Gazeta Transilvaniei, mai 1910 (Anul 73, nr. 95-110)

1910-05-01 / nr. 95

&E»ACTnUNISA7 einitm­enta si vrank 8*07, piata mar« si. SO, TELEFON Ni’. 28®. @cri»ori netranoate nu is© primesc, ÄEJQRSfaript© nn «*­­rei-Hmrt? isserato pidtQsr* ia Admtala&rotlairo SSr&tft« și la următoarele B1P9URI tre A&UKTURI: Sn Vîbh® ia M. Dukes Na.oh.f», Res. Au£?ont'eîd & Erasm­o Les- Heinrich Schalek, A. O­c Iiachi... Anton Onpelik. *c OMtrapeala la A- V Golber­­âfw?i Ekstein Bernat, luliu Lee­­vt3old (VII SrBsébet-körut Pratul (noortiunilor ; o serie gaum­.ond pe o coloană He bani o publicare. Publicări «as-i dose­ după tarifă și invo ifSi­t« — ElBOIiAMK p® pagina» 3*» o ceri© 20 bani. (/«I „Hanul lxxiiî Telefon: Mr. 226. -4l£e j i u * '.cmmstîm­­acxi Nr. 95. Brașov, Sâmbătă 1 (14) Maiu 1910. CMMS3 V­ÂOJt ! SaZETA spars măsoare vi­­­aoaameats nemin Austro-Iteris P.­ un an 24 or., ne sase înt-; VÂ cor., pe topi ianî 8 gonf« ?5~H5 tis Dumm­eit: 4 oar. 3'» en. Pstn Român­ii sl siiiiiit:!", ?e un an 40 hand, p© $'*« luni 20 Ir., pc trei inni IC U M-rli de Dumbnosa 8 fr. t»2 en. Se prenumără la to&te cn rsiil© poştale dia întru si­­îl afara ??i la d­ a i colectori. itematil îsutru Bras«’, Administraţlumia, Piaţa ioai« refiigul Inului Hr. 30. et«3L. v Pe un an 21 oct*, pe şase luni 10 cor., pe trei luni e ccs. Ou dusul acă-â . Pe un an 21 cor., pe şase luni 12 cor., ps trei luni 8 cor'. — Un osia»s - plar 10 bani. — Atât, abona­­cuontoie. cât şi maeitin oile surit a se plăti n&inte. Manifestul nostru electoral. i. Am simţit o elevaţie sufletească şi o înviorării a forţelor noastre pen­tru luptă, când am cetit manifestul electoral al comitetului central, dat publicităţii cu ziua de eri. Este­ un act scurt, faţă de kilo­metricele manifeste ale partidelor ma­ghiare, când prin polologhie vreau să-şi mascheze­ adevăratele scopuri tăinuite şi să aată impresie asupra publicului. Şi este scurt în cuprins de tipar, d­ar mult grăitor. Comitetul central n a avut lipsa să înşire dovezi şi ar­gumente, sau să ia în ajutor proptele de cuvinte, cu cari să-şi verifice sau să sprijinească cele zise în manifest. Stigmatizarea situaţiei politicei actuale este atât de naturală, urmată de la sine din starea lucrurilor ; calea ce se arată în manifest poporului român spre a o urma, este atât de dreaptă şi precisă, încât nu este lipsă de nici o argumentare sau tălmăcire deose­bită pentru a fi înţeleasă. Adresat unui popor cu sentimente drepte şi sincere, manifestul are am­bele aceste calităţi: e sincer şi e drept, prezentând tabloul real al situaţiei şi vieţii noastre politice constituţionale şi arătând sincer rostul luptelor şi străduinţelor noastre. Manifestul nostru este asemenea unui ordin de zi adresat de statul major unei armate, ce se află în preajma luptei : scurt, precis, fără sofisterii, indicând drept ţinta şi încurajând la luptă, la triumf! Manifestul ne dă aprecieri şi di­rective din trei puncte principale de vedere. Cea dintâiu apreciare este a tre­cutului, ca păcatele lui, din cari a re­zultat situaţia ticăloasă de azi. Nu este de vină numai coaliţia, la crearea stărilor insuportabile