. — Constatăm că cele spuse aci sunt aproape aceleaşi, ce au apărut in fruntea »Tegrafului Român«. De altfel unul de Sâmbătă al lui »Bud. Hirl.« aduce între ştirile zilei un interview cu episcopul Ara­dului, Ig. Pop, care spunea aproape ace­leaşi lucruri. Un semn mai mult, că în bi­serica ortodoxă domină o deplină soli­daritate ! In jurul ordonanţei. — De după culise. — »Dimineaţa« din Bucureşti zice că dela un personaj, care este de obiceiu bine informat asupra intenţiilor ministru­lui de culte, primeşte următoarele infor­maţii de o gravă importanţă . S’au arătat şi de-o parte şi de alta dispoziţii şi s’au făcut chiar iniţiative de tratative între guvern şi episcopii români cu scopul de a se amâna până la anul viitor izbucnirea conflictului din pricina, ordonanţelor ministeriale în chestia cate­­chizării în limba maghiară şi de a se găsi în acest interval o modalitate împăciui­toare. Aceste începuturi de tratative stag­nează acum şi nici n’ar fi avut şanse din cauza refuzului categoric al episcopilor ro­mâni de-o parte, iar de altă parte, fiindcă ministrului Apponyi îi vine bine la soco­teală să se arate grozav, provocând un conflict, pe tare, — aşa crede Apponyi — nu dânsul va trebui să-şi sfarme capul cum să-l aplaneze. Contele Apponyi mai este şi înfuriat împotriva episcopilor români din cauza unor denunţări, ce i s’au făcut despre oarecari demersuri făcute la Viena din­­partea episcopilor români. Apponyi este­­ informat, că episcopii ar fi trimis un ener­gic memoriu arhiducelui moştenitor Fran­­cisc Ferdinand şi că acest memoriu­­ar fi redacted, în înţelegere cu episcopii, unul dintre deputaţii naţionalişti. O crimă ce nu se poate ierta! Contele Apponyi s-a simţit atins cu atât mai neplăcut de informaţiile ce le-a primit asupra memoriului ce ar fi timis la Viena episcopii români, fiindcă acest me­moriu îi pregăteşte dificultăţi contelui Ap­ponyi chiar înaintea moştenitorului. Şi se ştie că tocmai Apponyi este acela, care se trudeşte să înjghebeze un partid politic maghiar care să fie agreat de moştenitorul tronului. Intr’un cerc confidenţial contele s’a exprimat mult mai drastic, decât în »N. Fr. Pr.« acuzând pe episcopii români, de perfidie şi acest cuvânt aspru şi-l moti­vează, afirmând, că atunci, când coaliţia a venit la guvern şi dânsul, Apponyi, a început tratative cu episcopii români cu privire la reînoirea ordonanţei similare dar mai grave a fostului ministru Wlas­­sics, episcopii români ar fi consimţit ca ordonanţa lui Wlassics, să fie reînoită cu oarecari atenuări, (?) în felul cum de fapt s’a dat ordonanţa lui Apponyi, care a stâr­nit o împotrivire atât de hotărâtă din partea episcopilor români. Contele Apponyi se arată foarte surprins de această împo­trivire. 8) In sat la Tângueşti, piesă de tea­tru de V. Sfătosu. 9) Marşul cântăreţilor, cor. Orele 8 seara concert în reduta ora­şului. Program: 1) Latina gintă de Marchetti, cor. 2) Solo de voce (3 bucăţi) d-na Olim­pia Moldovan. 3) Pian (3 bucăţi) de d-nul Dr. Corn. Muntean. 4) Solo de voce (3 bucăţi) d-şoara Elena Paţiţia. 5) Hora de G. Dima, cor mixt. Luni 20 Sept. n. c. Orele 10 a. m. Şedinţa 11 în reduta oraşului. Ora 1 p. m. Prânz comun. Orele 3 p. m. Cercetarea expoziţiei de ţesături naţionale a Reuniunei femeilor române din Hunedoara — a muzeului de antichităţi şi a fortăreţei. Orele 8 seara teatru (Două Lumi) ur­mat de Dans. NB. Pentru cmartire, banchet, bilete de con­cert şi teatru etc. a se adresa institutului de cre­dit „Iulia“, Alba-Iulia, până în 16 Septemvrie n. inclusiv. Serbările culturale de la Alba-Iulia Programul serbărilor:*) Sâmbătă 18 Septemvrie n. Orele 8 seara, Seara de cunoştinţă,­­cu cină comună, în Reduta orăşenească. Diu minecă, 10 Sept. n. c. Orele 8 dimineaţa Serviciu divin în bisericele româneşti din loc. Orele 10 a. m. Şedinţa I. în reduta orăşenească. Ora 1 p. m­. Remehet in reduta oră­şenească. Orele 4 p. m­. Petrecere poporală în sala hotelului Europa. Program : 1) Iată ziua triumfală, G. Musicescu, cântată de corul localn Comănesc. 