de azi. Sunt de vină toate regimele de la dualism încoace şi cari şi-au ajuns punctul de culminaţie în regimul coa­­liţionist, prăbuşit de curând. Acest regim, cum­ am zis, nu a fost singur de vină la crearea situaţiei agravante de azi. El însă prin exagerările sale şo­­viniste, prin lipsa de tact şi de înţe­lepciune de stat, a accelerat criza. Proverbul, că în tot răul este şi ceva bine, s-a valorat şi aci. Coaliţia în neputinţa sa a deschis la multă lume ochii şi oamenii încep să vază, că întreagă viaţa de stat are lipsă de o reformă mare, radicală. In straturi tot mai largi pătrunde credinţa, că e greşită şi foarte păgu­bitoare concepţia politică, de a se bi­­zui să se contopească toate popoa­rele din aceasta patrie în o singură naţiune etnică. Aceasta concepţie dăi­nuieşte încă, dar încet cu încetul, spre binele patriei comune, ea va fi aban­donată. Manifestul precizează astfel acea­sta chestie: „In întreaga viaţă de stat dom­neşte încă nenorocita concepţia poli­tică, că viitorul acestui stat, atârnă de la contopirea naţională a tuturor­­ popoarelor cu fiinţă şi aspiraţiuni deo­sebite. De aici urmează toate crizele po­litice şi economice, cam­ toate, fiecare în felul său, sunt urmarea acestei ne­norocite „idei de stat“.“ O altă credinţă, care îşi face ca­lea, este, că trebuie delăturată stăpâ­nirea, cu cerc de vedere lngust şi e­­goist, a feudalismului şi e de lipsă ca poporului să i­ se deschidă larg porţile vieţii constituţionale. Aceasta se poate ajunge prin introducerea vo­tului universal fără restricţiuni. Manifestul apreciază corect acea­sta chestie. Eluptarea votului univer­sal este ţinta cea mai apropiată, care ajunsă odată, legea votului universal devine un mijloc sigur pentru demo­FOILETONUL »GAZ. TRANS.« Cometa lui Halley. (Observaţii.) Fără să acord ceva importanţă şti­rilor răspândite de ziare, că prin Bosnia şi Hunedoara (?) ar fi văzut nu ştiu cine, în nu ştiu ce împrejurări, încă în primele zile ale lui April, cometa lui Hailey, din parte-mi nu m-am pus să o caut nici cu ochianul, nici cu ochii liberi, bine ştiind că abia în 25 Martie cometa trecuse prin conjuncţiunea superioară cu Soarele, având deci să fie visibilă numai pe la mijiocul lui April. Şi aievea, nu mi­ s’a dat să aud, ori să cetesc despre observaţii făcute de spe­cialişti pe timpul dela 20 Martie la 15 Aprilie. In 22 Aprilie primesc însă următoarea circulară dela Observatorul Societăţii As­tronomice din Francia : — Observat cometa lui Halley în 17 Aprilie la 15 h 45 m (timp mediu astro­nomic) = 18 Aprilie 3 h 45 m (timp mediu civil), dimineaţa. Strălucirea de mărimea 2—3. Coloraţiunea gălbue. Nucleu foarte strălucitor şi lămurit. Capul mai intens în direcţiunea Soarelui şi emiţând, în partea opusă, două coifuri scurte în eventaiu deschis. Nucleul l-am putut urmări în ecua­torialul de 24 cm pană la 16 h 55 m, adecă pană aproape de răsăritul Soarelui. F. Qu­énisset, de la Observatorul Flammarion, din Juvisy. In 30 Aprilie, primesc altă circulară, de conţinutul următor: Cometa e vizibilă cu ochii liberi. A observat-o de pe terasa Obsevatorului din Jursy, în 27 Aprilie, d-l