2) Peneș Curcanul, poezie de V. Ale­xandri, declamată de d-1 Octavian Costea. 3) a. »Pic« de I. Vidu, eșec. de cor. b. Brâul popilor de Muzicescu. 4) Oltul, poezie de O. Goga, decla­mată de d-l Oct. Costea. 5) »Moţul la drum« de I. Vidu, col. 6) Limba românească de G. Sion, de­clamată de d-l. 7) Declam­aţiune de d-nul A. P. Ba­ţi­uţiu. *) Ziarele româneşti sunt rugate a repro­duce acest program. ŞTIRILE ZILEI, de oară în tren. In urma intervenţiilor e­­nergice a poliţaiului nostru Boantă şi şe­fului gărei, pasagerii au putut descinde. La vizarea paşapoartelor s’au făcut noui şicane pasagerilor întârziindu-i cu viza. D. ministru de interne I. Brătianu, care se afla pe peronul gării, în urma raportu­lui dat de poliţaiul nostru a anchetat în persoană cazul, convingându-se de veraci­tatea faptelor. Prinţul George al Serbiei. »Znovo« publică ştirea senzaţională că prinţul Geor­ge vrea cu orice chip să fie reabilitat ca principe moştenitor. El a vizitat în acest scop pe cei 2 miniştri vechi radicali Pa­siei şi Protici şi le-a comunicat că va con­voca marea Scupştină pentru a fi numit din nou moştenitor al tronului Serbiei. Prinţul George a vizitat mai târziu şi pe fratele său Alexandru. »Znovo« alaugă la aceste: »Sângele va trebui să curgă. Nu ştim ce răspuns a primit prinţul George de la cei doi miniştri şi nu avem cunoş­tinţe despre hotărârile consiliului de mi­niştri, care a fost convocat din cauza ati­tudinei prinţului George. Cerem însă în mod hotărât să se aplice faţă de prinţul George măsur­ile legii, spre a-l pedepsi pentru brutalităţile şi ameninţările lui«. Lanţul de aur al u­rimarului din Cer­năuţi. Cu ocazia serbărilor din anul trecut (13 August) împăratul a acordat primaru­lui de atunci dreptul de a purta un lanţ de aur. Acest lanţ e terminat acum şi se compune din piese mai mari şi mai mici de aur unite între ele cu bucăţi, pe cari se văd semne simbolice cu motive din istoria imperiului habsburgic şi a Bucovi­nei. Piesele mai mici sunt ornate cu petre preţioase. De lanţ atârnă un medalion pe a cărui faţă anterioară se simbolizează autonomia provincială şi are inscripţia: »Temelia unui stat liber e o comună libe­ră«. Pe verso sunt alegoriile industriei şi comerţului cu inscripţia: »Cetăţenii Capi­talei Bucovinei primarului lor liber ales 1908«. COOk Şi Peary vor sosi probabil la 21 Septemvrie în Newyork. Elementele mo­derate îşi dau ştiinţa să atenueze conflic­tul, şi e probabil că atât Cook, cât şi Peary se vor supune, după cum e obice­iul american, verdictului unui juriu în mod necondiţionat. E de notat, vreme că de-o opi­nia publică devine favorabilă lui Cook. Cauza pentru care Cook nu era crezut era im­putarea ce i se aducea lui Cook că a mers prea repede la Pol. De când s’a au­zit însă, că Peary a înaintat şi mai repe­de opinia publică nu mai consideră pe Cook drept un şarlatan. Când şi-a terminat Cook discursul seu la Copenhaga, prinţul George, miniştrii şi toţi profesorii i-au dat mâna. Când Cook a părăsit sala, toţi asistenţii s’au ri­dicat de pe băncile lor. Deşi unii tot îl mai­ atacă pe Cook, toţi exploratorii scan­dinavi îl apără.­ Cununii. Susana N. Maior şi Augus­tin Gh­eovan teolog abs. când, prof. ne a­­nunţă cununia lor, care se va celebra în biserica gr. cat. din Ulieşul-mare la 19 Sept. 1909. Ioan Blaga şi Anuţa Pop îşi vor ser­ba cununia lor Duminecă în 19 Sept. st. n. a. c. la 4 oare p. m. în biserica gr. cat. din Urca de câmpie. Necrolog. Vineri in 10 Sept. n. a în­cetat din viaţă în Braşov după scurte dar grele suferinţe Nicolae Prişcu culegător­­tipograf în etate de 28 ani. Defunctul a fost angajat în timpul din urmă în tipo­grafia românească din Bistriţă şi a sem­nat câteva luni de zile ziarul »Revista Bistriţei« ca redactor responsabil. înmor­mântarea va avea loc astăzi la 4 p. m. în cimitirul bisericei Sf. Nicolae. Pe reposa­­tul 51 deplâng mama Maria Prişcu, suro­rile Eufrosina măr. Bidu şi Pilona şi cum­natul Dumitru Bidu. Odihnească în pace! Mu­zica oraşului va cânta mâne. Marţi la 5­/2 la promenada de jos. In program : »Stelata«.­­ Sufr­agetele engleze. Sufragetele din Londra au făcut o demonstraţiune violentă la locuinţa de vară a primului ministru Asquith. Pe când acesta se ducea la bi­serică, sufragereie s’au luat după el, l’au insultat cu cuvinte grave şi în urmă l’au lovit de mai multe ori După aceea s’au dus la locuinţa lui, unde i-au spart ferestrele de la sufragerie. Voind să năvălească în lo­cuinţă, poliţia ie-a pus­ pe fugă. — 31 August v. D-l dr. Teodor Mihali, a avut amabi­litatea de­ a ne da nouă părerile d-sale a­­supra situaţiei, în forma din fruntea zia­rului, înainte de a desfăşura înaintea ale­gătorilor din Vinţul de sus unde ia parte la darea de seamă a d-lui Maniu. Cum noi ţinem, mai cu seamă în acest timp de transiţie al ziarului nostru, ca cetitorii să fie conştienţios informaţi asupra celor ce se petrec la»forurile competente«, publi­căm cu o deosebită plăcere cele comu­nicate de prezidentul clubului dietal na­ţionalist. (4 )Sinodul de sin al bisericei Sf. Nico­lae, în care a fo­st la ordinea zilei dimi­­siunea celor 27 membrii ai comitetului parochial, a votat iner­­dere membrilor dimisionaţi şi aprobând procederea lor i-a invitat să reintre din nou în comitetul parochial. Pan hotărârea aceasta conflictul isbucnit în sânul comitetului parochial al bisericei Sf. Nicolae a fost aplanat. Un ra­port mai amănunţit vom publica într’un număr viitor. Generalul Crămiceal, şeful statului major român trimis la manevrele din Gross-Meserich a fost primit Vineri în audienţă de cătră cei doi monarhi. Împă­ratul Wilhelm l’a invitat să ia parte la manevrele armetei germane. Acţii de ale »Luncanel«, banca ce se va înfiinţa în Alarghita (Bihor), cu un ca­pital social de 200 mii cor. se pot subscrie şi la redacţia noastră. O acţie costă 100 cor., iar condiţiile de plătire sunt foarte avantagioase. In braşov s’au prenotat deja un număr însemnat din aceste acţii. E de însemnat, că această bancă, între împre­jurările date va face mari progrese. Aviz celor ce ar voi să prenoteze acţii.*) Românul şi Sasul. Unul dintre scrii­torii români de dincolo, întrebat fiind ce crede despre societatea scriitorilor a zis: »Cred foarte nimerit că scriitorul să se întocmească în societate, chiar dacă n’ar rămânea decât cu plăcerea de a fi făcut o societate mai mult. Cum societăţile la noi nu prea sunt număroase, una mai mult nu e încă prea mult. S’a zis că dacă ai lua doi nemţi şi i-ai arunca din vârful unui turn, pe drum ar face un »Verein«; ce s’ar întâmpla însă de ar arunca doi scrii­tori români? Uitându-se batjocoritor unul la altul şi-ar striga: — Căzătură! — Căzătură! Şi n’ar băga de seamă că amândoi cadrAşa ni-i rassa: individualistă; aşa ni-i breasla: certăreaţă«. Şicanele ungurilor. Ziarele din Româ­nia scriu: In urma atitudinei patriotice a medicilor români, autorităţile maghiare fac toate dificultăţile şi mizeriile posibile, călătorilor, care întră în ţară prin gara Predeal. Aseară trenul accelerat a fost în­târziat într’adins o oară întreagă. La so­sirea în gara Predeal, poliţia