F. Baldet, aflând o destul de strălucitoare pentru a o recu­noaşte cam la 151­ spre stânga de Venus. La 3, 40 m, trena, în formă de evantaiu, avea o lungime de 10‘. Zorile spălăcise aproape complet toate stelele. In fine, Buletinul pro Mai al numitei societăţi, ne comunică numeroase obser­vaţii şi instrucţiuni. La noi, în urma timpului ploios şi înnourat, de la finea lui Aprilie şi începutul lui Maiu, nu s-a putut vedea astrul re­numit. Abia din 8 Mai încoace au început a-l vedea unul şi altul şi îndeosebi plu­garul harnic, pe care 1 apucă zorile zilei afară la câmp, în cântecul desmierdător al paserilor, în aierul îmbalsamat al tu­­turor florilor. Priveliştea e splendidă, când zarea fermecătoare a cometei se iveşte la pri­sonul de răsărit pe la 2, 15 m. Nucleul strălucitor, de mărimea 1—2, trena drept lineară, de 5—6 grade în lungime, încli­nată spre orizon, dar în radiul vector cu Soarele , întreg fenomenul aduce cu apa­riţia din 28 octorovrie 1835, relatată de Ara­go, îndemnăm pe cetitori să se convingă în realitate, privind ceriul dela răsărit între oarele 2­3 dimineaţa, (când e se­nin). Soarele răsare pe la 4 h, după timpul nostru, iar cometa vr­e la 30 m înainte de Soare (15 Maiu). După 19 Mani va fi visibilă seara (după apusul Soarelui) dacă nu va slăbi până atunci încât să nu se mai vadă (cu ochii liberi), căci n­u trebue să uităm na­tura cometelor de a fi desvoltate şi stră­lucitoare în perihel şi câtva timp după perihel. Apoi slăbesc şi se perd în para­ginile universului. Iar cometa lui Haliey a trecut prin perihel în 20 Aprilie. In 1—2 Maiu a trecut pe lângă Ve­nus, steaua strălucitoare, care se iveşte, în dimineţile de acuma, ca un glob de foc, nu mult după ivirea cometei. In 18—10 Maiu va trece Pământul prin trena cometei, fiSC și va fi mai desvol­­tată de 23 milioane km. In vederea acestui transit, profesorul Birkeland de la universitatea din Christia­nia, împreună cu colaboratorul său D. Krog­­ness, întreprind o espediţie ştiinţifică la Kaafjord, provincie din Finmarca, pe la gradul 70 de latitudine, în regiunea cea mai de nord a Norvegiei, pentru a face, aici, observaţii astronomice, magnetice şi meteorologice, din 7 Main la 1 Iunie, dar mai ales, în zilele de 18 şi 19 Maiu. 11 Maiu 1910. Gavr. Todka, eratizarea ţării, ţinta ultimă a lupte­lor noastre constituţionale. Aceasta este a doua apreciare şi directivă a manifestului cu care ne vom ocupa în articolul de mâne. Şovinism. »Országos magyar Szövet­ség* a adresat o rugare membrilor săi, cerând, ca in cercurile electorale, unde are candidat partidul naţionalităţilor, alegăto­rii patriotici să abştea de la orice conzi­­deraţii de partid şi să sprijinească pe acel candidat patriotic, care are mai multe şanse de reuşită. Pe un astfel de candi­dat să nu-l considere de candidat al vre­unei partide, ci candidat al „Maghiar­iniei unite“. Societatea roagă mai departe mem­brii săi şi pe toţi cetăţenii, să stăruie din răsputeri, ca să nu facă pact cu partidul naţionalist sau cu şefii naţionalişti pentru scopuri electorale. Cine provoacă deci separatism între popoare şi cetăţeni? Călătoria M. Sale în Bosnia, după cum se anunţă din Seraievo şi alte centre, a­u produs o impresie foarte bună în toate­­ părţile. Poporaţiunea pregăteşte M Sale mari manifestaţii de simpatie şi loialitate. Din Belgrad, capitala Sârbiei, se a­­nunnţă, ca ştirea despre vizita Domnitorului , în Bosnia, a produs o impresie adâncă.­­ Cercurile politice consideră vizita ca o în- I cheiere definitivă a anexiunii. Cele mai I multe ziare dau ştirea fără nici un comen­­tar, numai ziarul »Politica« atacă monarhia habsburgică. Campania electorală. Fără program şi fără alegători. In cercul Arpaşului, cum suntem avi­zaţi, a păşit ca contracandidat al vredni­cului nostru Dr. Alexandru Vaida-Voevod, d-l George Urdea, fost primpretor în Ar­­paş. Sireacul! A cercat să-şi ţie discursul de program (!) în câteva comune, dar n-a îscuţit, căci a fost m­icuit şi nenagat mn samă. De altcum d-l Urdea păşeşte în afară de partide, adecă fără program fix şi de sigur şi — iară alegători. * In cercul Branului. — Maiu 1910. Oficianţii cercului Bran — cari ar tre­bui să ştie, că corteşitul fie direct fie in­direct, pentru ei e strict oprit prin lege,— nu ţin seamă de asta, ci vor să reglemen­teze pe Români încă acum, până ce nu-i prea târziu, din pricină, că prea au stri­gat : să trăiască Vaida şi Şerban mai zi­lele trecute, când au venit pe aici. Avem ştire, că primpretorul Branului cu adjuncţii săi: controlor, forestier, ve­terinar etc. umblă prin comune şi caută nod în papură ca să se ştie, adecă cine-i aici stăpân. Ba că catastru de vite s-a aflat acum deodată greşit, ba una ba alta, şi pedepsesc pe oameni cu nemiluita. Nici nu fac secret din asta. Contra unei asemenea presionări mai întâi, zicem un veto puternic, domnilor oficianţi. Dacă domnia lor incearcă cu aseme­nea mijloace ca să schimbe sentimentele Românilor din acest cerc, se inşală amar.­­ Asemenea mizerii aduse asupra cetăţenilor I au darul să-i unească mai strâns în jurul I ideii pentru care se luptă toată suflarea I acestui cerc. Să vadă aleşi pe doriţii lor ! Vaida şi Şerban, cari întrupează aspira- I raţiile drepte ale neamului nostru român­­ în parlamentul ţării. De la asta nu se vor r abate bravii alegători ai noştri de rândul I acesta. » Vie valuri mii de foc Nici că ne-or clinti din loc !* Trăiască Vaida şi Şerban! x. y. z. * Candidaţi socialişti în Braşov. In cele două cercuri electorale ale I Braşovului socialiştii îşi pun candidaţi pe­­ doi fruntaşi de-ai lor din Budapesta, a­ / Pagubă. Actualul guvern în scurt timp, de când e la cârmă, a făcut ţării o pagubă mare, necalculabilă. Dacă va mai sta mult în fruntea ţării ne va duce la faliment.­ Cum aşa? Doară suntem în ex-lex, I nu-i budget, nu poate face cheltueli! Cum a putut face o pagubă aşa jmace? Cu scitele. Mă rog, vom ajunge l­aco­o, că nu vom mai avea galiţe. Nici­­ găini, nici raţe, nici gâşte şi nici curci.­­ De ce? Nu sunt oua. La Cluj, Timişoara, Arad, f­meile nu mai pun cleşte. De ce să mai pună? Când ouăle sunt de jumătate clocite, se iau bărbaţii şi fac cu ele poli­tică. Dar apoi când vor avea şi femeile drept de vot? Al naibii cuminte a mai fost acela.v

Next