ungurească în cap cu poliţaiul Kurg a oprit pe călă­tori de a descinde din vagoane, sub pre­text, că n’au jandarmi suficienţi pentru pază. Publicul a fost nevoit să stea o jumătate *) Vezi apelul din n­iul nostru poporal. Aviz pentru înscrierile la gimnaziul nostru din Braşov­­ In vederea aglomerării probabile a şcolarilor veniţi de la alte gimnazii la gimnaziul nostru din Braşov, — Direcţiu­nea şcol. ne roagă să aducem la cunoş­tinţă tuturor, pe cari îi priveşte, că: a) în ziua de Marţi şi de Mercuri (1 şi 2 Septemvrie v.) se vor face înscrieri numai cu foştii elevi ai gimnaziului nostru şi înscrierile pentru cl. f. gimnazială (fără considerarea că de unde vin elevii: h) elevii veniţi de la alte şcoale se vor înscrie numai joi (în 3 Sept. v.) pănă la limitele impuse de încăperile şcolare. Este deci în interesul fiecărui şcolar al gimnaziului nostru, ca neapărat să se prezinte Luni sau Marţi la înscrieri, ca să nu rămână pe urmă fără loc în clasa sa! ULTIME ŞTIRI. Vinţui de jos, 13 Septembrie. Eun, Duminecă s’a ţinut aci darea de seamă a deputatului­­. Maniu ascultată de mari mulţimi de alegă­tori. D-l Maniu a fost însoţit de de­putaţii Vlad, St. Pop, şi preşidentul Mihaii, care a făcut însemnate de­claraţii la situaţie, expunând un pro­gram de muncă pentru viitor. In re­zoluţia luată la adunare s’a făcut pro­testare şi ordonanţa lui Apponyi pentru Dumineca viitoare îşi va ţinea darea de seamă la Gib. Dr. Vlad, şi la Făgă­raş Dr. Şerban. Bibliografie. Din »Biblioteca poporală Socec« au apărut următorii numeri a 30 bani: Nr. 79, continuând Guy de Maupas­sant »Pe coastele Africei. Nr. 80. Halima »O nai­e şi una de nopţi«. Nr. 81—82 loan Popovici■ Bănăţeanu »Nuvele din vi­aţa meseriaşilor vol. I (55 bani). Nr. 83. »Fata Pope’« de Ion Bragoslav. Nr. 84. »Nuvele umoristice« de Ion Creangă, E. Baican, T. Stefanelli şi E Teliman. Nr. 85 — 86 »Smei şi Zâne« de Artur Gorovei /KK­­­-­uainij. Tot în Editura Socec au mai apărut: »Bătrânii« de Em. Gârleanu, schiţe din viaţa boerilor Moldoveni, edit. II. Preţul 3 Lei , iar din »Biblioteca Socec« a scrii­torilor Români a apărut »O seamă de cu­vinte« şi Cronica de Ioan Neculce (95 b.) Din »Biblioteca pentru toţi«, a apărut nr. 485 cuprinzând »Snoave« versificate de V. Bilciurescu. Bucolicele şi Georgicele lui Ver­giniu traduse de cunoscutul şi apreciatul scriitor şi profesor pensionar M. Strajanu. Bucurescu I. V. Socecu. Se pot procura prin librăria A. Mureşianu. Preţul col. 2.60 plus 10 fii. porto. Traducerea e făcută de un bărbat competent, din cuvînt­ul cuvîrit şi e în­soţită de analisa tuturor cuvintelor cu­prinse în textul latin. Elevii gimnasialî, cari au fost nevoiţi pănă acuma a utiliza traduceri streine, de­sigur se vor bucura de acestă carte. POŞTA REDACŢIUNEI. H. P. P. Rândurile personalissime au mers la fofeldea. Pentru celelalte acuma se face so­coteala. Aurel Dobrescu. Scrisoare la Pesta. E prea de tot aspru. Când. Poate în vre­un număr poporal. Mai puţină admiraţie pentru faptele mari ale altora şi mai multă stăruinţă pentru faptele bune proprii. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Răni. Redactor respons.: Victor Branisce. Dr. S Silii 1. CIUBCU. VIII Kochgasse Nr. 29 — Viena C on suit atiun i 1 on celebrităţile medicale, cu specialiştii de le facultatea de medicină din Viena. Telefon nr. 17065. Wällischhof, sanatoriu iranjat — după sistemul De Lahmann — cu toate întocmirile modern ale therapiei fisicale şi dietetice;­­/2 oră depărtare de la Viena în regiune romantică şi sănătoasă. Posta şi telegraf: M­a­­r­i­a-E­nzensdo­rf bei Wien. Cu desluşiri şi prospecte stă la dis­­poziţie direcţiunea şi medicul şef al sta­bilimentului : Dr. Marius Sturza

Next